Structuri instituţionale medievale În TransilvaniaÎn Transilvania În Moldova şi Ţara RomâneascăÎn Moldova şi Ţara Românească

Structuri instituţionale medievale - În Transilvania Din secolul al XII-lea,Transilvania a fost organizată ca voievodat sub suzeranitatea regatului medieval maghiar, dispunând de o organizare politică şi administrativ-teritorială proprie, semn al autonomiei sale.Din secolul al XII-lea,Transilvania a fost organizată ca voievodat sub suzeranitatea regatului medieval maghiar, dispunând de o organizare politică şi administrativ-teritorială proprie, semn al autonomiei sale. Voievodul Transilvaniei era vasal regelui Ungariei fiind numit de acesta în funcţie, avea atribuţii administrative, judiciare, militare, dispunea de o cancelarie proprie şi era secondat de un vice- voievod.Voievodul Transilvaniei era vasal regelui Ungariei fiind numit de acesta în funcţie, avea atribuţii administrative, judiciare, militare, dispunea de o cancelarie proprie şi era secondat de un vice- voievod. Unii voievozi, cum au fost Roland Borşa ( ) şi Ladislau Kan ( ), s-au bucurat de prerogative foarte largi.Unii voievozi, cum au fost Roland Borşa ( ) şi Ladislau Kan ( ), s-au bucurat de prerogative foarte largi.

Formaţiuni politice româneşti în secolele IX - XIII

Structuri instituţionale medievale În Transilvania Adunarea generală a nobililor era o instituţie cu caracter reprezentativ, alcătuită, cu timpul, numai dinAdunarea generală a nobililor era o instituţie cu caracter reprezentativ, alcătuită, cu timpul, numai din stările privilegiate. stările privilegiate. În 1366, regele maghiar Ludovic IÎn 1366, regele maghiar Ludovic I de Anjou a condiţionat calitatea de de Anjou a condiţionat calitatea de nobil de apartenenţa la religia nobil de apartenenţa la religia catolică, românii ortodocşi fiind excluşi treptat din viaţa politică. catolică, românii ortodocşi fiind excluşi treptat din viaţa politică.

Marele Principat al Transilvaniei, în hărţile iozefine, hărţile iozefine

Structuri instituţionale medievale - În Transilvania Pe plan administrativ-teritorial, Transilvania era împărţită în:Pe plan administrativ-teritorial, Transilvania era împărţită în: comitate - teritorii controlate de regalitatea maghiară (Bihor, primul dintre comitate, este atestat în anul 1111, Crasna, Dăbăca, Cluj, Alba ş.a), subordonate voievodului;comitate - teritorii controlate de regalitatea maghiară (Bihor, primul dintre comitate, este atestat în anul 1111, Crasna, Dăbăca, Cluj, Alba ş.a), subordonate voievodului; scaune - unităţi administrativ-teritoriale autonome ale secuilor şi saşilor (cele 7 scaune locuite de saşi şi două districte au format Universitatea saşilor);scaune - unităţi administrativ-teritoriale autonome ale secuilor şi saşilor (cele 7 scaune locuite de saşi şi două districte au format Universitatea saşilor); districte - teritoriile autonome locuite de români, conduse de juzi, cnezi sau voievozi (cum ar fi Ţara Maramureşului, Ţara Haţegului etc.). Acestea erau localizate cu deosebire în zonele de margine ale Transilvaniei.districte - teritoriile autonome locuite de români, conduse de juzi, cnezi sau voievozi (cum ar fi Ţara Maramureşului, Ţara Haţegului etc.). Acestea erau localizate cu deosebire în zonele de margine ale Transilvaniei.

Transilvania, 1635

În anul 1541, în condiţiile înfrângerii Regatului Ungariei de Imperiul Otoman, Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitate otomană. În fruntea ei se afla un principe, ales de Dietă (adunarea reprezentativă) şi confirmat de sultan.În anul 1541, în condiţiile înfrângerii Regatului Ungariei de Imperiul Otoman, Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitate otomană. În fruntea ei se afla un principe, ales de Dietă (adunarea reprezentativă) şi confirmat de sultan. Regimul habsburgic s-a instaurat înRegimul habsburgic s-a instaurat în Transilvania la sfârşitul secolului al XVII-lea, Transilvania la sfârşitul secolului al XVII-lea, ca urmare a extinderii teritoriale a Imperiului ca urmare a extinderii teritoriale a Imperiului Habsburgic în sud-estul Europei. Noul statut Habsburgic în sud-estul Europei. Noul statut politic al Transilvaniei, de principat în cadrul politic al Transilvaniei, de principat în cadrul Imperiului Habsburgic a fost definit prin Imperiului Habsburgic a fost definit prin Diploma Leopoldină din Conform acesteia, Diploma Leopoldină din Conform acesteia, titlul de principe revenea împăratului, Transilvania titlul de principe revenea împăratului, Transilvania păstrându-şi vechea organizare internă. păstrându-şi vechea organizare internă. Imperiul Otoman a fost nevoit, prin pacea de la Karlowitz (1699), să confirme pierderea controlului său asupra Transilvaniei.

Structuri instituţionale - în Ţara Românească şi Moldova Instituţia centrală a statelor medievale româneşti extracarpatice era domnia.Instituţia centrală a statelor medievale româneşti extracarpatice era domnia. Domnul era stăpânul ţării, iar în calitateDomnul era stăpânul ţării, iar în calitate de mare voievod exercita conducerea de mare voievod exercita conducerea supremă a armatei, bucurându-se de supremă a armatei, bucurându-se de prerogative largi, atât în domeniul politicii interne cât şi în cel al politicii externe. Succesiunea la tron se realiza potrivit sistemului electiv- ereditar (domnitorul era ales de marii boieri, din rândul dinastiei domnitoare, având dreotul la tron toţi descendenţii, bărbaţi, ai unui domnitor, în mod egal).Succesiunea la tron se realiza potrivit sistemului electiv- ereditar (domnitorul era ales de marii boieri, din rândul dinastiei domnitoare, având dreotul la tron toţi descendenţii, bărbaţi, ai unui domnitor, în mod egal). Ştefan al III-lea, supranumit Ştefan cel Mare (n. 1433, Borzeşti - d. 2 iulie 1504, Suceava), fiul lui Bogdan al II-lea, a fost domnul Moldovei între anii 1457 şi 1504.

În special din secolul al XVI-lea, pe măsura agravării dominaţiei otomane, alegerea domnitorilor va fi însoţită de confirmarea din partea Porţii.În special din secolul al XVI-lea, pe măsura agravării dominaţiei otomane, alegerea domnitorilor va fi însoţită de confirmarea din partea Porţii. În exercitarea prerogativelor sale curente,În exercitarea prerogativelor sale curente, domnitorul era ajutat de Sfatul Domnesc. domnitorul era ajutat de Sfatul Domnesc. Alcătuită iniţial din toţi marii boieri, această instituţie a ajuns, în timp, să fie formată doar din boierii cu dregătorii şi membrii clerului din boierii cu dregătorii şi membrii clerului înalt. Cele mai importante dregătorii erau înalt. Cele mai importante dregătorii erau cea de Mare Ban al Olteniei (în Ţara Românească) şi respectiv de Portar al Sucevei (în Moldova). Printre membrii Sfatului (în Moldova). Printre membrii Sfatului Domnesc se numărau: vornicul (şeful curţii Domnesc se numărau: vornicul (şeful curţii domneşti), logofătul (şeful cancelariei domneşti), vistiernicul (administratorul finanţelor), spătarul (comandant militar) ş.a. domneşti), logofătul (şeful cancelariei domneşti), vistiernicul (administratorul finanţelor), spătarul (comandant militar) ş.a.

Structuri instituţionale - în Ţara Românească şi Moldova În situaţii deosebite, era convocată Marea Adunare a Ţării, alcătuită din reprezentanţi ai boierilor, clerului, orăşenilor, ţăranilor liberi.În situaţii deosebite, era convocată Marea Adunare a Ţării, alcătuită din reprezentanţi ai boierilor, clerului, orăşenilor, ţăranilor liberi. Ambele state medievale româneşti şi-au păstrat instituţiile proprii în ciuda agravării dominaţiei otomane, inclusiv în secolul al XVIII-lea, caracterizat prin instaurarea domniilor fanariote, moment culminant al presiunii otomane la nordul Dunării.Ambele state medievale româneşti şi-au păstrat instituţiile proprii în ciuda agravării dominaţiei otomane, inclusiv în secolul al XVIII-lea, caracterizat prin instaurarea domniilor fanariote, moment culminant al presiunii otomane la nordul Dunării. Atât în Ţara Românească cât şi în Moldova, Biserica era organizată sub forma Mitropoliei Ortodoxe (dependente de Patriarhia din Constantinopol), a episcopiilor şi mănăstirilor.Atât în Ţara Românească cât şi în Moldova, Biserica era organizată sub forma Mitropoliei Ortodoxe (dependente de Patriarhia din Constantinopol), a episcopiilor şi mănăstirilor.

Structuri instituţionale - în Ţara Românească şi Moldova În Ţara Românească au fost înfiinţate Mitropolia Ortodoxă de la Argeş (în timpul domniei lui Nicolae Alexandru, 1359) şi Mitropolia Ortodoxă de la Severin (în timpul domniei lui Vladislav Vlaicu, 1370), apoi episcopiile Râmnicului şi Buzăului În Ţara Românească au fost înfiinţate Mitropolia Ortodoxă de la Argeş (în timpul domniei lui Nicolae Alexandru, 1359) şi Mitropolia Ortodoxă de la Severin (în timpul domniei lui Vladislav Vlaicu, 1370), apoi episcopiile Râmnicului şi Buzăului

Structuri instituţionale - în Ţara Românească şi Moldova În Moldova, subordonate Mitropoliei ortodoxe (întemeiată de Petru Muşat, în 1387, dar recunoscută oficial de Patriarhia din Constantinopol în vremea domniei lui Alexandru cel Bun) erau episcopiile de Roman şi Rădăuţi. În Moldova, subordonate Mitropoliei ortodoxe (întemeiată de Petru Muşat, în 1387, dar recunoscută oficial de Patriarhia din Constantinopol în vremea domniei lui Alexandru cel Bun) erau episcopiile de Roman şi Rădăuţi.