Seruri si vaccinuri. GENERALITATI Definitie :Bioprep sterile utilizate in metodele terapeutice bazate pe imunitateDefinitie :Bioprep sterile utilizate.

Презентация:



Advertisements
Похожие презентации
Seruri si vaccinuri. GENERALITATI Definitie :Bioprep sterile utilizate in metodele terapeutice bazate pe imunitateDefinitie :Bioprep sterile utilizate.
Advertisements

Транксрипт:

Seruri si vaccinuri

GENERALITATI Definitie :Bioprep sterile utilizate in metodele terapeutice bazate pe imunitateDefinitie :Bioprep sterile utilizate in metodele terapeutice bazate pe imunitate ( prop pe care o detine un organism de a lupta si de a rezista la ef ag patogeni care determina o boala infectioasa ) Sunt destinate prevenirii diferitelo boli ( infectii ) si mai rar in terapeutica ptr a trata infectiile Principiul general al imunitatii : o subst straina introdusa in organism face sa apara in sange subst speciale care react specific contra lor Subst straina = antigen ( anti = contra + gennan = a naste ) sinonim imunogene : subst ce stimuleaza productia de anticorpi in organism care vor reactiona specific cu acestea formanid complexul antigen anticorp Anticorpi : subst specifice de natura proteica ( imunoglobuline din clasele IgG, IgM, IgA, IgE,IdD ) care apar in organism in urma unui stimul antigenic si au prop de a reactiona cu AG respectiv Microorg. si toxinele secretate de acestea provoaca in org formarea de Ac iar in cazul toxinelor se numesc antitoxine ( anti = contra + toxikon = otrava ) sinonim anticorp antitoxic si sunt definite ca subst capabile de a neutraliza o toxina microbiana

Toxinele bacteriene pot fi modificate prin caldura la 39 grade si fenol timp de o luna si devin atoxice dar conserva prop antigenice = anatoxine ( ana = fara si toxikon = otrava ) sinonim toxoid Ele determina producerea in organism de Ac specifici = antitoxine si permit imunizarea org contra act.toxinei. Ei persista in sange sau in tesuturi un timp variabil

Bazele imunologice ale vaccinarii Introducerea unui Ag in org declanseaza un raspuns imunitar care poate fi de ordin umoral, celular sau ambele simultan Raspunsul imunitar are la baza recunoasterea de catre sist imunitar a subst antigenice si selectionarea unui nr de celule imunologic competente apte sa organizeze acest raspuns Schematic doua tipuri de celule intervin in rasp imunologic : macrofagele si limfocitele Ag infectate captate de catre macrofage ( fagocite din sange si tes conjuctiv ) elibereaza stimuli specifici care sunt transmisi la anumite limfocite selectionate.Acestea se multiplica si se diferentiaza in 2 categorii : - timodependente sau limfocite T care asigura imunitatea celulara - independente de timus – limfocite B si plasmocite – specializate in sinteza si secretia de Ig responsabile de imunitatea umorala ( gamaglobuline )

Ig poseda prop imunomodulatoare Imunomodulatoarele sunt constituenti bacterieni de origine parietala ( peptido glucani) sau ribozomali.Ele declanseaza: -modificari functionale ale diferitelor celule imunocompetente si - productia de mediatori ai inflamatiei prin intermediul macrofagelor Gamaglobulinele constitue suportul functiei de Ac care iau nastere in timpul vietii sub influenta Ag Se cunosc 5 clase de globuline : IgM,IgG,IgA, IgD,IgE Functia de Ac specifica se intalneste la primele 3 clase de Ig Imunitatea naturala – cand individul este normal si spontan refractar la inocularea sau incubarea unui microorg Imunitatea dobandita apare in urma bolii sau la inocularea articiala ( vaccinare ) Imunitatea provocata -in stare benigna

Durata persistentei Ac in serul sanguin, poate fi toata viata sau mai putin. Uneori anticorpii pot persista o perioada mai mare de timp ca urmare a prezentei in organism a unei cant. mici de antigen. Alteori are loc cresterea conc Ac existenti datorita unei rc anamnestice.In aceste cazuri stimulul poate fi reprezentant de un Ag diferit de primul dar care prezinta in structura sa unele fractiuni comune cu primul In practica se tine seama ca prima inoculare de Ag = vaccinarea primara este capabila sa induca un raspuns imun slab. Conc de Ac scazand dupa un timp scurt sub limita protectoare Adm repetate al Ag = vaccinare secundara : cresc conc Ac serici si prelungesc durata sintezei si la pastrarea memoriei imunologice

In cazul imunizarilor care duc la un raspuns imun celular, adm sunt de multe ori unice sau la mari distante unele de altele, memoria imunologica fiind pastrata toata viata Deci imunitatea este o stare de rezistenta a org Vaccinul este un prep antigenic derivat dintr-un ag patogen specific capabil sa induca la un subiect un raspuns imunitar protectiv fata de agresiunea microbiana Vaccinarea reprezinta introducerea unui vaccin in org ptr a-I conferi o imunitate specifica activa care va face ca acesta sa devina refractar la boala Vaccinopreventia – operatiunea prin care persoanele primesc intr-o anumita schema dozele de Ag ptr a le conferi protectie specifica

Vaccinul ideal este cel care contine o subst puternic antigenica cu eficacitate totala intr-o singura inoculare neproducand rc adverse, producand protectie postvaccinala puternica, chiar ptr toata viata la suta la suta dintre receptori Natura vaccinurilor Vaccinurile se prepara din germenii vii atenuati, germeni omorati sau toxine care si-au pierdut puterea lor patogenica pastrindu-si puterea antigenica ( anatoxinele ) Germenii vii tb sa fie atenuati ptr a-si pierde virulenta In cazul variolei, atenuarea tine de faptul ca este o alta boala vaccina, a carei gravitate este f slaba in comparatie cu variola, si care are cu aceasta maladie o imunitate incrucisata Alteori se face o atenuare artificiala ; bacilul carbunos care devine nevirulent dupa cultivare 2-3 luni la 42,5 grade, aceasta temp impiedicandu-l sa produca spori

Vaccinul antirabic,antipoliomelitic, antipesta, antitific – prep porninid de la germeni vii atenuati Vaccinurile antiholeric, antipesta, antitific utilizeaza germeni omorati cu eter, NaF, fenol, caldura, frig, Se mai cunosc anatoxinele utilizate ptr vaccinarea contra difteriei, tetanos, stafilocociei sau ptr a provoca formarea de Ac la cald care se pot utiliza contra difteriei, tetanosului, botulism

Cai de administrare Pot fi : orala : ingestie de solutii, drajeuri- virusul antipolio Intranazala : instilatii, pulverizari Parenterala : scarificare, injectii im, sc, intradermice- antituberculos, antifebratifoida, antirabic Intervalul optim intre doze, dozele vaccinale, ritmul de adm variaza de la un produs la altul in functie de produs, varsta, etc De ex : vaccinul holerei are o durata scurta de imunizare si necesita numerease injectii de rapel, atunci cand subiectii se afla intr-o regiune in care boala este endemica

Tehnologia de fabricare si conditionare a vaccinurilor 1. vaccinuri prep din ag omoriti : s-a eliminat infectiozitatea mentinand prop imunogene cu fenol, formaldehida, 2. vaccinuri prep din ag vii atenuati : -atenuarea se efectueaza pe doua cai : trecerea pe organisme gazda nenaturale -cultivarea indelungata pe culturi de celule animale Atenuarea virulentei se face prin incalzire la grade Tehnologiile moderne de inginerie genetica utilizeaza metoda recombinarii genetice : in laborator rezulta un nou ag infectios prin combinari genetice homo sau hetero genetice

3 vaccinuri prep din polipeptide sintetice : macromol proteice sau lipoproteice din structura virusurilor, bacteriilor si parazitilor poarta un nr mare de determinanti dar numai o parte din ei induc un raspuns protectiv. Fragmentele sintetice pot fi facute imunogene prin cuplarea cu diferite mol purtator 4. vaccinuri prep din recombinati genetici : Are la baza tehnologia ADN recombinat Principiul este asemanator cu cel practicat ptr clonarea genelor 5.Vaccinurile – anti- idiotip – se realizeaza imunizarea cu agent patogen cand se produc prima categorie de Ac (Ac1) care se vor folosi ptr imunizarea altor indivizi cand se produc Ac 2 care contin si Ac anti- idiotip. Acestia sunt utilizati intr-un produs policlonal ca vaccin fata de infectia cu polivirus

6. vaccinuri ribozomale – Extractele ribozomale avirulente, imunizeaza organismul la inocularea cu preparate bacteriene virulente Fratiunea cu imunogenitate maxima corespunde componentei ARN dublu catenar care act ca matrice ptr transcrierea inversa a ADN si ulterior a ARN ribozomal 7 vaccinuri antiadezive – impiedica adezivitatea bacteriilor pe suprafata mucoaselor si stimuleaza fagocitoza inainte de colonizarea organismului Dupa preparare si prezentare distingem : - vaccinuri antivirale - vaccinuri antibacteriene - vaccinuri mixte sau polivalente - vaccinuri stoc - autovaccinuri

1.Vaccinuri antivirale : se grupeaza in trei clase : - vii atenuate : poliomielitic, rubeolic, rujeolic - complet inactivate : gripal, poliomielitic - inactivate la fractiunea antigenica : hepatita B Sunt constituite din culturi pe oua embrionate, sau pe celule, emulsionate in apa izotonica, apoi atenuate prin procedee fizice sau chimice diverse : timp, incalziri moderate, antiseptice Pasteur a preparat la sfarsitul sec XIX vaccinul antirabic Exista acum un vaccin preventiv pt.persoanele expuse la rabie si un vaccin destinat tratarii subiectilor dupa expunere Ex: -vaccin antirabic, -contra febrei galbene, -contra tifosului, -antigripal, -antipoliomielitic, -antirujeola, -antirubeola, -antioreion, -contra hepatita B

2.Vaccinuri antibacteriene : se clasifica : - vii atenuate : B.C.G - omorate : holeric, tifoidic, tuse convulsiva - anatoxine : difterica, tetanica - polizaharide : meningococ A+ C, pneumococ Preparare : prin culturi pure pe medii apropiate, de care corpii microbieni pot fi usor separati. Emulsia bacteriana astfel obtinuta este apoi atenuata sau distrusa prin procedee analoage celor precedente

3.Vaccin mixt sau polivalent – amestec de vaccinuri(DT) 4.Vaccin stoc – se prepara cu diferite suse ale aceluiasi microb 5.Autovaccin – se prepara cu ajutorul germenilor prelevati de la bolnavul insusi.Avantajul acestor vaccinuri este acela de a avea o specificatie riguroasa, dar ele necesita mai multe zile ptr preparare si un laborator competent la indemana Formele farm de vaccinuri se obtin din specii microbiene – culturi vii sau atenuate omorate, care se concentreaza prin centrifugare ; concentratul este dizolvat in ser fiziologic intr-o proportie definita.Solutiile sunt introduse in fiole sterile, pe care se noteaza compozitia si data limita de utilizare Se prezinta sub forma de : solutii coloidale, suspensii, pulberi liofilzate.Ca vehicule se utilizeaza : ser fiziologic, sol tampon fosfat, solutii glucoza, dextran

Toxinele microbiene, care se utilizeaza tot ca vaccinuri, se transforma in anatoxine ( cu toxicitate redusa ) prin tratare termica sau prin metode chimice ( formol).De asemenea, Ag se poate adsorbi pe un adjuvant, care are rolul de a-i mari activitatea : hidroxid sau fosfat de Al, cand se obtine un vaccin adsorbant, cu act prelungita, in acest fel creste imunostimularea In compozitia unor vaccinuri intra si antibiotice – neomicina, kanamicina, strepto, polimixina B singure sau asociate Se adauga conservanti antimicrobieni : - fenol 0,4: tiomersal < fenoxietanol max 1: formol max 0,1 mg /doza

imunoterapie activa,Vaccinurile realizeaza o imunoterapie activa, prin formarea de Ac in organism, in urma injectarii unor Ag modificati, cu bacterii ucise sau inactivate, virusuri sau toxinele acestora. Formarea de Ac si deci autoapararea ( imunitatea ) se instaleaza dupa un anumit timp Conditionare -fiole si flacoane de sticla de capacitate mica ambalate in cutii de carton inscriptionate specific

Depozitare Temp: -4gradeC; +4 gradeC Pe timp indelungat, stabilitatea se asigura prin criodesicare sub forma de vaccinuri uscate Ca produse biologice, vaccinurile sunt vulnerabile unele din ele continind organisme vii, care tb mentinute la o temp adecvata,iar unele sunt distruse la o temp prea joasa in denaturarea vaccinurilor intervin o serie de factori ca : - modificari de ph - lumina - termosensibilizarea si modificarea temp de pastrare reprezinta problema cea mai critica Dintr-un studiu al OMS priviind stabilitatea vaccinurilor reiese ca anatoxina tetanica si difterica sunt cele mai stabile, urmate de vaccinul tetanos, difteric, poliomielitic inactivat, B.C.G.liofizat, rujeolic si o poliomielitic viu Vaccinurile difteric si tetanic pot rezista chiar la temp de 37 grade, timp de mai multe luni, in timp ce vaccinul rujeolic liofilizat, dupa ce a fost dizolvat, nu este stabil decat cateva ore

Anumite vaccinuri pot fi congelate – dar uneori conditionarea lor unitara cu solventul contraindica congelarea – fiolele cu solvent riscand sa se sparga in timpul congelarii Pe de alta parte congelarea este absolut interzisa ptr vaccinurile inactivate si mai ales ptr cele adsorbite Operatia de congelare a vaccinurilor adsorbite poate sa diminueze activitatea sa sa determine aparitia de fenomene nedorite Astfel, vaccinurile adsorbite congelate prezinta particule granulare sau flocoane la dezghetare In timp de 30 min apare un sediment, dovada clara a faptului ca produsul a fost congelat. Sub efectul congelarii, gelul de hidroxid de al,isi pierde structura sa coloidala si este divizat in particule cristaline, putand provoca abcese la locul injectarii, facand vaccinul ineficace

Indicatii de utilizari Act vaccinurilor poate fi : - preventiva - curativa Serovaccinarea – este o metoda diferita care se utilizeaza daca se doreste sa se provoace f rapid o stare de imunitate fata de o boala cum este difteria ( subiect nevaccinat dar care a fost in contact cu un bolnav ), sau tetanosul ( subiect nevaccinat atins de o paloare suspecta ) Se injecteaza intai vaccinul, apoi, dupa ½ de ora, serul, intr-o regiune a corpului. Apoi se practica ulterior a doua si a treia injectare cu vaccin.Astfel subiectul supus contagiunii este intai protejat cu Ac adusi in mod pasiv prin ser si el devine imunizat prin vaccin, cand efectul serului dispare In unele cazuri, vaccinarea poate fi utilizata cu titlu curativ daca diagnosticul s-a facut precoce ; se spera astfel sa se vada stabilitatea imunitatii in timp ptr a detine o act terapeutica. Se asociaza in acest caz seroterapia. Este cazul injectarii cu ser antitetanic si anatoxina tetanica unui bolnav atins de tetanos, care se numeste seroanatoxiterapie

Vaccinarea la copil – are ca scop de a asigura copilului o protectie eficace contra unui nr de afectiuni ce au constituit adevarate flagele si care datorita caracterului sistematic si oligatoriu al vaccinarii, practic au disparut Doua reguli guverneaza problema vaccinarilor : - tb sa fie inofensive - tb sa asigure o buna imunitate Calendarul vaccinarilor tb sa tina seama de factorul social si climatic ( habitat rural, citadin, veri tropicale ) de riscuri particulare legate de contextul familial Calendarul vaccinarilor este un ansamblu de recomandari continand vaccinarile obligatorii sau facultative la diferite varste Tipul vaccinului, ritmul vaccinarii, ordinea vaccinarilor pun probleme pe care numai medicul de familie traditional are puterea sa le regleze in favoarea intereselor celor mai bune ptr copil

Vaccinarea contra tubelculozei – recomandata inainte de sase ani Vaccinarea contra variolei – nu este absolut necesara Vaccinarile antidifterica, antipoliomelitica sunt susceptibile de a fi cuplate Vaccinarea polivalenta contra difteriei, tetanosului si poliomelitei se practica intre 6-12 luni Vaccinari necesare ptr calatorii internationale : - antivariolica - antiholerica - antimalarica Este obligatorie ptr calatoriile internationale in tari cu risc ;se elibereaza certificate internat valabile pe o periada de : 3 ani ptr variola, 6 luni ptr holera si 6 ani ptr febra galbena

Evolutia vaccinarii umane Prima vaccinare : leziunea debuteaza in a 4 zi dupa inoculare intraepidermica ; este o infiltratie cutanata de culoare rosie care se transforma repede intr-o vezicula transparenta putin opalescenta De la 8 pana la a 10 zi elementul vaccinului este caracteristic, inflamatia este maxima, cu o vezicula la centru care incepe sa se depuna si care prezinta la periferie o aureola rosie puternica, intinsa, dureroasa Din a 11 zi, incepe involutia, vezicula se zbarceste, se usuca si se acopera cu o crusta bruna, aureola diminua rapid, apoi dispare In a 20 zi, crusta cade, lasand in urma ei o cicatrice rotunda si gaurita care poate persista uneori toata viata

RevaccinarileRevaccinarile – o rc identica celei de la prima vaccinare se poate observa la subiectii in varsta care nu au fost revaccinati de f multi ani O rc precoce nu se manifesta decat printr-o papula care dispare in 2-3 zile, functie de persistenta imunitatii Complicatii ale vaccinarii – rare.Daca eruptiile vaccinale si suprainfectia prin bacterii, favorizate de o proasta igiena, sunt benigne, nu acelasi lucru se intampla cu encefalita vaccinala Aceasta din urma poate complica primele vaccinari tardive, de unde regula de a vaccina copiii inaintea varstei de trei luni, in orice caz inainte de 1 an Encefalita debuteaza catre a 10 zi prin febra si toropeala, urmate imediat de convulsii sau de paralizii.Evolutia are loc fie spre exitus, fie catre vindecare cu sau fara sechele neuropsihice

Reactii adverse si contraindicatii Rc adverse : - rc locale : durere, noduli, proces inflamator - rc generale ; cefalee, tulburari digestive, sindrom febril, f rar soc anafilactic, hipotensiune sau edem al glotei - incidente cutanate : eruptii, urticarie, hipersensibilizare, ec anafilactice locale - accidente neurologice : convulsii, encefalopatii - accidente sanguine : purpura trombepenica - accidente osoase : osteita, dupa B.C.G Contraindicatii : se clasifica in 3 grupe : 1. temporare – convalescenta, infectii acute, stari febrile, eczema, piodermita, graviditate 2. durabile – maladii cronice evolutive, in special afect renale 3. cazuri particulare – epidemii

Vaccinurile atenuate sunt contraindicate in cazul -unui deficit imunitar congenital, in cazul -unor tratamente imunosupresoare Vaccinurile inactivate se pot adm fara risc Nu se va vaccina un subiect alergic in timpul puseului evolutiv al bolii Nu se adm in sarcina : vaccinul antidifteric, antirabic, B.C.G,pneumococic, antimeningococic A si C Indicatiile terapeutice : - maladii infectioase -deficiente imunitare - stari alergice - maladii hemolitice ale nou nascutului

Seruri Serurile terapeutice sunt biopreparate sterile obtinute din sangele recoltat de la animale ( cal ) la care s-au injectat doze crescatoare de germenii vii, un anumit timp. Sangele acestor animale contine doze masive de Ac, el este recoltat si dupa coagulare, lasa sa exude un ser bogat in Ac si antitoxine. Formarea de Ac la animale conduce la seruri animale cu Ac heterologi. Ac formati la om dau seruri cu Ac homologi Spre deosebire de vaccinuri, serurile dau o imunizare pasiva prin Ac formati intr-un alt organism, de asemeni o imunizare specifica Prepararea serurilor se realizeaza in cond de asepsie prin extragerea sangelui de la un animal ( cal ) intr-un flacon unde ulterior are loc coagularea si separarea in cheag, plasma si ser Serurile terapeutice se obtin de la animale vaccinate in prealabil contra unor boli infectioase Astfel daca se injecteaza la un animal, doze crescande de germeni vii, acest animal va putea rezista incetul cu incetul la doze crescande de culturi microbiene

Sangele sau va contine deci doze masive de Ac si va da un ser bogat in Ac si antitoxine Serul va fi introdus in fiole sterile si va putea fi injectat la bolnavii atinsi de aceiasi boala ca si cea injectata la animal Se pot obtine si seruri solide – prin evaporare la vid ( criodesicare ) la – 40 grade Antigenii si anticorpii sunt de natura proteica

Seruri purificate Principalul inconvienet al serurilor este toxicitatea lor din cauza proteinelor continute in ele, putand da accidente anafilactice datorita prezentei albuminei Purificarea serurilor consta in eliminarea celei mai mari parti a proteinelor ptr a pastra doar fractiunea de globulina combinata cu Ac = Ig Ig sau gamaglobulinele umane realizeaza o imunoterapie pasiva prin aport direct de Ac circulanti cu rol imediat antiinfectios Ig sunt glicoproteine serice cu functie de Ac Ig G,IgM,IgA,IgD, IgE – cea mai activa fiind IgG sau gamaglobulina

Pe langa Ig standard, exista si Ig specifice ( hiperimunoglobuline ) – utile in hepatita B, pertusis, Prep industriale contin : -Ig specifice provenind de la subiecti hiperimunizati prin vaccinari repetate sau convalescenti ai unor maladii infectiaose, sau donatori selectionati -gamaglobuline standard – extrase din placenta umana sau sange -contin IgG -imunoglobuline standard de uz iv ( pulberi liofilizate ) Se mai cunosc gamaglobuline polivalente (gama TS ) care se utilizeaza in maladii cu deficit imunitar : hemopatii, neoplazii

Seroterapia Metoda de utilizare de seruri in scop profilactic sau terapeutic Consta in injectarea la un bolnav, a serurului altui bolnav, sau de la un animal care are deja in sangele sau Ac specifici Ag unei boli Da o imunitate pasiva, ptr ca este vorba de Ac donatorului, ea neproducand formare de Ac de catre primitor Dureaza maxim 20 zile, dar are eficacitae imediata Se poate folosi : -cu titlu preventiv, ptr a evita aparatia unei boli ( seroterapia preventiva antitetanica) -cu titlu curativ ( in cursul difteriei ), -cu titlu se simpla atenuare

Indicatii : - neutralizarea toxinelor microbiene ale toxiinfectiilor : difteria, tetanos - ptr a neutraliza veninurile serpilor sau toxine ingerate ; botulism - ptr a lupta contra afectiunilor virale : rujeola, poliomelita -se utilizeaza un ser antirabic ptr a atenua act vaccinarii antirabice la subiectii muscati de animale turbate ( serul nu este suficient ptr a se opune bolii ) Inainte de explozia Ab se utilizau seruri specifice ptr unele boli : meningita, pneumonia

Forme radiofarmaceutice Sint prep dozate care contin, unul sau mai multi radionuclizi ( izotopi radioactivi ) destinati adm umane in scop terapeutic sau de investigatie Radius = raza Sinonime = med radioactive, subst farm marcate Fr defineste ac med folosind prefixul radio inaintea den elementului activ Radioactivitatea este prop unor nuclizi de a emite spontan particule sau radiatii ( alpha, beta, gamma ) ca urmare a capturii de electroni orbitali Ea este caract izotopilor nestabili care se dezintegreaza emitind radiatii nucleare Farm nucleara reprezinta un serviciu cu orientare spre pacient care include cunostiinte stintifice necesare ptr ameliorarea si promovarea sanatatii pe baza radioterapiei

Farmacistul care apartine farmaciei nucleare efectueaza anumite controale de calitate indiferent daca ac prod radiofarm sunt prep sau doar eliberate Farm nucleare sunt localizate in departamentele de medicina nucleara ale spitalelor- protectie impotriva radiatiilor ptr personalul care prepara sau manevreaza prod radiofarm Avantaje : -se obtin rezultate exacte - se adm prin tehnici speciale realizand o expunere redusa a org la radiatii - investigatiile nu depind de starea bolnavului, iar repetarile nu sunt necesare - se pot folosi cant extrem de mici - pot fi dirijate catre anumite locuri ale corpului uman - se utilizeaza in cazurile de diagnostic diferential – diagnosticul precoce al cancerului

- se pot folosi izotopi marcati, care in urma dezintegrarii emit radiatii care sunt masurate in afara corpului uman si pot fi inregistrate - pot fi realizate dif f farm ; sol, em, capsule, aerosoli, pulberi Dezavantaje : -lab de medicina nucleara si personal specializat -separare dificila a izotopilor radioactivi -conditionare in containere speciale rezistente la lovire -protectie impotriva radiatiilor a personalului, pacientilor

Clasificare :- radiofarm terapeutice Radiofarm ptr diagnostic Radiofarm terap folosesc radiatia emisa in tes specific din corp, de ex tratamentul unor tumori prin distrugerea cel neoplazice Radiofarm ptr diagnostic : sunt fol ptr a obtine o inform despre pacient – structura sau pozitia unui organ din corp sau cum functioneaza Caile de adm : - Orala - parenterala - pulmonara - cutanata

Obtinerea izotopilor radioactivi : Din 106 elemente si aproape 1000 nuclizi ai acestora, 9 radionuclizi apartinind la 6 elemente cuprind aproape 70 % din activ medicala : I 131, Cr 51, I125, I132, Na22, Cr 85, Hg 197, Hg 203 Obtinere : - bombardarea nucleelor stabile cu particule elementare ( neutroni, protoni, deuteroni, helioni ) sau cu fotoni ( gama ).Radioizotopii se obt astfel in reactorul nuclear sau in acceleratorul de particule - extragerea si separarea radionuclizilor din prod de fisiune a combustibilului nuclear