A tradus:Rebeja Valeria EI 09-09 A verificat:Parcevschii Nicolae, profesor de specialitate.

Презентация:



Advertisements
Похожие презентации
A tradus:Rebeja Valeria EI A verificat:Parcevschii Nicolae, profesor de specialitate.
Advertisements

Транксрипт:

A tradus:Rebeja Valeria EI A verificat:Parcevschii Nicolae, profesor de specialitate

Тема: Coordonatele dreptunghiulare şi prelucrarea rezultatelor în m ă sur ă rile geodezice.

Coordonate rectangulare Coordonate rectangulare (plane) acest sistem este folosit pentru determinarea coordonatelor punctelor sectoarelor suprafeţelor terestre relativ mici, considerate a fi plane.Ca linii de coordonaate principale servesc dou ă drepte reciproc perpendiculare cu originea coordonatelor în punctul O.Axa vertical ă a abciselor X coincide cu meridianul şi are direcţia pozitiv ă de la sud spre nord,iar axa orizontal ă Y de la est spre vest.

Coordonatele rectangulare pe h ă rţile topografice. Zonele coordonatelor p ă rţile suprafeţelor p ă mîntului, limitate de meridiane cu longitudinea, de pîn ă la 6°. Prima zon ă limitat ă de 0° şi 6°, a douaб° şi 12°, a treia 12° şi 18° etc.

Toate h ă rţile topografice în limitele acestei zone au acelaşi sistem de coordonate rectangulare. Începutul coordonatelor în aceast ă zon ă începe cu intersecţia meridianului cu ecuatorul,Meridianul de mijloc corespunde cu axele abciselor, iar a ecuatorului cu axa coordonatelor.

Pentru utilizarea coordonatelor pe hartile topografice luînd în consideraţie ordonatele,f ă r ă a lua în consideraţie ordonatele negative. Luînd în consideraţie c ă enumerarea coordonatelor nu se începe de la 0 dar de la 500 m. În afar ă de asta,pentru identificarea amplas ă rii punctului cu precizie pe suprafaţa p ă mîntului cu sensul coordonatelor Y în stînga se înscrie num ă rul zonei. În dependenţ ă de coordonate şi semnificaţia acestora deducem formula: acestora deducem formula: X' = Х , У' = У ,

De exemplu dac ă punctul are coordonatele Х = : Y = Aceasta semnific ă amlasat în zona 3 eliminînd 120 km şi 840m de la meridianul de mijloc al zonei şi la nord de la ecuator în limitele 5650 km şi 450 m.

Istoricul masurarilor geodezice Incepe aproximativ in anul 8000 i.Hr., atunci cand oamenii au inceput sa devina sedentari. Atunci, la constructia satelor si la impartirea campurilor era nevoie de topografi. Acestia trebuiau sa cunoasca deja conceptul de masuratoare, pentru a putea compara marimile intre ele. Pentru ca terenurile pe care se putea construi trebuiau impartite intre consateni, era nevoie de metode simple de masurare si calculare a suprafetelor. Analizarea stiintifica a geometriei provine insa de la egipteni. Ei trebuiau sa masoare Delta Nilului in fiecare an dupa inundatii si sa stabileasca din nou limitele de parcele. Masuratorile se realizau cu o sfoara din canepa care avea cate un nod la distante egale. Specialistii in masuratori se numeau harpedonati. Cea mai veche dovada a cunostintelor de care aveau nevoie topografii, este asa numitul Papirus Rhind, manual si culegere de exercitii in acelasi timp, pentru calcularea triunghiurilor, trapezelor, cercurilor etc.. Papirusul dateaza din anul 1700 i.Hr.

Masurarea unei sectiuni de baza a unui templu de catre faraon si zeita constructiilor si a scrierii.

Cel mai important instrument al lor era Gnoma, o alidada dubla cu pinule cu 2 brate legate printr-un unghi drept pentru marcarea unghiurilor drepte si aliniamentelor Harta a drumurilor al sistemului stradal din Colonia (Koeln)

Prelucrarea rezultatelor m ă sur ă rilor geodezice Prelucrarea rezultatelor m ă sur ă rilor geodezice includ urm ă toarele etape: M ă sur ă rile pe teren; Lucrul de birou; Eliminarea erorilor; Verificarea rezultatelor.

Prelucrarea datelor matematice a m ă sur ă rilor geodezice se produce în proiecţie anumit ă şi a sistemelor de coordonate.Ea conţine urm ă toarele tipuri de munc ă : Efectuarea schemei zonei geodezice; Verificarea şi prelucrarea m ă sur ă rilor liniare şi unghiulare; Transpunerea punctelor în zonele geodezice; Prelucrarea şi analiza datelor cu scopul de a depune cu precizie; Verificarea şi formarea materialului de identificare a elementului;

Analiza zonelor respective şi preg ă tirea listei coordonatelor respective a în ă lţimilor care urmeaz ă a fi enumerate. Spre analiz ă se refer ă urm ă toarele lucr ă ri: 1. Verificarea combin ă rii noilor şi vechilor centre a punctelor deduse; 2. Analiza materialelor şi eliminarea erorilor;

Notele explicative anexate la material trebuie să conţină : 1. Sistemul adoptat de coordonate şi înălţimi 2.Nivelimentul longitudinal şi caracteristicele lui 3. Datele despre bazele deduse 4. Metodele nivelării, şi caracteristicele lor 4. Metodele nivelării, şi caracteristicele lor

Exerciţiu:

Calcularea rumbului:

Sfirsit