Vintileanu Alin-Nicolae, clasa a-VII-a coala cu clasele I-VIII Măteşti, comuna Săpoca, judeţul Buzău coordonator: prof. Serenella DINU

For ţ a m ă rime vectorial ă Forţa (F) este mărimea vectorială care măsoară tăria, intensitatea unei interacţiuni. Acţiunea unui corp asupra altui corp aciune reciprocă se numete interaciune. Fora se notează: SI = 1N Interacţiunea înseamnă întâlnirea a două mişcări (a două particule sau a două sisteme de particule) care se deosebesc între ele ca direcţie, intensitate şi mai ales ca sens. Esenţa filozofică a forţei este deosebirea de mişcare.

Forţa ca toate mărimile fizice este o măsură a mişcării. Forţa apare şi acţionează la nivelul particulelor elementare. Fora se măsoară cu dinamometrul construit pe baza efectului de deformare elastică a unui resort. Orice forţă este dată de produsul presiunii cu aria suprafeţei pe care se exercită acea presiune. Fiind o mărime vectorială, fora este caracterizată prin: punct de aplicaie punctul în care acionează forta; valoarea numerică este mărimea fizică ce are ca unitate de măsură newtonul; direcia este dreapta pe care acionează forţa; sensul este modul în care acioneaza forţa.

În fizică se disting două categorii de mărimi fizice: -mărimi fizice vectoriale -mărimi fizice scalare Mărimile fizice vectoriale sunt caracterizate de valoarea numerică, direcţie şi sens, iar mărimile fizice scalare sunt caracterizate prin valoarea numerică exprimată în unităţi de măsură. Compunerea forţelor Deoarece forţele sunt mărimi fizice vectoriale compunerea lor se realizează ca şi vectorii prin două metode: - metoda paralelogramului - metoda triunghiului Paşi pentru compunerea forţelor cu regula paralelogramului: 1.Se desenează prima forţă; 2.Se desenează cea de-a doua forţă astfel încât punctul de aplicaţie al celor două forţe să coincidă; 3.Se construiesc paralele la cele două forţe; 4.Se uneşte punctul comun de aplicaţie al celor două forţe cu punctul de intersecţie al paralelelor construite; 5.Rezultanta obţinută va avea punctul de aplicaţie comun cu punctele de aplicaţie al celor două forţe şi vârful în punctul de intersecţie al paralelelor.

Pai pentru compunerea forţelor cu regula triunghiului: 1.Se construiete prima forţă; 2.Se construiete cea de-a doua forţă astfel încât punctul său de aplicaie să coincidă cu vârful primei forţe; 3.Se unete punctul de aplicaie al primei fore care devine i punct de aplicaie pentru fora rezultantă cu vârful celei de-a doua fore care devine vârful forei rezultante. Diferena dintre cele două metode este că la metoda paralelogramului punctele de aplicaie ale forelor coincid, iar la regula triunghiului vârful primei fore devine punct de aplicaie pentru cea de-a doua foră. Exemple de fore: Fora de greutate Fora deformatoare Fora elastică Fora plastică Fora de frecare Fora de traciune

Newton s-a n ă scut în preajma izbucnirii marelui r ă zboi civil în Anglia, a fost martorul execut ă rii lui Carol I, al guvern ă rii lui Cromwell, al Restauraţiei Stuarţilor, al aşa-numitei "glorioase revoluţii, f ă r ă v ă rsare de sânge din 1688, şi a murit la vârsta de 84 de ani, când regimul constituţional era consolidat. Dar furtunile politice n-au l ă sat, se pare, urme adânci asupra vieţii lui Newton. El a r ă mas, cel puţin în aparenţ ă, un "filozof" apolitic, în acel sens larg în care cuvântul era folosit în vechime. Carol ICromwellRestauraţiei Stuarţilor1688 Viaţa lui Newton a decurs liniştit ă, paşnic ă şi monoton ă ; el a murit nec ă s ă torit, iar c ă l ă toriile lui s- au m ă rginit la mici distanţe, netrecând graniţele Angliei. Newton s-a bucurat de o s ă n ă tate robust ă, niciodat ă nu a avut prieteni apropiaţi, de o vârst ă cu el. Angliei

Cu toat ă amploarea extraordinar ă a preocup ă rilor sale ştiinţifice, Newton nu a fost un geniu universal, ca Leonardo da Vinci, sau un "polihistor, ca Leibniz. Gândirea şi activitatea lui s-au concentrat asupra "filozofiei naturale sau a fizicii, matematicii şi astronomiei.Leonardo da VinciLeibniz Preocup ă rile teologice şi istorice ale lui Newton pot fi considerate doar ca un tribut inevitabil pe care l-a pl ă tit epocii, ca şi mulţi dintre contemporanii lui, deşi el însuşi era uneori înclinat s ă considere preocup ă rile sale în domeniul teologiei şi religiei drept activitatea lui principal ă. Newton s-a n ă scut în satul Woolsthorpe, situat la 10 km sud de or ă şelul Grantham, în apropierea ţ ă rmului r ă s ă ritean al Angliei.WoolsthorpeGranthamAngliei Isaac Newton