FACTORII EVOLUŢIEI LUPTA PENTRU EXISTENŢĂ ŞI SELECŢIA NATURALĂ Clasa 12 Real. L.T.Oniţcani. Elaborat Caun Svetlana Dmitri.

Elaborat Caun Svetlana Dmitri.DGÎTSCriuleni. 2 CAPTAREA ATENŢIEI

REACTUALIZAREA CUNOŞTINŢELOR ANTERIOARE 1.Complectaţi schema şi caracterizaţi conţinutul ştiinţific: FACTORII EVOLUŢIEI BIOLOGICE Complectaţi tabelul Căile evoluţiei lumii organice AROMORFOZEIDIOADAPTAREDEGENERARE EXEMPLE Elaborat Caun Svetlana Dmitri.DGÎTSCriuleni. 3

Elaborat Caun Svetlana Dmitri.DGÎTSCriuleni. 4 OBIECTIVELE OPERAŢIONALE Să definească noţiunile: factor al evoluţiei, lupta pentru existenţă, selecţie naturală. Să cunoască şi să explice particularităţile luptei pentru existenţă. Să caracterizeze relaţiile interspecifice şi relaţiile intraspecifice ale organizmelor vii ( factorii biotici ). Să exemplifice adaptările plantelor şi animalelor la factorii abiotici: temperatură, umeditate, lumină. Să concluzioneze despre direcţiile evoluţiei lumii organice în baza selecţiei naturale motrice, stabilizatoare, discriptivă. Să estimeze importanţa selecţiei naturale şi luptei pentru existenţă ca factori ai evoluţiei lumii organice.

Elaborat Caun Svetlana Dmitri.DGÎTSCriuleni. 5 LUPTA PENTRU EXISTENŢĂ : utilizată în sens metaforic de către C.Darwin)- sînt relaţiile complicate, ce au loc între diferite organizme şi condiţiile de trai din biogeocenoze. LUPTA PENTRU EXISTENŢĂ : ( utilizată în sens metaforic de către C.Darwin)- sînt relaţiile complicate, ce au loc între diferite organizme şi condiţiile de trai din biogeocenoze.. LUPTA PENTRU EXISTENŢĂ INTRASPECIFICĂINTERSPECIFICĂ LUPTA CU CONDIŢIILE MEDIULUI CONDIŢIILE MEDIULUI Are loc între indivizii aceleiaşi specii, este cae mai aprigă.EX: Pentru hrană Masculii pentru femelă. Crocodilii flămînzi îşi mînîncă propria progenitură. Unii peşti se nutresc cu propriul puiet. Într-o iarnă grea lupii îi mînîncă pe cei bolnavi şi bătrîni, apoi se reproduc intensiv. Într-o pădure de pini supravieţuiesc acei copaci, ce cresc mai repede, mai viguroşi, acaparînd lumină şi sol. Are loc între indivizii şi populaţiile diferitor specii dintr-un gen sau diferite genuri.EX: Indivizii a două specii ce trăiesc în aceleaşi condiţii ecologice, luptă pentru condiţiile de existenţă ( În semănăturile plantelor de cultură - buruienile luptă pentru apa şi substanţele nutritive, lumina. Indivizii unei specii distrug fizic indfivizii altor specii: răpitorii folosesc ca hrană alte animale. Unele specii favorizează dezvoltarea altor specii ( Oile, vitele, răspîndesc seminţele speciilor de plante prinse de blana lor). Speciile se susţin una pe alta( florile şi insectele, păsările polenizatoare). Adaptările organizmelor vii la diferite condiţii de mediu:EX: Pe insulele, unde bîntuie vînturi puternice insectele trăiesc în pămînt, puţine insecte cu aripi ( sau sînt mici), plantele sînt mai culcate la pămînt,...etc. Spinul cămilei din pustiu are rădăcinile adînci, ce ajung la apele subacvatice.

Elaborat Caun Svetlana Dmitri.DGÎTSCriuleni. 6 Particularităţile luptei pentru existenţă: Prolificitatea înaltă Prolificitatea înaltă a organizmelor- cu cît organizmul este mai prolific, cu atît concurenţa este mai aprigă. VITEZA DE ELIMINARE- VITEZA DE ELIMINARE- generează o luptă mai aprigă în populaţie. DENSITATEA POPULAŢIEI – DENSITATEA POPULAŢIEI – suprapopularea duce la o luptă mai aprigă pentru existenţă. VÎRSTA ORGANIZMELOR – VÎRSTA ORGANIZMELOR – cei mai tineri generează o concurenţă mai aprigă, fiind supuşi condiţiilor mai complicate. ADAPTABILITATEA RELATIVĂ- ADAPTABILITATEA RELATIVĂ- orice tip de adaptabilitate are anumite limite, în anumite condiţii ale mediului ( invariabile). LUPTA PENTRU EXISTENŢĂ ESTE CAUZA PRINCIPALĂ A SELECŢIEI NATURALE ÎN CADRUL EVOLUŢIEI BIOLOGICE. LUPTA PENTRU EXISTENŢĂ ESTE CAUZA PRINCIPALĂ A SELECŢIEI NATURALE ÎN CADRUL EVOLUŢIEI BIOLOGICE..

LUPTA INTRASPECIFICĂ Într-o iarnă grea lupii îi mînîncă pe cei slabi şi bolnavi ( dacă n-au hrană), iar în primăvară se încep a reproduce intensiv Elaborat Caun Svetlana Dmitri.DGÎTSCriuleni. 7

LUPTA INTRASPECIFICĂ LA PLANTE, PENTRU SOL ŞI LUMINĂ. Brazii într – o pădure tînără concurează pentru lumină şi sol Elaborat Caun Svetlana Dmitri.DGÎTSCriuleni. 8

Elaborat Caun Svetlana Dmitri.DGÎTSCriuleni. 9 RELAŢIILE INTERSPECIFICE: NEUTRALIZMUL – NEUTRALIZMUL – Speciile vecine nu se afectează direct ( veveriţele şi păsările dintr – o pădure). COMPETIŢIA- COMPETIŢIA- relaţiile dintre două specii diferite, ce concurează pentru aceeaşi sursă de hrană.(Lupul şi vulpea). AMENSALIZMUL- AMENSALIZMUL- Relaţia nu este obligatorie, dar în cadrul interacţiunii produsele metabolice ale unuia pot inhiba dezvoltarea altuia (ciupercile de mucegai şi bacteriile de putrefacţie). PARAZITIZMUL – PARAZITIZMUL – Relaţia reprezintă efect pozitiv pentru organizmul parazit şi efect negativ pentru gazdă ( ascarida şi omul)Dar, parazitul nu – şi omoară hrana. PREDATORIZMUL PREDATORIZMUL – Relaţia este similară parazitizmului, cu excepţia că organizmul parazit îşi omoară hrana ( vulturul şi şarpele). COMENSUALIZMUL COMENSUALIZMUL- Relaţie obligatorie pentru organizmul comensual, dar neutră pentru organizmul – gazdă. ( Bacilul Coli în intestinul omului). PROTOCOOPERAREA- PROTOCOOPERAREA- Relaţiile profitabile dintre organizmele diferitor specii ( Actiniile şi crabii; furnicile şi păduchii de plante). MUTUALIZMUL – MUTUALIZMUL – Cînd două specii profită de relaţie reciproc: bacteriile aztfixatoare şi plantele legfuminoase; insectele polenizatoare şi plantele.

Elaborat Caun Svetlana Dmitri.DGÎTSCriuleni. 10 RELAŢIILE INTERSPECIFICE: NEUTRALIZMUL Speciile vecine nu se afectează direct ( veveriţele şi păsările dintr – o pădure)..

Elaborat Caun Svetlana Dmitri.DGÎTSCriuleni. 11 RELAŢIILE INTERSPECIFICE- COMPETIŢIA. relaţiile dintre două specii diferite, ce concurează pentru aceeaşi sursă de hrană. Lupul şi vulpea. PUIEŢII DINTR-O PĂDURE..

Elaborat Caun Svetlana Dmitri.DGÎTSCriuleni. 12 RELAŢIILE INTERSPECIFICE AMENSALIZMUL Relaţia nu este obligatorie, dar în cadrul interacţiunii produsele metabolice ale unuia pot inhiba dezvoltarea altuia (ciupercile de mucegai şi bacteriile de putrefacţie)..

Elaborat Caun Svetlana Dmitri.DGÎTSCriuleni. 13 RELAŢIILE INTERSPECIFICE- PARAZITIZMUL. Relaţia reprezintă efect pozitiv pentru organizmul parazit şi efect negativ pentru gazdă ( ascarida şi omul)Dar, parazitul nu – şi omoară hrana. Relaţia reprezintă efect pozitiv pentru organizmul parazit şi efect negativ pentru gazdă ( ascarida şi omul)Dar, parazitul nu – şi omoară hrana..

Elaborat Caun Svetlana Dmitri.DGÎTSCriuleni. 14 RELAŢIILE SPECIFICE – PREDATORIZMUL. Relaţia este similară parazitizmului, cu excepţia că organizmul parazit îşi omoară hrana ( vulturul şi şarpele). Relaţia este similară parazitizmului, cu excepţia că organizmul parazit îşi omoară hrana ( vulturul şi şarpele)..

Elaborat Caun Svetlana Dmitri.DGÎTSCriuleni. 15 RELAŢIILE INTERSPECIFICE – COMENSUALIZMUL. Relaţie obligatorie pentru organizmul comensual, dar neutră pentru organizmul – gazdă. ( Bacilul Coli în intestinul omului). Relaţie obligatorie pentru organizmul comensual, dar neutră pentru organizmul – gazdă. ( Bacilul Coli în intestinul omului). LICHENUL BRADULUI. LICHENUL BRADULUI.. Bryoria fremontii, LICHENUL BRADULUI Letharia vulpina

Elaborat Caun Svetlana Dmitri.DGÎTSCriuleni. 16 RELAŢIILE INTERSPECIFICE- PROTOCOOPERAREA. Relaţiile profitabile dintre organizmele diferitor specii ( Actiniile şi crabii; furnicile şi păduchii de plante). Relaţiile profitabile dintre organizmele diferitor specii ( Actiniile şi crabii; furnicile şi păduchii de plante)..

RELAŢII DE COOPERARE ÎNTRE DOUĂ SPECII DIFERITE Elaborat Caun Svetlana Dmitri.DGÎTSCriuleni. 17

Elaborat Caun Svetlana Dmitri.DGÎTSCriuleni. 18 RELAŢIILE INTERSPECIFICE – MUTUALIZMUL. Cînd două specii profită de relaţie reciproc: bacteriile azotfixatoare şi plantele legfuminoase; insectele polenizatoare şi plantele Cînd două specii profită de relaţie reciproc: bacteriile azotfixatoare şi plantele legfuminoase; insectele polenizatoare şi plantele

Elaborat Caun Svetlana Dmitri.DGÎTSCriuleni. 19 ADAPTĂRILE PLANTELOR ŞI ALE ANIMALELOR LA FACTORII ABIOTICI. ADAPTĂRILE PLANTELOR LA TEMPERATURA ÎNALTĂ. ADAPTĂRILE PLANTELOR LA TEMPERATURA ÎNALTĂ. Spinii, tulpini suculente,rădăcini lungi, REDUCEREA INTENSITĂŢII TRANSPIRAŢIEI..

Elaborat Caun Svetlana Dmitri.DGÎTSCriuleni. 20 ADAPTĂRILE PLANTELOR LA TEMPERATURI SCĂZUTE. Dimensiuni mici Deschidratarea ţesuturilor Acumularea substanţelor crioprotectoare Căderea frinzelor Încetinirea proceselor metabolice..

Elaborat Caun Svetlana Dmitri.DGÎTSCriuleni. 21 ADAPTAREA PLANTELOR LA UMIDITATE SCĂZUTĂ Alungirea puternică a rădăcinii Reducerea transpiraţiei Acoperirea frunzelor cu un strat de ceară Transformarea frunzelor în spini. Creşterea presiunii osmotice în celule. Dezvoltarea unor tulpini suculente..

Elaborat Caun Svetlana Dmitri.DGÎTSCriuleni. 22 ADAPTĂRILE PLANTELOR LA LUMINĂ Specializarea în plante de zi lungă şi de zi scurtă. Specializarea aparatului fotosintetic. Ritmicitatea stomatelor..

LUPTA PENTRU EXISTENŢĂ Elaborat Caun Svetlana Dmitri.DGÎTSCriuleni. 23

Elaborat Caun Svetlana Dmitri.DGÎTSCriuleni. 24 ADAPTĂRILE ANIMALELOR LA TEMPERATURĂ ÎNALTĂ. Izolarea termică prin dezvoltarea unor cavităţi sub elitrele insectelor. Lungirea picioarelor. Culoare deschisă. Îngroparea în nisip. Modul de viaţă nocturn.

Elaborat Caun Svetlana Dmitri.DGÎTSCriuleni. 25 ADAPTĂRILE ANIMALELOR LA TEMPERATURĂ SCĂZUTĂ. Deshidratarea ţesuturilor. Creşterea presiunii osmotice în ţesuturi. Acumularea de substanţe crioprotectoare. Hibernarea. Stratul gros de grăsime la maimuţe..

Elaborat Caun Svetlana Dmitri.DGÎTSCriuleni. 26 Adaptările animalelor la umiditate scăzută.. Impermiabilitatea tegumentului. Reducerea glandelor sudoripare. Reducerea cantităţii de apă eliminată cu urina. Utilizarea apei metabolice. Mediul nocturn de viaţă. Ascunderea în nisip. Repaosul de vară.

PROLIFICITATE ÎNALTĂ LĂCUSTELE MAVRITANIA Elaborat Caun Svetlana Dmitri.DGÎTSCriuleni. 27

Elaborat Caun Svetlana Dmitri.DGÎTSCriuleni. 28 ADAPTĂRILE ANIMALELOR LA LUMINĂ.. Dezvoltarea unor organe luminoase speciale. Pigmentaţia diversă. Alternanţa între mediul de trai de zi şi cel de noapte.

Elaborat Caun Svetlana Dmitri.DGÎTSCriuleni. 29 SELECŢIA NATURALĂ MOTRICE Decurge în condiţii variabile de mediu. Se evidenţiază organizmele mai adaptive sub acţiunea factorului selectiv. Sînt eliminate din populaţii formele, care nu sînt adaptate la condiţiile variabile ale mediului. Sub acţiunea selecţiei motrice se modifică structura genetică a populaţiei. Fluturele Biston betularia.STABILIZATOARE Decurge în condiţii mai mult sau mai puţin stabile ale mediului ambiant. Nu exclude prezenţa heterogenităţii în cadrul populaţiei. Asigură conservarea caracterelor care şi-au adeverit semnificaţia adaptivă. În cadrul ei sînt eliminate din populaţii formele extreme. Eliminarea pote fi condiţionată sau necondiţionată. Greutatea medie a nou născuţilor la om este de 3, 6 kg.DISCRIPTIVĂ Decurge în cadrul populaţiilor heterogene. Asigură păstrarea formelor extreme şi eliminarea celor intermediare. Favorizează două sau mai multe fenotipuri din populaţii. Determină prezenţa unui polimorfizm echilibrat în cadrul populaţiei. Drozofila în condiţiile de laborator. Fluturii de la forma iniţială a speciei Papilio dardanus.

SELECŢIA NATURALĂ MOTRICE Elaborat Caun Svetlana Dmitri.DGÎTSCriuleni. 30

Elaborat Caun Svetlana Dmitri.DGÎTSCriuleni. 31 CONCLUZII: SELECŢIA NATURALĂ ACŢIONEAZĂ ASUPRA GENOTIPURILOR ORGANIZMELOR PRIN INTERMEDIUL FENOTIPULUI. CA REZULTAT APAR: Apar organizme cu noi caractere adaptive, determinate de factorii mediului. Sînt eliminate din populaţii organizmele posesoare de caractere care şi –au pierdut valoarea adaptivă în noile condiţii de trai. Sînt valorificate organizmele care şi – au confirmat adaptebilitatea în condiţiile respective de trai. Eficacitatea selecţiei naturale poate fi determinată după COEFICIENTUL DE SELECŢIE (S) P1-P2 S= unde P- este frecvenţa alelei în prima generaţie; P1-PP1 P1- este frecvenţa alelei în generaţia a doua. Coeficientul de selecţie indică avantajul selectiv al genei ce determină un anumit caracter.

ASIGURAREA CONEXIUNII INVERSE 1. Argumentează acomodările acestor plante la condiţiile de mediu.. 2. Argumentează acomodările animalelor de mai jos la condiţiile mediului Elaborat Caun Svetlana Dmitri.DGÎTSCriuleni. 32

Lucrul pentru acasă. NOTAREA.. De studiat tema. De consultat bibliografie, la dorinţă. De reprezentat printr-un clustering Relaţiile interspecifice Elaborat Caun Svetlana Dmitri.DGÎTSCriuleni. 33

SURSE DE INSPIRATIE Manualul de Biologie. Wikipedia, pagina WEB. YouTube, pagina WEB. Yandex, pagina WEB. Alte surse Elaborat Caun Svetlana Dmitri.DGÎTSCriuleni. 34