Nomenclatura hartilor si proiectiile lor. A elaborat: Grupa CC 14.11

Suprafete ale Pământului

Ce este proiecţia unei hărţi?

Nomenclatura foilor hărţii în proiecţiile Gauss-Kruger şi stereografică – În sistemul de proiecţie Gauss – Kruger, folosit şi de ţara noastră, nomenclatura foilor de hartă se exprimă prin litere şi cifre. La acest sistem internaţional de proiecţie globul terestru este împărţit în 60 de fuse a câte 6° longitudine şi în 44 zone a 4° latitudine, câte 22 pentru fiecare emisferă mergând de la ecuator spre poli.

Nomenclatura foii de hartă la scara 1: , este formată dintr-o literă ce defineşte zona geografică de 4° pe latitudine şi dintr-un număr care indică fusul geografic. Deci, foaia de hartă la scara 1: care conţine municipiul Bucureşti are nomenclatura L-35 (fig. 9.). Teritoriul României este cuprins în fusele 34 şi 35 şi în zonele K, L, M

Pentru foile de hartă 1: , trapezul la scara 1: se împarte în patru părţi, fiecare trapez obţinut se numerotează cu literele A, B, C, D. Nomenclatura unei foi de hartă la scara 1: este formată din nomenclatura trapezului la scara 1: la care se adaugă litera corespunzătoare zonei: L –35 – A, Pentru foile de hartă la scara 1: , trapezul la scara 1: se împarte în 36 părţi numerotate cu cifre romane I, II, III, …, XXXVI. Nomenclatura unei foi de hartă la scara 1: se compune din nomenclatura trapezului la scara 1: la care se adaugă cifra romană corespunzătoare zonei L – 35 - XVII (fig. 10.) Pentru foile de hartă la scara 1: , acelaşi trapez la scara 1: se împarte în 144 părţi, iar fiecare trapez rezultat se numerotează cu cifre arabe 1, 2, 3, …144. Nomenclatura unei foi de hartă la scara cuprinde nomenclatura trapezului la scara 1: la care se adaugă cifra arabă corespunzătoare zonei: L – 35 – 125 – Bucureşti Pentru foile de hartă la scara 1:50.000, se consideră trapezul 1: , care se împarte în patru părţi notate cu A, B, C, D. nomenclatura unei foi la scara 1: se compune din nomenclatura foii la scara 1: şi din litera corespunzătoare zonei: L – 35 – 125- A.

Nomenclatura foilor de hartă topografice la scara 1: pentru teritoriul fostei Uniuni Sovietice

Nomenclatura hărţilor 1:

NOMENCLATUR A HĂRŢILOR 1:

Harta este o reprezentare în plan, convenională, micorată i generalizată a suprafeei Pământului. Micorarea se face pe baza unei scări de proporie iar pentru întocmirea hării se folosete o proiecie cartografică. O hartă folosete anumite prescurtări sau simboluri explicate într-o legendă. Elementele care se figurează pe hări definesc tipul hării. Există astfel două mari categorii de hări: hări generale, care reprezintă suprafaa Pământului în trăsăturile cele mai importante - vegetaie, relief, căi de comunicaie, aezări omeneti etc.; hări generale, care reprezintă suprafaa Pământului în trăsăturile cele mai importante - vegetaie, relief, căi de comunicaie, aezări omeneti etc.; hări tematice, care figurează aspecte astronomice, geologice, geofizice, geografice a suprafeei terestre - temperatura, precipitaiile, densitatea populaiei etc hări tematice, care figurează aspecte astronomice, geologice, geofizice, geografice a suprafeei terestre - temperatura, precipitaiile, densitatea populaiei etc

Proiecţia unei hărţi este o expresie matematică folosită pentru a reprezenta suprafaţa rotundă, tridimensională a Pământului pe o hartă plană, bidimensională.

Proiectia cilindrică

Proiectia cilindrică Mercator

Ca principii generale amintim: Se consideră elipsoidul de rotaţie ca formă matematică a Pământului, iar pentru proiectare,suprafaţa interioară desfăşurată în plan a unui cilindru imaginar, tangent la un meridian, adică înpoziţie transversală Pentru proiectarea celor 60 de fuse se consideră elipsoidul înfaşurat în 60 de cilindri succesivi, în poziţie orizontală, unde fiecare cilindru este tangent la merdianul axial corespunzător fusului.

Proiecţie conică Albers cu suprafeţe egale

Proiecţia punctelor de pe suprafaţa terestră pe planul proiecţiei Stereografice r – raza cercului deformaţiilor nule (aprox. 202 km); H – Adâncimea planului de proiecţie (aprox. 3.2 km); 1, 2, 3, …,9 – puncte de pe suprafaţa terestră; 1,2,3,…,9 – puncte de pe suprafaţa planului de proiecţie Stereografic 1970

Mercator oblică (Hotine) Chamberlin trimetrică Proiecţie conică Lambert conformă

Hartă în proiectia sinusoidală echivalentă

Hartă în proiectia Robinson

Determinarea altitudinii unui punct cu ajutorul curbelor de nivel Panta terenului in lungul aliniamentului 1-2 se poate calcula cu: unde N este numitorul scarii hartii iar α este unghiul de inclinare a aliniamentului fata de orizontala.

Harta pantelor si harta zonelor umbrite

Harta cu umbrele reliefului

Modele de reprezentări ale reliefului

Fragment de hartă topografică pe care sunt reprezentate detalii de planimetrie şi curbe de nivel

Plan de ansamblu la scară 1: (categoria a IV-a de greutate)

Harta deformaţiilor liniare relative pe teritoriul României în proiecţia Stereografica Harta deformaţiilor liniare relative pe teritoriul României în proiecţia Stereografica 1970.

Harta deformaţiilor liniare relative pe teritoriul României în proiecţia Gauss- Krüger

Modul, formulele care s-au folosit pentru realizarea hărţilor comparative, precum şi un exemplu numeric (valorile aproximative exprimate în cm/km ale deformaţiilor liniare relative din municipiulCâmpulung Moldovenesc) sunt prezentate în diagrama.

Harta comparativă a deformaţiilor liniare relative între proiectiile Stereografică 1970 şiGauss-Krüger realizată cu ajutorul diferenţelor valorilor absolute ale deformaţiilor corespunzatoarecelor două proiecţii.

Harta comparativă a deformaţiilor liniare relative între proiectiile Stereografică 1970 ş iGauss-Krüger realizată cu ajutorul valorii absolute a raportului deformaţiilor corespunzatoare celordouă proiecţii.

Harta deformaţiilor liniare relative minime dintre proiecţiile Stereografică 1970, Gauss-Krüger şi UTM folosind valorile absolute ale acestora.