ROLUL ACTIVITĂŢILOR RECUPERATORII ŞI AMELIORATIVE ÎN DEZVOLTAREA COMPLETĂ ŞI ARMONIOASĂ A COPILULUI.

Презентация:



Advertisements
Похожие презентации
ROLUL ACTIVITĂŢILOR RECUPERATORII ŞI AMELIORATIVE ÎN DEZVOLTAREA COMPLETĂ ŞI ARMONIOASĂ A COPILULUI.
Advertisements

Транксрипт:

ROLUL ACTIVITĂŢILOR RECUPERATORII ŞI AMELIORATIVE ÎN DEZVOLTAREA COMPLETĂ ŞI ARMONIOASĂ A COPILULUI

Fiecare copil are dreptul la calea sa proprie, unică, irepetabilă de dezvoltare!

CE TREBUIE SĂ OFERE GRĂDINIŢA? Mediul este un factor important în dezvoltarea intelectuală, deoarece s-a constatat faptul că acei copii crescuţi într-un mediu stimulativ au o dezvoltare intelectuală rapidă şi intensă în comparaţiei cu cei crescuţi într-un mediu restrictiv, sărac. Copilul are nevoie să fie sprijinit în dezvoltarea abilităţilor sale fizice, mentale şi sociale, care îi facilitează supravieţuirea şi realizarea individuală şi socială de mai târziu. De aceea, grădiniţa trebuie să ofere un mediu propice dezvoltării copilului şi anume un mediu stimulativ, sănătos, ce creează situaţii de interrelaţionare şi care oferă situaţii de învăţare. Învăţarea reprezintă achiziţiile de cunoştinţe, deprinderi şi abilităţi realizate de copil. Astfel, învăţarea devine o verigă importantă a procesului de dezvoltare, iar rezultatele ei pot fi influenţate de calitatea îngrijirii primite de cel mic. Presiunea şi sprijinul sunt două laturi ale dezvoltării şi ale învăţării. Acţiunile de sprijin presupun stimularea dezvoltării şi implică presiune directă asupra copilului şi asupra mediului înconjurător. NU trebuie uitat următorul aspect: Fiecare copil are o latură pozitivă ce îl aşază într-o lumină ce are proprietatea de a estompa anumite pete ale comportamentului său.

CE STĂ LA BAZA ELABORĂRII PLANULUI DE RECUPERAREA ŞI ELABORARE? Pentru o bună cunoaştere a copilului se sugerează urmărirea comportamentului acestuia în diferite situaţii şi momente ale zilei. Pe baza consemnărilor, educatoarea va putea elabora un plan de recuperare şi ameliorare care să răspundă necesităţilor. Iată câteva exemple de comportamente ce trebuie urmărite la un copil de-a lungul unei zile de activitate: o felul cum reacţionează la activităţile de rutină, de tranziţii, de dezvoltare personală o felul în care alege şi utilizează materialele de lucru o felul în care interrelaţionaeză cu colegii de grupă (dacă se joacă cu ei sau doar cu unul, dacă iniţiază jocuri) o dacă necesită sprijin şi recompense din partea educatoarei sau din partea colegilor o centrele în care îi place să desfăşoare activităţi o modul în care îşi exprimă gândurile şi dorinţele o dispoziţia şi temperamentul o ce roluri îşi asumă în cadrul unui grup.

PARTICULARITĂŢILE DE VÂRSTĂ ALE COPIILOR Activităţile recuperatorii, ameliorative sunt activităţi care favorizează egalitatea de şanse în educaţia preşcolară, fapt pentru care orice educatoare trebuie să ţină cont de particularităţile de vârstă ale copiilor, de interesele şi deprinderile acestora. Aceste caracteristici se referă la următoarele aspecte: o dezvoltarea generală a organismului o nivelul de dezvoltare a diferitelor procese psihice o ritmul de dezvoltare o stilul de învăţare o caracteristici personale ce ţin de personalitate, afectivitate, voinţă etc. o experienţa personală şi amprenta mediului socio-cultural căruia îi aparţine.

CE SUNT ACTIVITĂŢILE RECUPERATORII? Activităţile recuperatorii sunt activităţi prin care recuperăm temele predate şi neînsuşite de anumiţi copii din grupă în cadrul activităţilor pe domenii experienţiale din anumite zile, cum ar fi: recuperarea unor cunoştinţe, recuperarea unor fişe nerezolvate corect, corectarea vorbirii, corectarea unei deprinderi. În cadrul acestor activităţi copiii pot îndeplini sarcini în mod independent, iar aceste sarcini pot viza însuşirea unor deprinderi şi abilităţi. Astfel, ei îşi pot forma şi dezvolta deprinderi de muncă intelectuală, de ascultare activă, devin independenţi în gândire, îşi asumă anumite responsabilităţi, îşi revizuiesc comportamentul, iar educatoarea poate realiza o apreciere exactă, corectă a evoluţiei fiecărui copil.

EXERCIŢIILE DE CORECTARE A LIMBAJULUI În ceea ce priveşte exerciţiile de corectare a limbajului, acestea pot fi variate şi întotdeauna însoţite de exemplul perfect de pronunţie al educatoarei. Aşadar, în vederea corectării vorbirii, se pot derula exerciţii de respiraţie şi articulare corectă, de pronunţie corectă a sunetelor, de educare a auzului fonematic, frământări de limbă, exerciţii imitative onomatopeice, exerciţii de analiză fonetică. Toate acestea se vor desfăşura într-un mediu lingvistic benefic, ce oferă modele de vorbire corectă şi ajută copilul să conştientizeze sensul formelor gramaticale, necesitatea de a vorbi corect şi de a adopta o atitudine critică faţă de greşelile gramaticale din vorbirea lor şi a altora.

FIŞELE DE RECUPERARE Prin activităţile recuperatorii prin intermediul fişelor se are în vedere asimilarea sau consolidarea cunoştinţelor, formarea priceperilor şi deprinderilor. În cadrul acestor activităţi, copiii îşi vor însuşi deprinderi de muncă independentă, intelectuală, capătă încredere în forţele proprii, îşi dezvoltă spiritul de iniţiativă, se obişnuiesc cu anumite responsabilităţi, devin cooperanţi. Fişele se pot alcătui pe tipuri de activităţi cu sarcini diferite, pentru a răspunde cerinţelor individuale ale tuturor copiilor din grupă, cu lacune sau cu aptitudini.

CE SUNT ACTIVITĂŢILE AMELIORATIVE? Activităţile ameliorative ne ajută să ameliorăm cunoştinţele, priceperile şi deprinderile predate şi neînsuşite corespunzător nivelului de vârstă. Putem da ca exemplu încercarea de a-l ajuta pe copil să-şi formeze deprinderea de a lipi corect elemente ale întregului unui obiect, ameliorarea anumitor probleme în ceea ce priveşte exprimarea în propoziţii şi a comportamentului impus de anumite situaţii de viaţă socială şi de grup etc. Pentru optimizarea socializării se propun ca modalităţi de realizare jocurile cu subiect şi roluri, activităţi de educaţie pentru societate, lucrul în echipă, observări, memorizări, lecturi, convorbiri, dramatizări.

ESTE LOC PENTRU MAI MULT RESPECT ŞI TOLERANŢĂ? DA! Dacă vom parcurge următorii paşi: o începeţi o conversaţie cu o întrebare deschisă (Ce sunt ţiganii?, Ce sunt proştii? etc) o găsiţi latura pozitivă a fiecărui copil şi nu ezitaţi să o afişaţi colegilor săi (X poate cânta, dansa, colora, vorbi în propoziţii etc.) o argumentaţi cele spuse prin oferirea unui exemplu concret (Cabral este negru dar are o carieră de succes, Sharon (personaj de desene animat) poartă aparat dentar, dar poate avea mulţi prieteni, etc.) o puneţi-i mocasinii celui defavorizat şi întreabă-l cum se simte o arătaţi interes faţă de problemele ridicate de cei mici (ora de culcarea, meniul mesei de prânz, cearta dintre fraţi, etc.) o fiţi constant în urmărirea obiectivelor propuse

ÎN LOC DE ÎNCHEIERE … CÂTEVA ÎNCURAJĂRI Cadrul didactic trebuie să aibă în vedere nevoile educaţionale ale fiecărui copil, astfel încât toţi copiii să se simtă acceptaţi şi valorizaţi. Aşadar, o dezvoltarea completă şi armonioasă a copilului depinde de noi, părinţi, educatori sau simpli membri ai comunităţii. Noi suntem cei care trebuie să influenţăm politicile şi practicile sociale pentru a constitui prin programele de educaţie un start bun pentru toţi copii.

Prof. Maria Verdeş G.P.N. Cornu Luncii MULŢUMESC!