BAZELE POLITICII MONETARE Oleg STRATULAT prof. univ. dr.

CUPRINS 1. Conceptul politică monetară. 2. Instrumentele directe ale politicii monetare. 3. Instrumentele indirecte ale politicii monetare. 4. Politica monetară în R. Moldova.

BIBLIOGRAFIE Acte normative şi reglementorii: Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din // Monitorul Oficial al R.Moldova nr.56-57/624 din Legea institutiilor financiare nr. 550-XIII din // Monitorul Oficial al R.Moldova nr.1/2 din Regulamentul cu privire la regimul rezervelor obligatorii // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr – 2004.

BIBLIOGRAFIE Manuale, lucrări didactice şi ştiinţifice: Berdilă-Cîrlan, Ana. Oboroc Iurie. Monedă şi credit: (scheme, st. de caz, teste). –Ch.: Evrica, –P Kiriţescu, C., Dobrescu, E. Moneda: mică enciclopedie. -Bucureşti: Editura Enciclopedică, –P Monedă, bănci şi politici monetare /Dardac Nicolae, Barbu Teodora. – Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, – P Manolescu, Gh. Monedă şi credit. - Bucureşti: Editura Fundaţiei "România de Mâine", P Stoica, Victor; Diaconu, P. Bani şi credit : banii, teoriile monetare, administrarea banilor şi politica monetară. - Bucureşti : Editura Economică, –P. 519 – 530.

1. CONCEPTUL POLITICĂ MONETARĂ Evoluţia politicii monetare este determinată de evoluţia sistemului monetar şi de evoluţia gândirii economice. Pe parcursul mai multor secole promovarea politicii monetare se reducea la luarea deciziilor de batere a monedei metalice şi de emitere a banilor de hârtie. Crearea primelor bănci centrale (bănci cu drept de emisie monetară) a fost influenţată de ideea menţinerii parităţii bancnotelor în raport cu metalul preţios şi în raport cu bancnotele altor state. Respectiv, obiectivul politicii monetare în acea perioadă a fost menţinerea etalonului aur.etalonului aur

ACCEPŢII PRIVIND POLITICA MONETARĂ Politica monetară. Ansamblu al măsurilor monetare luate de stat şi de banca centrală pentru realizarea echilibrului dintre masa banilor în circulaţie şi nevoile de bani ale economiei, sau pentru influienţarea într-un anumit sens a conjucturii economice (Kiriţescu C., Dobrescu E. Moneda: mică enciclopedie. -Bucureşti: Editura Enciclopedică, –P. 216.) Politica monetară reprezintă unul din instrumentele politicii economice, prin intermediul căreia se acţionează asupra cererii şi ofertei de monedă din economie. (Dardac, Nicolae. Monedă, bănci şi politici monetare / Dardac Nicolae, Barbu Teodora. – Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, – P. 378.)

ACCEPŢII PRIVIND POLITICA MONETARĂ (continuare)...politica monetară reprezintă... Ansamblul măsurilor luate, prin Banca centrală sau autorităţile monetare, pentru a exercita o anumită influienţă asupra dezvoltării economiei sau pentru a asigura stabilitatea preţurilor şi a cursurilor valutare. (Manolescu, Gh. Monedă şi credit. - Bucureşti: Editura Fundaţiei "România de Mâine", P. 165.) Politica monetară reprezintă activitatea de influenţare a proceselor social-economice prin oferta de bani în vederea realizării principalelor scopuri macroeconomice şi obţinerii echilibrului general în economie. (STRATULAT, Oleg. Politica financiară. –Chişinău: Editura ASEM, –P. 8)

DEFINIREA POLITICII MONETARE POLITICA MONETARĂ reprezintă ansamblul acţiunilor de influenţare a cererii şi ofertei de bani în vederea realizării obiectivelor macroeconomice şi sarcinilor sectorului monetar-bancar

OBIECTIVELE GENERALE ALE POLITICII MONETARE CREŞTEREA ECONOMICĂ; STABILITATEA PREŢURILOR; OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ; SUSTENABILITATEA BALANŢEI DE PLĂŢI.

SARCINILE PRIMORDIALE ALE SECTORULUI MONETAR-BANCAR menţinerea creşterii masei monetare în parametri optimi; menţinerea nivelului stimulativ al ratei dobânzii; menţinerea nivelului adecvat al ratei de schimb; alocarea suficientă, eficientă şi prudentă a resurselor creditare în economie etc.

EFECTELE ACŢIUNILOR DE POLITICĂ MONETARĂ Misiunea autorităţii monetare publice în domeniul politicii monetare este proiectarea şi realizarea practică a acţiunilor de politică monetară, care rezultă într-un şir de efecte, principalele fiind: furnizarea sau retragerea monedei din circulaţie; afectarea activelor şi pasivelor instituţiilor financiare; controlul operaţiunilor cu străinătatea.

INSTRUMENTARIUL ACŢIUNILOR DE POLITICĂ MONETARĂ Autoritatea monetară publică, în vederea proiectării şi realizării practice a acţiunilor de politică monetară, utilizează diverse instrumente. Acestea, delimitate potrivit modului de influienţare asupra proceselor monetare în ansamblu, cât şi asupra subiecţilor activităţilor monetare în particular, constituie două grupe distincte: instrumentele directe şi instrumentele indirecte ale politicii monetare.

2. INSTRUMENTELE DIRECTE ALE POLITICII MONETARE Instrumentele directe ale politicii monetare înglobează măsurile întreprinse de Banca Centrală care afectează în mod direct utilizatorii şi deţinătorii de monedă, în primul rând instituţiile financiare şi de credit

INSTRUMENTELE DIRECTE DE FURNIZARE SAU RETRAGERE A MONEDEI DIN CIRCULAŢIE Operaţiunile de rescontare în cadrul cărora Banca Centrală poate aplica două acţiuni de sorginte administrativă, şi anume: plafonarea disponibilităţilor pentru rescontare şi stabilirea nivelului taxei oficiale a scontului. Acordarea de credite guvernului şi băncilor comerciale cu aceleaşi acţiuni reglementorii.

INSTRUMENTELE DIRECTEDE AFECTARE A ACTIVELOR ŞI PASIVELOR INSTITUŢIILOR FINANCIARE limitarea creditului bancar; limitarea depozitelor bancare; fixare normativelor; controlul emisiunilor de titluri pe piaţa monetară; stabilirea ratei dobânzii debitoare şi/sau creditoare la depozitele şi creditele băncilor comerciale în Banca Centrală.

INSTRUMENTE DIRECTE DE CONTROL A OPERAŢIUNILOR CU STRĂINĂTATEA controlul operaţiunilor de schimb valutar; stabilirea ratei dobânzii pentru depozitele nerezidenţilor; stabilirea restricţiilor referitor la dobânda pentru depozitele nerezidenţilor.

APRECIERI PRIVIND INSTRUMENTELE DIRECTE ALE POLITICII MONETARE Instrumentele directe ale politicii monetare produc efecte imediate, însă natura lor administrativă, mai ales în perioade lungi, provoacă desechilibre şi denaturări în procesele monetare

3. INSTRUMENTELE INDIRECTE ALE POLITICII MONETARE Instrumentele indirecte ale politicii monetare înglobează măsurile întreprinse de Banca Centrală care afectează în mod indirect piaţa monetară

INSTRUMENTELE INDIRECTE DE FURNIZARE SAU RETRAGERE A MONEDEI DIN CIRCULAŢIE operaţiunile open-market; acordarea creditelor cu rată a dobânzii de piaţă; constituirea rezervelor obligatorii.

OPERAŢIUNI PE PIAŢA DESCHISĂ (OPEN-MARKET) Operaţiunile open-market reprezintă intervenţia băncii centrale pe piaţa monetară, zisă piaţă liberă sau deschisă, pentru a diminua sau majora lichidităţile agenţilor ce operează pe această piaţă, adică posibilităţile lor de acordare a creditelor şi de creaţie a monedei scripturale. Obiect al operaţiunilor open-market este vănzarea sau cumpărarea valorilor mobiliare de stat (VMS).

EFECTELE OPERAŢIUNILOR OPEN-MARKET Cumpărarea VMS de către banca centrală duce la o creştere a masei monetare în circulaţie, şi creează posibilitatea majorării volumului de credite acordate de către băncile comerciale în economie. Vânzarea VMS de către banca centrală implică retragerea unei părţi a masei monetare din circulaţie şi determina reducerea posibilităţilor de acordare a creditelor în economie de către băncile comerciale.

ACORDAREA CREDITELOR CU RATa DOBÂNZII DE PIAŢĂ Acordarea creditelor cu manevrarea ratei dobânzii de piaţă are menirea de a asigura împrumutaţii, de regulă băncile comerciale, cu lichidităţi.

EFECTELE GENERATE DE MANEVRAREA RATEI DOBÂNZII Scăderea ratei dobânzii generează scăderea dobânzii în economie (atât cele pasive, cât şi cele active); sporeşte astfel eficienţa utilizării creditelor pentru întreprinzători. Aceştia vor atrage capitaluri suplimentare, dezvoltându-şi activitatea. Creşterea ratei dobânzii are ca efect o creştere generală a dobânzilor în economie. Drept urmare, se înăspresc condiţiile de acordare a creditelor. Acestea devin mai scumpe. În consecinţă, agenţii nebancari vor manifesta prudenţă în extinderea activităţii lor, renunţând la contractarea de credite. Prin această politică restrictivă, banca centrală urmăreşte să preîntâmpine, să stopeze creşterea preţurilor şi inflaţia. Manevrarea (RD) de către banca centrală are şi efecte asupra capitalului străin astfel: creşterea (RD) şi deci a nivelului general de dobânzi va atrage capitalul străin. Se creează astfel o abundenţă de capitaluri în sensul creşterii ofertei care în final va avea efect o reducere a nivelului general al dobânzii, şi în consecinţă capitalul va căuta alte pieţe; are loc o permanentă mişcare a fluxurilor de capital de pe o piaţă pe alta, fapt care se reflectă în balanţa de plăţi externe a fiecărei ţări.

CONSTITUIREA REZERVELOR OBLIGATORII Constituirea rezervelor obligatorii poate fi efectuată în mai multe forme: rezervele de casă; rezervele de lichiditaţi; rezervele de trezorerie; rezervele minime obligatorii.

REZERVELE DE CASĂ Rezervele de casă se constituie graţie obligativităţii menţinerii unei anumite norme al numerarului în casele băncilor comerciale

REZERVELE DE LICHIDITAŢI Rezervele de lichiditaţi se constituie din soldul contului curent al băncii comerciale la Banca Centrală şi valoarea titlurilor comerciale şi de stat pe termen scurt deţinute de către banca comercială. Această rezervă se formează graţie obligativităţii menţinerii coeficientului lichidităţii, care îmbracă forma raportului dintre activele enumerate şi depozitele bancare.

REZERVELE DE TREZORERIE Rezervele de trezorerie se constituie în urma aplicării obligativităţii de deţinere în rezervă a unei anumite cantităţi de valori mobiliare de stat.

REZERVELE MINIME OBLIGATORII Rezerva minimă obligatorie, fiind cea mai reprezentativă în sistemul rezervelor obligatorii, a fost instituită pentru a asigura o lichiditate minimă în sistemul bancar şi constă în obligaţia băncilor, care colectează depozite, de a consemna, în conturile lor deschise la Banca Centrală, sume determinate prin aplicarea cotei procentuale (rata rezervelor obligatorii) asupra bazei de calcul.

ELEMENTELE TEHNICE ALE SISTEMULUI REZERVELOR MINIME OBLIGATORII baza de calcul, rata de rezervă mimimă obligatorie, modul de constituire a rezervelor.

BAZA DE CALCUL A REZERVELOR MINIME OBLIGATORII Baza de calcul a rezervelor minime obligatorii este constituită din resursele atrase exigibile şi poate fi determinată prin două modalităţi, în funcţie de activele pe care le înglobează: depozitele atrase de la clienţi (se practică în ţările în care se preferă operarea cu agrecatele monetare restrânse – SUA, Canada); totalul resurelor băncii ( se aplică în ţările în care prezintă interes agregatele monetare largi - Germania, Spania, Franţa).

RATA DE REZERVĂ MIMIMĂ OBLIGATORIE Modul de stabilire a nivelului ratei rezervelor obligatorii poate prevedea aplicare unei rate unice sau a câtorva rate, diferenţiate acesteia în funcţie de activele incluse în baza de calcul (depozite la vedere, depozite la termen, depozite în valută etc.). În evoluţia diapazonului nivelurilor ratei rezervelor obligatorii pot fi evidenţiate două tendinţe: stabilirea ratelor la nivel relativ mai înalt ( de la 2% şi mai mult – în ţările sistemului rezervelor obligatorii se acordă un rol mai important în promovarea politicii monetare) şi stabilirea ratelor la nivel relativ mai jos ( de la 2% şi mai puţin – în ţările în care mai puţin se contează pe sistemul rezervelor obligatorii ca mecanism al politicii monetare). rata de rezervă mimimă obligatorie,

MODUL DE CONSTITUIRE A REZERVELOR MINIME OBLIGATORII Modul de constituire a rezervelor are în vedere momentul şi perioada în care băncile comerciale sunt obligate să le formeze, evidenţiindu-se două modalităţi: rezervarea instantenee, cea ce înseamnă că odată cu creşterea rezervelor băncii aceasta este obligată să transfere rezervele obligatorii la Banca Centrală; rezervarea decalată, în concordanţă cu care băncile îşi por constitui rezervele obligatorii peste o anumită perioadă, decalajul uneori fiind prevăzut până la 50 zile.

EFECTELE CREŞTERII RATEI REZERVELOR MINIME OBLIGATORII dacă se manifestă o creştere a ratei rezervei obligatorii, atunci nevoile băncilor exprimate în monedă centrală se majorează şi ele, deoarece băncile trebuie să mărească suma rezervelor deţinute în cont la banca centrală. Ce efect are această creştere a rezervei obligatorii ? Efectul este de reducere a lichidităţii băncilor comerciale. Apar probleme de trezorerie. Drept urmare, băncile comerciale vor fi nevoite să se refinanţeze de pe piaţa monetară, ceea ce implică pentru ele costuri; Deci, prin creşterea rezervei, banca centrală urmăreşte să sterilizeze excesul de lichiditate de pe piaţă pentru a asigura controlul inflaţiei şi stabilitatea preţurilor ca obiectiv central al politicii monetare, practicând o politică monetară restrictivă.

EFECTELE SCĂDERII RATEI REZERVELOR MINIME OBLIGATORII dacă scade rata de rezervă, atunci nevoile băncilor comerciale în monedă centrală se diminuează. Altfel spus, la dispoziţia băncilor comerciale rămân mai multe resurse, vor avea mai multă lichiditate, şi în consecinţă vor putea face faţă mai uşor nevoilor care rezultă din activitatea curentă. banca centrală procedează la scăderea ratei de rezervă atunci când promovează o politică expansionistă.

EFECTELE UTILIZĂRII MECANISMULUI REZERVELOR ASUPRA LICHIDITĂŢII ele permit să se acţioneze asupra costului creditului, fără însă a se modifica rata dobânzii pe piaţa monetară. ele oferă asupra lichidităţii bancare un suport previzional stabil, ceea ce compensează în parte efectele negative ale altor factori care influenţează trezoreria băncilor şi lichiditatea acestora. mecanismul rezervelor obligatorii se utilizează îndeosebi când piaţa devine supralichidă, când deficitul bugetar este finanţat prin emisiune monetară. influenţează costul resurselor bancare, deoarece se restrâng plasamentele pe piaţa interbancară.

INSTRUMENT INDIRECT DE AFECTARE A ACTIVELOR ŞI PASIVELOR INSTITUŢIILOR FINANCIARE indirect de afectare a activelor şi pasivelor instituţiilor financiare este stabilirea ratei dobânzii debitoare şi/sau creditoare la depozitele şi creditele băncilor comerciale în Banca Centrală.

INSTRUMENTE DIRECTE DE CONTROL A OPERAŢIUNILOR CU STRĂINĂTATEA rezervele obligatorii constituite pentru depozitele nerezidenţilor; intervenţiile Băncii centrale pe piaţa schimburilor valutare.

REZERVELE OBLIGATORII CONSTITUITE PENTRU DEPOZITELE NEREZIDENŢILOR Controlul lichidităţilor

INTERVENŢIILE BĂNCII CENTRALE PE PIAŢA SCHIMBURILOR VALUTARE controlul schimburilor (imprumuturi externe autorizate, piaţa devizelor, reglementarea poziţiei exterioare a băncilor, depozitele constituite la banca centrală din devizele achiziţionate de către agenţii nefinanciari) ; reglementările aplicabile dobanzilor plătite pentru depozitele nerezidenţilor şi nivelul ratelor de dobandă; rezervele obligatorii constituite pentru depozitele nerezidenţilor ; intervenţiile băncii centrale pe piaţa schimburilor valutare ;

APRECIERI PRIVIND INSTRUMENTELE DIRECTE ALE POLITICII MONETARE Instrumentele indirecte ale politicii monetare produc efecte cu un anumit lag, sunt proprii mecanismelor de piaţă.

8. POLITICA MONETARĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA

INSTRUMENTELE POLITICII MONETARE A BNM Operaiunile pe piaa deschisă. Operaiunile pe piaa valutară. Facilităile permanente. Rezervele obligatorii.

OPERAŢIUNILE BNM PE PIAŢA MONETARĂ (1) Obiectivul primordial al Băncii Naţionale a Moldovei în aplicarea operaţiunilor sale de piaţă deschisă este de a implementa o transmisiune eficientă a ratelor dobânzilor de reglementare monetară a BNM, de a acorda suport instituţiilor financiare la managementul lichidităţii şi de a contribui la stabilitatea sectorului bancar. Operaţiunile de piaţă deschisă: Vânzări de Certificate ale BNM (CBN), care constituie instrumente negociabile de datorie ale BNM, tranzacţionate în scopul absorbţiei lichidităţii din piaţa monetară. CBN pot fi emise cu scadenţa pâna la un an, la moment Certificatele BNM se emit de regulă pe termene de 7, 14 si 28 zile. În condiţiile supralichidităţii sistemului bancar din ultimul timp, Certificatele BNM constituie principalul instrument aplicat de către BNM în această perioadă. Repo de vânzare şi Repo de cumpărare a valorilor mobiliare de stat – reprezintă operaţiuni de vânzare a valorilor mobiliare de stat cu răscumpărarea ulterioară a aceloraşi valori mobiliare la o dată anumită sau la vedere şi la un preţ anumit, stabilit la data vânzării. BNM poate fi atât vânzătorul (repo de vânzare) cât şi cumpărătorul (Repo de cumpărare) VMS, în dependenţă de situaţia impusă de piaţa monetară. Depozite acceptate de BNM de la bănci prin licitaţii sau negocieri directe se utilizează pentru absorbţia excesului structural de lichiditate. Vânzări şi cumpărări de valori mobiliare de stat – aceste instrumente se aplică rar.

OPERAŢIUNILE BNM PE PIAŢA VALUTARĂ (2) Activitatea Băncii Naţionale a Moldovei, sau, altfel spus, intervenţiile valutare, se derulează în strictă conformitate cu obiectivele politicii valutare. Banca Naţională utilizează în calitate de instrumente ale intervenţiilor valutare utilizează: operaţiunile directe (cumpărări sau vânzări la vedere de valută contra lei moldoveneşti), care influenţează masa monetară, operaţiunile de ajustare (swap-uri valutare), care sunt instrumente reversibile şi nu influenţează masa monetară pe termen lung.

FACILITĂŢILE PERMANENTE Facilităţile permanente reprezintă facilităţile pe care BNM le pune la dispoziţia băncilor autorizate la iniţiativa acestora. BNM oferă două facilităţi permanente: facilitatea de depozfacilitatea de credit overnight; fit overnight. Creditul overnight este un credit acordat de BNM peste noapte băncilor, pentru acoperirea descoperitului de cont neachitat la sfîrşitul zilei operaţionale, precum şi în scopul menţinerii rezervelor obligatorii, garantat cu valori mobiliare amanetate la BNM, la o rată a dobînzii prestabilită. Depozitul overnight este o facilitate permanentă acordată de BNM, care oferă băncilor autorizate posibilitatea de a plasa depozite peste noapte la BNM din proprie iniţiativă, remunerate la o rată a dobînzii prestabilită

REZERVELE OBLIGATORII A BNM În baza art.17 din Legea cu privire la BNM, nr.548-XIII din 21 iulie 1995, Banca Naţională a Moldovei stabileşte băncilor cerinţe de menţinere a rezervelor obligatorii. Rezervele obligatorii (RO) reprezintă nivelul minim al rezervelor pe care o bancă autorizată trebuie să le deţină la BNM. RO se utilizează în scopul schimbării cererii banilor de rezervă pe scurtă durată şi respectiv a ratei de dobîndă pe termen scurt. Băncile menţin rezervele obligatorii separat în lei moldoveneşti şi valută străină (dolari SUA şi Euro) în conturi deschise la Banca Naţională a Moldovei. Băncile constituie RO din mijloacele atrase în valutele respective, reflectate în bilanţurile băncilor în conturile din clasa II Obligaţiuni, la o normă stabilită de Consiliul de administraţie al BNM. Banca Naţională a Moldovei plateşte dobîndă la cota din rezervele obligatorii ce depăşeşte 5 la sută din pasivele în baza cărora se calculează aceste rezerve. Plata pentru rezervele obligatorii se efectuează lunar, după data de 15 a lunii în curs, pentru luna calendaristică precedentă. Rezervele obligatorii în lei moldoveneşti şi în valută straină se remunerează la rate distincte, aplicînd pentru rezervele în lei rata la depozitele overnight din coridorul ratelor BNM, iar pentru rezervele obligatorii în valută straină - rata medie la depozitele la vedere cu dobîndă atrase de sistemul bancar în VLC, calculată lunar de Banca Naţională a Moldovei în baza rapoartelor lunare privind rata medie la depozitele atrase de bănci. Ratele aplicate de către BNM la efectuarea plăţii pentru menţinerea rezervelor obligatorii se stabilesc şi se modifică de catre Consiliul de administraţie al BNM.