Curriculum la decizia şcolii MODERATORI: Patraşcu Dumitru, Beregoi Elena. Recomandare din cadrul seminarului teoretico practic cu metodiştii/ inspectorii în or. Chişinau, L.T. Moldo –German M.Cogîlniceanu

Buddha

Curriculumul curriculum- curricula Curriculumul este un concept cheie al pedagogiei contemporane.Provine din latinescul curriculum- curricula, care înseamn ă scurt ă alergare, curs ă, drum. În sens larg, prin Curriculum se înţelege ansamblul proceselor educative şi al experienţelor de înv ă ţare prin care trece elevul pe durata parcursului s ă u şcolar. noţiunea de Curriculum În sens restrâns, noţiunea de Curriculum cuprinde ansamblul acelor documente şcolare de tip reglator în cadrul c ă rora se consemneaz ă datele esenţiale privind procesele educative şi experienţele de înv ă ţare pe care şcoala le ofer ă elevului.Aceast ă form ă de curriculum mai poart ă denumirea de curriculum formal sau oficial

acoperă diferenţa de ore dintre trunchiul comun şi numărul maxim de ore, pe disciplină şi pe an de studiu prevăzut în planul cadru.La nivelul învăţământului obligatoriu există următoarea structură recomandată şi de programa şcolară: Curriculum nucleu aprofundat- Curriculum nucleu aprofundat- presupune parcurgerea segmentului obligatoriu din programa disciplinei, nemarcat cu asterix, prin diversificarea activităţilor de învăţare, până la acoperirea numărului maxim de ore din plaja orară a disciplinei respective. Curriculum extins Curriculum extins- presupune parcurgerea programei în întregime, lărgind prin aceasta oferta de învăţare, în ceea ce priveşte cunoştinţele, capacităţile şi atitudinile până la acoperirea numărului maxim de ore din plaja orară a disciplinei respective. Curriculum elaborat în şcoală- Curriculum elaborat în şcoală- impune diverse tipuri de activităţi pe care le propune şcoala sau sunt extrase din lista sugerată de la nivel central

Una din problemele aparute la implementarea Curriculum-ului la decizia scolii( CDS) o constituie nerespectarea reperelor privind oferta scolii, in sensul ca exista destul de multe cazuri in care procesul de ofertare ramane pur formal, CDS fiind definit ca nevoie a,,umplerii schemei orare in absenta altui criteriu in afara celui de alocare de timp, arbitrara, in completarea trunchiului comun. O alta problema grava este perceperea CDS ca o maniera de a salva norma diferitilor profesori, in absenta unei concurente reale de oferte

resursele materiale resursele materiale ale şcolii(un proiect de CDS nu va fi ofertat dac ă nu exist ă dotarea necesar ă pentru susţinerea cursului); resursele umane resursele umane ale şcolii( trebuie sa existe un cadru didactic calificat); condiţii concrete locale condiţii concrete locale(planul de dezvoltare al şcolii va cuprinde posibilit ă ţile de integrare in comunitate) nevoile şi aptitudinile elevului nevoile şi aptitudinile elevului (reperul fundamental, penru ca CDS este o modalitate de individualizare a parcursului elevului)

1 Un chestionar cu intrebari inchise: 1 Un chestionar cu intrebari inchise: pornind de la celelalte trei repere, profesorul/invatatorul poate gandi 3-4 teme de optional pe care le defineste si le aplica intr-un chestionar elevilor si parintilor.( Care dintre temele de mai jos ti- ar placea la un curs de optional in anul urmator?-vor fi listate temele); Prelucrarea raspunsurilor presupune stabilirea temei cu gradul cel mai mare de interes); 2 Doua chestionare, unul cu intrebare deschisa, altul de tipul 2 Doua chestionare, unul cu intrebare deschisa, altul de tipul : 1. Ce tema de optional ati dori sa parcurgeti in anul scolar urmaror? 2. Vor fi prelucrate raspunsurile pe centre de interes si se vor defini teme de optional pornind de la centrele de interes cu cea mai mare concurenta precum si de la primele trei repere mentionate in documentele de politica educationala. 3. Se va aplica apoi( si prelucra) chestionarul descris la In acest mod oferta de optionale este derivata din chiar propunerile elevilor/sau parintilor

CEREREA OFERTA 8

Opţionalul la nivelul disciplinei 1 Opţionalul la nivelul disciplinei consta fie în activit ă ţi, module, proiecte care nu sunt incluse in programa şcolar ă avansat ă de autoritatea centrala, fie dintr-o disciplina care nu este prevazuta in planul-cadru deloc sau pentru o anume clasa ( ex limba moderna in cls I); 2 Opţionalul la nivelul arriei 2 Opţionalul la nivelul arriei curriculare:presupune alegerea unei teme care implica cel putin doua discipline dintr-o arie. În acest caz, pornind de la obiectivele cadru ale disciplinelor, vor fi formulate obiective de referint ă din perspectiva temei pentru care s-a optat. 3 Opţionalul la nivelul mai multor arii curriculare 3 Opţionalul la nivelul mai multor arii curriculare, implic ă cel putin dou ă discipline aparţinand unor arii curriculare diferite.( permit dobandirea de achiziţii cognitive de ordin înalt( de tipul generaliz ă rii, transferului)

Argument Obiective de referinţă/sub competenţe referinţă/sub competenţe Activităţi de învăţare Lista de conţinuturi Forme de realizare Metodologia instruirii Modalităţile de evaluare Bibliografie

Redactare ½-1 pagina Motivarea cursului propus Trebuie s ă corespund ă nevoilor elevilor Corespundere cu cerinţele comunit ă ţii, Formarea unor competenţe de transfer etc

( pentru un optional de o ora pe saptamana se vor defini si urmari 5-6 obiective de referinta-pe care elevii urmeaza sa le atinga pana la sfarsitul anului)-vor fi formulate dupa modelul celor din programa nationala( al materiilor de trunchi comun) dar nu vor fi reluari ale acestora. N.B.Un obiectiv de referinta este corect formulat daca prin enuntul sau se raspunde la intrebarea,,ce poate sa faca elevul.Daca raspunsul nu este clar ( ceea ce poate face elevul nu poate fi demonstrat si evaluat) atunci obiectivul este prea general definit

Cuprinde informaţiile pe care opţionalul le propune ca baza de operare pentru formarea capacit ă ţilor vizate de obiective. Ca şi în cazul informaţiilor prevazute în programele obligatorii, informaţiile din cadrul opţionalului nu vor fi considerate un scop în sine ci mijloc pentru formarea intelectual ă

Cerc, lecţie, cluburi de interese, ore opţionale

Cercetarea, referatul, discuţie panel, joc de rol, studiu de caz, exerciţiul, demonstrarea, comunicarea scris ă, oral ă, excursia, observarea, activit ă ţi practice,etc

Vor fi trecute tipurile de probe care se potrivesc optionalului propus ( ex probe scrise, referat, proiect, probe practice, etc). NU vor fi incluse probele ca atare. NU vor fi incluse probele ca atare. SE VOR PUNE NOTE OBLIGATORIU PENTRU ACTIVITATEA ELEVILOR ÎN CARUL LECŢIILOR. SE VOR PUNE NOTE OBLIGATORIU PENTRU ACTIVITATEA ELEVILOR ÎN CARUL LECŢIILOR. SE VOR SCOATE NOTELE LA SEMESTRU. SE VOR SCOATE NOTELE LA SEMESTRU

În cazul în care opţionalul este prev ă zut pentru un nivel de şcolaritate sau un ciclu Curricular- se vor defini şi obiective – cadru, din care se vor deduce competenţele pentru fiecare an de studiu.Dac ă oferta cuprinde un opţional pentru mai mulţi ani de studiu, se va redacta cîte o program ă pentru fiecare an avînd grij ă la progresia obiectivelor şi competenţelor de la un an la altul

CUM ESTE?CUM VA FI? Curriculumul la decizia şcolii se stabileşte, în multe cazuri, în funcţie de "nevoile" de menţinere/vacantare a unor posturi didactice şi nu în concordanţ ă cu opţiunile elevilor/p ă rinţilor, ale agenţilor economici sau ale politicii de dezvoltare a zonei. Ponderea acestuia este redus ă şi nu exist ă o logic ă clar ă a distribuirii în funcţie de nivelul de şcolaritate. Va creşte, gradual şi diferenţiat, ponderea Curriculumului la decizia şcolii (CDŞ) în cadrul Curricumului naţional, în funcţie de nivelul de înv ă ţ ă mînt. Factorii locali vor avea mai mult ă libertate în structura ofertei Curriculare, ţinînd seama de: - nevoia local ă de calificare a forţei de munc ă ; - potenţialul de dezvoltare a zonei şi a şcolii; - nevoile şi interesele elevilor - realizarea de parteneriate educaţionale (şcoal ă /mediul de afaceri/comunitate) pentru asigurarea instruirii practice a elevilor în condiţii reale; - diversitatea cultural ă a comunit ă ţii. Curriculum la decizia şcolii va fi reglementat, în termeni de ore, la nivelul planurilor de înv ă ţ ă mînt, iar programa şcolar ă va fi elaborat ă la nivelul şcolii şi avizat ă de Consiliul de Administraţie

TEHNOLOGII EDUCAŢIONALE, autor Dumitru Patraşcu.