R egatul F rancez M edieval

Structura temei I.Regatul Franc Merovich/stabilirea in Galia Merovich/stabilirea in Galia Clovis / crestinarea francilor – 496 Clovis / crestinarea francilor – 496 Carol I/proclamarea Imperiului -800 Carol I/proclamarea Imperiului -800 Tratatul de la Verdun -843 Tratatul de la Verdun -843 I.Regatul Franc Merovich/stabilirea in Galia Merovich/stabilirea in Galia Clovis / crestinarea francilor – 496 Clovis / crestinarea francilor – 496 Carol I/proclamarea Imperiului -800 Carol I/proclamarea Imperiului -800 Tratatul de la Verdun -843 Tratatul de la Verdun -843 II. Franta medievala Anarhia feudala Anarhia feudala Centralizarea statal ă Centralizarea statal ă R ă zboiul de 100 ani ( ) R ă zboiul de 100 ani ( ) Jeanne d Arc – o eroina a Frantei Jeanne d Arc – o eroina a Frantei II. Franta medievala Anarhia feudala Anarhia feudala Centralizarea statal ă Centralizarea statal ă R ă zboiul de 100 ani ( ) R ă zboiul de 100 ani ( ) Jeanne d Arc – o eroina a Frantei Jeanne d Arc – o eroina a Frantei

Francii- ap ă ratori ai Europei romane În 451, francii conduşi de regele Merowich (lat. Meroveus) luptă alături vizigoţi şi de a rmata imperială romană (generalul Flavius Aetius) la Câmpiile Catalaunice împotriva hunilor regelui Atilla – biciul lui D-zeu Câmpiile Catalaunice 451 In 376, hunii pătrund in Imperiul Roman, împingând spre vest popoarele germanice întâlnite in cale, care se stabilesc în Imperiul Roman de Apus. În 476, Imperiul occidental dispare. Începe epoca Regatelor Romano-Germanice

Regatul Franc Intemeiat de triburile germanice ale Francilor conduse de Merovich, pe teritoriul fostei provincii romane Galia. In urma mixajului etno-lingvistic dintre galo-romani si franci, apare in secolul IX poporul francez Regele Franc Clodwig I (lat. Clovis) dupa batalia de la Tolbiac in 496 impotriva alamanilor impune controlul total al francilor asupra Galiei Se crestineaza tot in 496 asigurand alianta dintre urmasii sai si Biserica crestina a Romei Clovis I ( ) Bătalia de la Tolbiac Crestinarea lui Clovis I in două manuscrise de epocă– franc şi latin

Carol cel Mare ( ) Impune crestinismul roman saxonilor germanici Distruge regatul longobard din Italia Patrimonium Cedează papei teritoriul din jurul Romei (Patrimonium Petri Petri) creând astfel statul papal – 774 Opreste expansiunea arabilor musulmani din Spania -778 Papa Leon al III-lea il declară protector al Bisericii 25 dec.800 – Carol este incoronat la Roma de papa: Karolus serenissimus Augustus a Deo coronatus Imperator Romanum

Împărţirea Imperiului In august 843, prin tratatul de la Verdun, nepoţii lui Carol cel Mare (potrivit dreptului germanic) îşi impart Imperiul. Acest tratat este primul act oficial scris in limbile franceză şi germană Francii dispar; apar in istorie francezii * Ludovic Germanicul preia Germania * Carol cel Plesuv devine rege al Franţei * Lothar primeste Italia si teritoriile ce separă Germania de Franţa Din sec X, Germania devine Imperiu sub denumirea Sfântul Imperiu Roman de neam Germanic

Imperiile europene Cele două imperii medievale europene (Imperiul occidental germanic ca şi Imperiul răsăritean grecesc) îşi asumă ca simbol acvila imperială bicefală ce simbolizează caracterul roman şi totodată creştin al imperiului Imperium Romanum Sacrum Nationis Germanicae Sfântul Imperiu Roman de neam Germanic Βασιλεία τ ν ωμαίων Imperiul Romanilor

Regatul franc - Rezumat A B C D AŞEZAŢI IN ORDINE CRONOLOGICĂ CASETELE DIN TABEL: 1 – B; 2.- ; 3 - ; 4 -, 5 -,

Teme recapitulative – Regatul franc I. 451 – hunii sunt înfrânţi la Câmpiile Catalaunice 476 – dispare Imperiul Roman de Apus 800 – Carol I cel Mare este proclamat Impărat Roman 843 – Tratatul de la Verdun II. Merovich (Meroveus) -Clodwig (Clovis) -Carol III. - Acvila bicefală – Imperiul este roman si crestin I.Semnificaţia datelor: 451, 476, 800, 843 II. Numele a trei regi franci III. Semnificaţia simbolului imperiilor europene medievale

FRANŢA MEDIEVALĂ ANARHIA FEUDALĂ Ca în orice stat occidental medieval, societatea franceză este structurată in cele trei stări: clerul, nobilii si cei care muncesc (starea a III-a). Autoritatea regală este slabă, marii seniori au armate puternice şi domenii intinse, toate acestea permiţându-le să conteste autoritatea regală În 987, marii seniori îl aleg ca rege al Franţei pe Hugo Capet, un nobil ale cărui domenii se află in centrul Franţei. Resedinţa Capetienilor, oraşul Paris, devine capitala Franţei. De la Paris, regii Capetieni si urmaşii lor, regii din dinastia de Valois, incep procesul de centralizare statală si de subordonare a marii nobilimi faţă de puterea regală

1066 – cucerirea normando-franceza a Angliei In 1066, un mare senior francez, Ducele Normandiei, Willhelm In 1066, un mare senior francez, Ducele Normandiei, Willhelm (supranumit Cuceritorul) debarcă in Anglia. În bătălia de la Hastings, il invinge pe regele anglo-saxon Harold si devine rege al Angliei. Urmaşii săi intemeiază o nouă Dinastie anglo-normandă – Plantagenet. Urmaşii săi intemeiază o nouă Dinastie anglo-normandă – Plantagenet. Cucerirea Angliei a fost descrisă intr-un document medieval (tapiţeria pictată de la Bayeux)

Conflictul dintre Regii Franţei şi Ducii de Normandia Membrii dinastiei anglo-normande Plantagenet sunt cei mai puternici seniori din Franta. Ei detin ducatele Normandia şi Aquitania la care se adaugă comitatele de Anjou, Poitou şi Maine. Ducii Normandiei (deveniti din 1066 şi regi ai Angliei) nu mai recunosc autoritatea regilor Franţei. Incepe conflictul dintre Dinastiile Capet şi Plantagenet. Urmaşii Capetienilor (regii din dinastia de Valois) declanşează războiul dintre Anglia şi Franţa Stema dinastiei regale franceze de Valois Stema dinastiei regale franceze de Valois Stema dinastiei anglo-normande Plantagenet Stema dinastiei anglo-normande Plantagenet

CENTRALIZAREA STATALĂ A FRANŢEI Trei mari regi din dinastia capetiană impun treptat nobilimii franceze obligaţia de a respecta autoritatea regală Ludovic VI (sec XI) Filip II August ( ) - reduce teritoriile Plantagenetilor din Franta Filip IV cel Frumos (sec XIII) 1328: stingerea dinastiei Capeţiene: pretendenti la tronul Franţei: Filip VI de Valois –intemeietorul dinastiei de Valois Eduard II Plantagenet, rege al Angliei începe războiul anglo-francez (RĂZBOIUL DE 100 ANI / )

Razboiul de 100 ani ( ) Incepe cu marile victorii engleze de la Crecy (1346) şi Poitiers (1356) În 1415, armata engleză obtine victoria si in marea bătălie de la Azincourt (fr) /Agincourt (engl). soldati englezi debarcă in Franţa Bătalia de la Azincourt

Soarta războiului se schimbă decisiv in favoarea francezilor in urma asediului orasului Orleans (1429) unde a intrat in istorie marea eroină natională a Franţei – Jeanne d`Arc Razboiul de 100 ani ( ) Jeanne d`Arc in reprezentari de epoca

Centralizarea politica In 1453, in urma victoriei franceze de la Castillon, se termină Războiul de 100 ani. Tot atunci ia sfârşit şi procesul de centralizare a Franţei. Regele se declară reprezentantul lui D-zeu in regatul Franţei Legile regelui le înlocuiesc pe cele nobiliare apar funcţionari regali/tribunale regale Armata regală este permanentă (mercenari+nobili angajati ca ofiţeri) disparitia armatelor particulare ale nobililor

CONCLUZII Regatul Franc s-a constituit in provincia romană Galia in urma participării francilor conduşi de Merovich (Meroveus) la marea bătălie a Europei impotriva hunilor regelui Atilla (Câmpiile Catalaunice – 451) Regele Clodwig (Clovis) i-a crestinat pe franci in 496 asigurându-le astfel urmaşilor săi sprijinul constant al Papalităţii În anul 800, regele franc Carol cel Mare este incoronat de papă Impărat Roman În 843, prin Tratatul de la Verdun, nepoţii săi impart Imperiul. Apare in istorie Regatul Franţei Regii Franţei din dinastiile Capet si de Valois luptă pentru inlăturarea anarhiei feudale şi impunerea autorităţii regale in faţa marilor seniori Cei mai puternici seniori care contestă puterea regală sunt ducii de Normandia, mai ales după 1066, când ducele de Normandia, Wilhelm Cuceritorul, cucereşte Anglia Războiul de 100 de ani ( ) este marcat de marile victorii engleze de la Crecy (1346), Poitiers (1456) şi Azincourt (1415). Francezii inclină balanţa războiului in favoarea lor după asediul orasului Orleans, condus in 1429 de eroina natională a Franţei, Jeanne d`Arc După infrângerea englezilor, nimeni nu mai contestă autoritatea regală, legile regale se impun şi sunt respectate de către toţi nobilii francezi. Anarhia feudală a luat sfârşit, centralizarea politică a regatului este aproape totală