Ce este feudalismul? Clasele sociale i raporturile dintre ele Clasele sociale şi raporturile dintre ele

Feudalismul este sistemul de organizare a societ ă ţii bazat pe proprietatea asupra p ă mântului şi pe relaţiile de dependenţ ă dintre oameni. Acest sistem- economic, social, politic şi juridic- are la baz ă feudul (fieful), posesiunea (bucata de p ă mânt) acordat ă de un nobil mai mare (senior, suzeran) altui nobil mai mic (vasal). Ce este feudalismul?

Se concretiza prin învestitur ă (acordarea feudei), care recompensa supunerea, înt ă rit ă prin jur ă mântul de credinţ ă pe care vasalul îl presta seniorului s ă u. Depunerea omagiului şi învestirea creau între senior şi vasal o serie de obligaţii reciproce. Împ ă rţirea nobililor în seniori şi vasali se numeşte ierarhie feudal ă. Raportul de vasalitate

Seniori şi vasali Vasalul datoreaz ă seniorului: Respect faţ ă de persoana, familia, onoarea şi averea acestuia Ajutor militar Sfat (particip ă la tribunalul seniorului) Ajutor financiar pentru: C ă s ă toria fiicei mai mari Învestitura fiului mai mic Plecarea în cruciad ă Atunci când vasalul nu mai recunoaşte autoritatea seniorului apare anarhia feudal ă. Seniorul datoreaz ă vasalului: Protecţie contra duşmanilor acestuia Ap ă rare în justiţie S ă -l sf ă tuiasc ă la nevoie Întreţinerea familiei în caz de moarte. Suzeranul care nu-şi respecta vasalul sau abuza de drepturile sale faţ ă de acesta îşi pierdea drepturile asupra feudului. Vasalul care-şi înşela seniorul se f ă cea vinovat de tr ă dare şi îşi pierdea feudul.

În schimbul lotului primit în folosinţă, ţăranii erau obligaţi la plata rentei feudale: nona sau dijma (darea în produse), censul (darea în bani) şi claca (muncă gratuită). Domeniul feudal este un element de bază al societăţii medievale, având o valoare economică şi socială. El aparţine seniorilor laici şi ecleziastici.

Prin construcţia castelului – cetate fortificată şi reşedinţă – şi echiparea unei armate profesioniste de cavaleri, nobilimea şi-a sporit puterea militară.

Societatea celor trei ordine rezultat ă din concepţia potrivit c ă reia fiecare ocup ă în societate locul pe care i l-a h ă r ă zit Dumnezeu: Clerul, cel mai important ordin deoarece se roag ă pentru ocrotirea tuturor fiinţelor. Nobilii şi cavalerii luptau asigurând ordinea şi pacea lumii. Lucr ă torii, cei mai numeroşi, includeau ţ ă ranii, meşteşugarii, micii slujbaşi etc. Ei asigurau subzistenţa celorlalte ordine, furnizându-le cele necesare traiului.

Cavalerul medieval Instituţia cavaleriei este o component ă de baz ă a societ ă ţii feudale. Cuprinde pe cei care practic ă meşteşugul armelor. R ă zboinici care lupt ă c ă lare, ei îşi ofer ă serviciile nobililor. Cei care nu g ă sesc un nobil în slujba c ă ruia s ă se pun ă devin cavaleri r ă t ă citori. Ocupaţiile lor sunt antrenamentele pentru lupt ă, vân ă toarea şi întrecerile cavalereşti (turniruri). Erau aventurieri gata s ă jefuiasc ă ori s ă participe la r ă zboaiele dintre feudali sau la cruciade. Biserica a impus treptat un nou ideal cavaleresc bazat pe ap ă rarea celor slabi, adev ă r, dreptate şi lealitate. Modul de viaţ ă şi idealurile cavalereşti, specifice secolelor X-XIII, au constituit teme importante ale literaturii medievale.

Clasele sociale Clasa feudal ă : Regele (suveranul), cel mai mare senior. Nu putea fi vasalul nim ă nui. Nobilimea laic ă şi ecleziastic ă. -La originile ei se afl ă marii proprietari funciari proveniţi din rândurile aristocraţiei romane şi ale cuceritorilor barbari. -Forma clasa dominant ă. -Beneficiaz ă de imunitate feudal ă (autoritatea regelui era redus ă în cadrul unui domeniu feudal). Ajunge pân ă a nu mai asculta deloc de poruncile suveranului. -Se bucura de privilegii (dreptul de a ocupa funcţii, scutiri de taxe şi impozite etc.) Societatea celor trei ordine

Ţ ă r ă nimea dependent ă Cuprindea dou ă categorii: Ţ ă rani lipsiţi de libertate personal ă (şerbi), care nu aveau libertatea de a se muta de pe un domeniu pe altul, de a se c ă s ă tori f ă r ă permisiunea nobilului, de a-şi l ă sa bunurile moştenire urmaşilor etc. Ţ ă rani liberi ca persoan ă dar dependenţi de feudali pentru p ă mântul primit de la aceştia. Ambele categorii erau obligate la plata rentei feudale. Beneficiau de protecţia seniorului pe al c ă rui domeniu tr ă iau. Munci agricole pe domeniul feudal

Agricultura medieval ă

Ţărani aducând dijma nobilului

Piramida socială Rege Nobili Cavaleri Ţărani liberi Ţărani dependenţi

Alte categorii sociale Ţ ă ranii liberi şi proprietari de p ă mânt Tr ă iau organizaţi în obşti s ă teşti, în cadrul c ă rora o parte a p ă mântului (p ă şuni, p ă duri etc.) se afla în proprietate comun ă. Toate categoriile de ţ ă rani aveau obligaţii faţ ă de stat şi Biseric ă. Or ă şenimea Era alc ă tuit ă din meşteşugari, negustori şi alte grupuri sociale ce se diferenţiau prin avere şi ocupaţii. Meşteşugari din Bruges renumiţi pentru pânza de calitate superioară

Meşteşuguri medievale OlăritFierărie

Crearea marilor domenii şi organizarea ierarhiei feudale constituie tr ă s ă turi caracteristice ale Evului Mediu occidental. Relaţiile dintre suzerani şi vasali, precum şi dintre seniori şi ţ ă ranii şerbi au caracterizat, de asemenea, societatea feudal ă din apusul Europei. Aceste raporturi de subordonare (suzerani şi vasali) şi de exploatare (seniori şi şerbi) au fost consacrate de Biseric ă prin asocierea celor trei st ă ri. Concluzii