EFECTUAT: BUCO CORNEL GR: ACGV 1411 Colegiul de Construcii din Chiinău Chiinău 2015 MASURAREA ŞI REPREZENTAREA SPAŢIULUI TERESTRU. Utilizarea hărţilor în geografie

MASURAREA ŞI REPREZENTAREA SPAŢIULUI TERESTRU Utilizarea h ă rţilor în geografie

Reprezent ă ri cartografice Globul geografic - reprezentare grafica,exacta a formei Pamantului redusa la scara. Glob fizic Glob politic Harta –reprezentare cartografica, in plan orizontal pe baza unui sistem de proiectii, a unei parti sau a unei intregi suprafete terestre, micsorata si generalizata in functie de o anumita scarade proportie, folosind semne conventionale in raport cu tematica.

PROIECŢIILE CARTOGRAFICE Modul de realizare al hărţilor Procedeul matematic de transpunere al suprafeţei curbe a Pamântului pe o suprafaţă plană se numeste PROIECŢIE CARTOGRAFICĂ. Planul de proiecţie poate fi: un cilindru – proiecţia cilindrică; este tangent la Ecuator; un con – proiecţia conică; este tangent la o paralelă; plan tangent intr-un punct pe suprafaţa Pamantului – proiecţia azimutală;

Proiecţia azimutal ă Proiectia azimutala polara

Proiecţia conic ă a - dreapta; b - oblica; c - transversala; d - secanta; e - aspectul retelei cartografice.

Proiecţia cilindric ă a - dreapta; b - oblica; c - transversala; d - secanta; e - aspectul retelei cartografice

ELEMENTELE HĂRŢII Titlul hartii Scara de hartii(numerica sau grafica) Coordonatele geografice (caroiajul hartii) Elemente de planimetrie –cuprind areale si diverse obiecte care au o dezvoltare in plan orizontal; in functie de scara hartii cele mai mari pot fi redate prin contur precis (o padure, o asezare, un lac, etc) iar cele mai mici prin simboluri (cai de comunicatie, izvoare, retea hidrografica) Legena hartii Elemente de nivelment –cuprind reprezentari ale reliefului care apar frecvent in urmatoarele modalitati - cote de altitudine sau de adancime - curbe de nivel –curbe in lungul carora toate punctele au aceeasi altitudine in raport cu nivelul oceanului; se traseaza prin proiectarea si unirea pe un plan orizontal (harta) a tuturor punctelor care rezulta din intersectarea reliefului cu mai multe suprafete orizontaleaflate la o departare egala pe verticala. Aceasta departare egala poarta denumirea de echidistanta(distanta altimetrica egala intre doua curbe de nivel succesive) -curbe batimetrice – linii inchise trasa pe suprafata oceanelor, marilor, lacurilor, in lungul carora toate punctele au aceeasi adacime; Cadranul hartii

SCARA HĂRŢII Scara numeric ă – raportul care ne arata de cate ori a fost miscsorata o suprafata de teren pt a fi reprezentata pe harta unde: N – scara h ă rţii d – distanţa grafic ă pe hart ă sau plan D – distanţa real ă din teren. Scara grafic ă reprezint ă raportul exprimat grafic. Dup ă modul de construcţie şi precizia m ă sur ă rii scar ă grafic ă simpl ă Pentru construcţia sc ă rii grafice simple se divizeaz ă un segment de dreapt ă în mai multe p ă rţi, de obicei în cm, notându-se originea O. În partea dreapt ă a originii se noteaz ă diviziunile cu lungimile valorilor naturale corespunz ă toare sc ă rii date. Partea din stânga originii zero se numeşte talon şi este împ ă rţit în mai multe segmente, oferind astfel posibilitatea m ă sur ă rii unor distanţe pân ă la a zecea parte dintr-o diviziune din partea dreapt ă a originii. Talonul poate fi simplu sau exagerat.

Cadranul h ă rţii

CURBELE DE NIVEL Fig.7.8. Tipuri de curbe de nivel a - principale; b - normale; c – ajutatoare d- ajutatoare Distanta constanta, masurata pe verticala î ntre planurile orizontale de intersectie a terenului se numeste echidistanta, notata pe harti cu litera E. Echidistanta are î ntotdeauna aceeasi valoare î n cadrul unei harti, variind î n functie de scara hartii si de complexitatea reliefului. Cu cât echidistanta este mai mica, cu atât relieful este mai bine reprezentat pe harta. Î n functie de echidistanta curbele de nivel sunt de mai multe feluri: - normale, care se desemneaza prin linii continui normale - principale, care apar pe harti sub forma unor linii mai groase - ajutatoare, care se traseaza sub forma unor linii î ntrerupte - accidentale, care se traseaza prin linii punctate

Un alt indiciu al directiei de înclinare a terenului îl constituie indicatoarele de panta (bergstrichuri), reprezentate prin liniute scurte, trasate perpendicular pe curbele de nivel, îndreptate în josul pantei. Indicatoare de panta pe curbele de nivel a - mamelon; b - depresiune

Traseul curbelor de nivel pe dealuri şi vai Curbe de nivel fata în fata Relatie distanta - echidistanta d 1 = d 2 = d 3 = E (10 m)

Cota pe harta topografic ă Reprezentarea unei viroage

CURBE BATIMETRICE Marerea Galileii

Harta batimetric ă - Gura de varsare a bratului Sf. Gheorghe

HARTA HIPSOMETRICĂ A JUDEŢULUI BOTOŞANI

Tipuri de H ă rţi Clasificarea h ă rţilor se face dup ă mai multe criterii -dupa scara :h ă rti la scara mare 1:20 000, 1:25 000, 1: h ă rti la scara mijlocie 1: : h ă rti la scara mica 1: – h ă rţi speciale – harti fizico geografice - harti economico geografice -harti geomorfologice, hidrologice etc -dup ă m ă rimea teritoriului reprezentat –h ă rţi pe care apare reprezentata intreaga suprafata terestra –planiglobul - planisfera -mapamond -h ă rti ale emisferelor, continentelor, statelor -dup ă destinaţia utiliz ă rii –h ă rţi folosite in diverse domenii de activitate -navigaţie maritim ă, fluvial ă, aerian ă, h ă rţi şcolare, h ă rţi topografice

Dup ă num ă rul culorilor se pot deosebi: - h ă rţi monocrome (editate în alb-negru); - h ă rţi policrome (cu dou ă sau mai multe culori). a- planiglob; b- planisfera; c- mapamond.

M ă surarea distanţelor şi suprafeţelor pe h ă rţile geografice şi în orizontul local In scoala-pe harti cu tematica variata se pot stabili/efectua -Pozitia geografica – prin calcularea valorilor de latitudine si de longitudine, urmarind gradatiile de pe caroiajul hartii -Aprecierea pe harti a distantei dintre doua localitati - prin unirea cu o linie a doua localitati - masurarea acesteia cu ajutorul riglei - transformarea valorii in functie de scara hartii -Calcularea suprafetelor pe harti(a unei localitati, padure,etc) - se marcheaza pe o hartie transparenta suprafata ce urmeaza a fi apreciata -hartia transparenta se aplica peste o hartie milimetrica si se calculeaza numarul in mmp cuprinsi in perimetrul suprafetei ce urmeaza a fi apreciata

Multumesc pentru atenie