TRAUMATISMELE TORACICE -25 % din decesele cauzate de traumă sunt datorate traumatismelor toracice 85 % sunt tratabile prin manevre simple. Numai 15 % necesita toracotomie. Numai 15 % necesita toracotomie. Mecanisme de producere: penetrare, strivire,blast,inhalare (fum, apa, etc.)

Clasificarea traumatismului toracic TT închis (sau contuzii toracice ): - Cu leziuni ale ţesuturilor moi parietale (hematoame,rupturi musculare) -Cu leziuni ale scheletului parietal(fracturi ale coastelor,strrnului ) -Cu leziuni ale organelor intratoracice TT deschise (sau plăgi toracice): -nepenetrante: pleura parietală intactă -penetrante- pleura parietală lezată: deschise (comunicare permanentă cu pleura ); închisă (fără comunicare cu pleura); cu lezarea organelor mediastinului (trahee, plămîni, esofag, inimă,vase) TRAUMATISM TORACOABDOMINAL

Complicaţiile leziunilor toracice închise sun reprezentate de: Fracturi costale Volet toracic leziuni ale aortei şi ramurile sale leziuni ale aortei şi ramurile sale Ruptură miocardic Ruptură de esofag şi diafragm

Complicaţiile leziunilor toracice deschise sun reprezentate de: PneumotoraceHemotorace emfizem emfizem afectare viscerală şi afectare viscerală şi arterială intratoracică arterială intratoracicăinfecţiile

Leziunile traumatice toracice se impart in 3 grupe: Rapid letale > recunoastere si tratament in timpul examenului primar Potential letale > recunoastere si tratament in timpul examenului secundar Non-letale > tratament dupa examenul secundar

Fracturile costale Diagnosticul se stabileste pe criterii clinice: durere la locul frac-turii, crepitatii osoase, limitarea miscarilor respiratorii, diminuarea zgomotelor respiratorii de partea afectata. Locul fracturii poate furniza indicaţii preţioase despre gravitatea trauma- tismului : - fractura coastei I-a semnifica un traumatism puternic cu posibile leziuni intratoracice (aorta) - fractura ultimelor coaste ( ) se poate asocia (20%) cu leziuni in traabdominale - splina in stanga si ficatul in dreapta Examenul radiologic - se executa de rutina pacientilor cu traumatisme toracice. Riscul fracturilor costale - aparitia atelectaziilor si pneumoniei.

Fracturi costale

Fracturile costale: tratament asigurarea analgeziei : - blocajul nervilor intercostali - analgezia peridurala continua - analgezia intravenoasa continua - monitorizarea respiratorie - este necesara mai ales la pacientii varstnici, cu afectiuni pulmonare sau cardiace cronice; -centurile costale sunt contraindicate (predispozitie la atelectazie si pneumonie)

Voletul toracic Consta dintr-o arie cu miscari libere a peretelui toracic si miscari respiratorii paradoxale a acesteia, contribuind la instalarea insuficientei respiratorii Voletul toracic produce urmatoarele modificari ale mecanicii respiratorii : respiratie paradoxala balans mediastinal aier pendular- INSUFICIENTA RESPIRATORIE ACUTA

Fratură costală Volet costal

Voletul toracic-tratament In cazul unui pacient cu volet toracic mobil, tratamentul imediat va consta din : 1. asigurarea libertatii cailor respiratorii 2. evacuarea pneumo- sau hemotoracelui existent 3. asigurarea analgeziei optime (pe cale epidurala) 4. a) fara insuficientă respiratorie acută: imobilizarea voletului cu pansamente rigide, saculeti cu nisip, fixatoare meta-lice, fixare chirurgicală b) cu insuficientă respiratorie acută: intubaţie si ventilaţie mecanică b) cu insuficientă respiratorie acută: intubaţie si ventilaţie mecanică

Contuziile pulmonare Apar in marea majoritate a traumatismelor toracice inchise (70%) fiind asociate fracturilor costale, ale sternului, voletelor toracice. Complex lezional : - hemoragie intestitiala la nivelul plamanului - colaps alveolar HIPOXEMIE - extravazare de sange la nivelul alveolelor - alterarea raportului ventilatie / perfuzie in 2-4 ore se produce o insuficienta respiratorie grava

Contuzie pulmonară

Contuziile pulmonare: tratament Pacientilor care nu necesita ventilatie mecanica li se va asigura analgezia, protectia cu antibiotice si monitorizarea atenta a parametrilor cardio-respiratori. Intubatia si ventilatia mecanica cu presiune pozitiva moderata este indicata la pacientii la care : - presiunea partiala a oxigenului este sub 60 mm Hg la o concentraţie de oxigen de 50% in aerul inspirator - frecventa respiratorie > 24/minut - capacitatea vitala maxima 24/minut - capacitatea vitala maxima < 10 ml/kg corp Contuziile pulmonare incep sa se vindece dupa 72 de ore si in functie de dimensiuni si severitate procesul poate dura cateva saptamani.

Pneumotoracele simplu Semnifica prezenta aerului liber in spatiul pleural. Mecanisme de producere : Mecanisme de producere : -efractii alveolare periferice - leziuni ale parenchimului pulmonar in cursul fracturilor costale - iatrogen (cateterizarea venei subclaviculare) Diagnosticul : - - reducerea amplitudinii miscarilor respiratorii - estomparea sunetelor respiratorii - hipersonoritate la percutie - emfizem subcutanat - colabarea plamanului

PNEUMOTORACE

Pneumotoracele simplu: tratament pacientii cu pneumotorace mic, asimptomatic, - observatie clinica; pneumotoracele simptomatic : drenaj pleural aspirativ pentru reexpansionarea plamanului. Metoda optima este prin toracostomie cu un tub gros (34-36F) care sa permita si aspirarea sangelui coagulat din pleura. Metoda optima este prin toracostomie cu un tub gros (34-36F) care sa permita si aspirarea sangelui coagulat din pleura.

Pneumotoracele deschis Apare in cazul unei plagi a peretelui toracic care creeaza o comunicare larga intre spatiul pleural si aerul atmosferic. Consecinte : - egalizarea presiunii intra si extratoracice - colaps pulmonar total - insuficienta respiratorie acuta grava

Pneumotoracele deschis: tratament - trebuie instituit imediat : - obturarea plagii (pansamente impermeabile, fire de sutura); - drenajul pleural aspirativ cu reexpansionarea plamanului; - repararea chirurgicala a defectului parietal;

POZIŢIA DRENAJULUI tub de drenaj pnx polmon riexpansi- onat

Pneumotoracele sufocant Pneumotoracele sufocant reprezinta o urgenta majora. Apare la cazurile in care presiunea aerului acumulat in spatiul pleural depaseste presiunea atmosferica colapsul pulmonar brutal impinge mediastinul spre hemitoracele sanatos colapsul pulmonar brutal impinge mediastinul spre hemitoracele sanatos INSUFICIENTA RESPIRATORIE SI CIRCULATORIE SEVERA: - dispnee, tahipnee, cianoza, deviatia traheei, turgescenta jugularelor - absenta sunetelor respiratorii, hipersonoritate, hipotensiune, tahicardie INSUFICIENTA RESPIRATORIE SI CIRCULATORIE SEVERA: - dispnee, tahipnee, cianoza, deviatia traheei, turgescenta jugularelor - absenta sunetelor respiratorii, hipersonoritate, hipotensiune, tahicardie

IL PNX SUFOCANT IN RADIOLOGIA

Pneumotoracele sufocant Tratament decompresiunea pleurala de urgenta ? se punctioneaza spatiul pleural cu un ac suficient de gros (14-16G) in spatiul intercostal V-VI pe linia axilara : aerul iese cu presiune din spatiul pleural iar situatia respiratorie si hemodinamica a pacientului se amelioreaza vizibil. aerul iese cu presiune din spatiul pleural iar situatia respiratorie si hemodinamica a pacientului se amelioreaza vizibil. Ulterior se introduce un tub de toracostomie aspirativa Ulterior se introduce un tub de toracostomie aspirativa

Hemotoracele Semnifica acumularea de sange in spatiul pleural - poate fi asociat pneu-motoracelui rezultand un hemo-pneumotorace. Apare la peste 50% din traumatismele toracice grave. Poate fi variata cantitativ - de la o sagerare minima dintr-o leziune periferica pulomonara pana la hemoragie masiva din leziuni ale arterelor sau venelor pulmonare.

Hemotoracele Clinic, pacientul se poate prezenta cu un tablou variat : de la asimptomatic la stare de soc hemoragic. Obiectiv pacientul este dispneic, cu limitarea miscarilor respiratorii. Sunetele respiratorii sunt diminuate iar la percutie se decelaza matitate. Radiologic se evidentiaza o opacitate mobila, mai mult sau mai putin ex-tisa in functie de cantitatea de sange acumulat in pleura.

TRAUMATISME TORACICE RAPID LETALE : HEMOTORACELE MASIV Reprezinta > 1500 ml sange in cavitatea pleurala Semne: soc,colabarea venelor gatului murmur vezicular diminuat pe partea lezata,matitate la percuţia hemitoracelui lezat

POZIŢIA DRENAJULUI

TRAUMATISME TORACICE RAPID LETALE HEMOTORACELE MASIV Tratament alegerea momentului efectuarii drenajului toracic este o decizie importanta - daca se realizeaza prea devreme, hemostaza la nivelul zonei de origine a hemoragiei poate sa nu se produca ducand la exsanguinare alegerea momentului efectuarii drenajului toracic este o decizie importanta - daca se realizeaza prea devreme, hemostaza la nivelul zonei de origine a hemoragiei poate sa nu se produca ducand la exsanguinare se recomanda inceperea reumplerii volemice inaintea efectuarii drenajului toracic se va recolta dinainte sange pentru grup si Rh se va recolta dinainte sange pentru grup si Rh pregatire pentru toracotomie autotransfuzia poate fi foarte utila

HEMOTORACELE-TRATAMENT se introduce tubul de toracostomie pe care se vor evacua chiagurile de sange si se reexpansioneaza plamanul. se introduce tubul de toracostomie pe care se vor evacua chiagurile de sange si se reexpansioneaza plamanul. Daca sangerarea depaseste ml (sau 200 ml/ora in 4 ore sau 100 ml/ora timp de 8 ore) ? toracotomie si hemostaza "la vedere"

TRAUMATISME TORACICE RAPID LETALE : TAMPONADA CARDIACA Diagnostic prin triada lui Beck: -Hipotensiune -Distensia venelor gătului -Zgomote cardiace asurzite

TRAUMATISME TORACICE RAPID LETALE: TAMPONADA CARDIACA, tratament: pot fi folosite metode nechirurgicale pentru temporizarea interventiei chirurgicale: fluide - mentinerea PVC intre cmH2O, uneori Dopamina poate fi utila (doza: 2-10 micrograme/Kg/min); se va lua in considerare pericardiocenteza se va lua in considerare pericardiocenteza efectuarea, sub anestezie locala, a unei ferestre pericardice subxifoidiene efectuarea, sub anestezie locala, a unei ferestre pericardice subxifoidiene tratamentul definitiv consta din toracotomie si rezolvarea leziunii cardiace

TEHNICA PERICARDIOCENTEZEI Anestezie locala (daca este necesara) -Se conecteaza monitorul ECG la ac pentru depistarea supradenivelarii segmentului ST -Se va introduce acul la stanga apendicelui xifoid si se avanseaza spre varful scapulei (aspirand continuu) -Se va opri avansarea in momentul in care apare sange sau supradenivelarea segmentului ST ceea ce denota atingerea peretelui ventricular -Se va scoate acul lasand pe loc cateterul si se va conecta la un robinet ce va permite aspiratia -Se va efectua o radiografie toracica pentru excluderea unui pneumotorace

TRAUMATISME TORACICE POTENTIAL LETALE RUPTURA DE AORTA Tratament: - de evitat: reechilibrarea volemica intempestiva si hipertensiunea arteriala (ruptura este greu controlabila la tensiune > 140/90 mmHg) - grup sanguin, minimum 10 unitati de comandat - interventie chirurgicala de urgenta (de obicei plastie sintetica) - primordial de efectuat laparotomia pentru oprirea sangerarii active abdominale, apoi imediat toracotomie si refacerea aortei

TRAUMATISME TORACICE POTENTIAL LETALE RUPTURA DE AORTA Semne radiologice: - lărgirea mediastinului (peste 8 cm, ştergerea sau obliterarea butonului aortic, lichid pleural stăng, devierea traheei sau a sondei nazogastrice spre dreapta, compresia bronhiei principale stăngi,detasarea unei plăci ateromatoase din peretele aortic,mediastin largit Alte semne: - deficit de puls sau tensiune intre cele doua braţe, paraplegie,hipotensiune la nivelul extremitatilor inferioare Diagnosticul este confirmat de: - angiografie, echocardiografia transesofagiană, CT toracic

TRAUMATISME TORACICE POTENTIAL LETALE RUPTURA ESOFAGIANA se datoreaza leziunilor penetrante dar pot apare şi în urma traumatismelor închise se datoreaza leziunilor penetrante dar pot apare şi în urma traumatismelor închise Semne: - disfagia, dureri toracice profunde, emfizem subcutanat +/- pneumomediastin, pneumotorace +/- efuziune pleurala, lichid tulbure cu amilaze crescute pe tubul de dren toracic. Perforatie esofagiana - Pneumomediastin

TRAUMATISME TORACICE POTENTIAL LETALE RUPTURA ESOFAGIANA Daca se suspecteaza: - Radioscopie dupa ingestie de gastrografin, sau esofagoscopie Drenaj toracic căt mai curănd posibil Drenaj toracic căt mai curănd posibil Antibioterapie (cu spectru larg) Antibioterapie (cu spectru larg) Dacă se confirmă: Interventie chirurgicala de urgenta

Leziune traumatică a traheei şi bronhi

TRAUMATISME TORACICE POTENTIAL LETALE RUPTURA DE DIAFRAGM Risc de herniere si strangulare a organelor abdominale in torace ceea ce poate duce la compresie pulmonara si insuficienta respiratorie Nediagnosticata initial, poate determina complicatii chiar si peste ani Suspiciune de diagnostic daca: - radiografia toracica arata un infiltrat bazal dens - daca pe radiografie un hemidiafragm este ascensionat sau nu se poate distinge Diagnosticul este confirmat de: - radiografia care arata prezenta in torace a intestinului, stomacului sau a sondei nazogastrice - prezenta lichidului peritoneal pe tubul de dren toracic - prezenta lichidului peritoneal pe tubul de dren toracic - CT toracic inferior - uneori poate fi necesar pasajul baritat. - CT toracic inferior - uneori poate fi necesar pasajul baritat.

TRAUMATISME TORACICE POTENTIAL LETALE RUPTURA DE DIAFRAGM Diagnosticul este confirmat de: - radiografia care arata prezenta in torace a intestinului, stomacului sau a sondei nazogastrice - prezenta lichidului peritoneal pe tubul de dren toracic - prezenta lichidului peritoneal pe tubul de dren toracic - CT toracic inferior - uneori poate fi necesar pasajul baritat. - CT toracic inferior - uneori poate fi necesar pasajul baritat. Tratament: - laTratament: - laparotomie de urgenta - sonda nazogastrica plasata preoperator, pentru decompresia stomacului parotomie de urgenta - sonda nazogastrica plasata preoperator, pentru decompresia stomacului

TORACOSTOMIA IN TRAUMA Indicata intotdeauna pentru: -Pneumotorace sufocant -Hemotorace masiv -Suspiciune de leziune traheobronsica -Suspiciune de ruptura esofagiana -Pneumotorace redus cand este necesara intubatia si ventilatia mecanica Nu este intotdeauna indicata pentru: -Pneumotorace simplu < % -Hemotorace redus daca provine din fracturi costale -*Volet costal

SISTEMA DE ASPIRAŢIE ACTIVĂ Spaţiul pleural

INDICATIILE TORACOTOMIEI DE URGENTA (IN SERVICIUL DE URGENTA ) Traumatism toracic penetrant cu cel putin cateva semne vitale prezente initial (respiratii agonale, etc.), transportat rapid la Serviciul de Urgenta Traumatism toracic penetrant si stop cardiorespirator dupa sosirea in Serviciul de Urgenta Stop cardiorespirator cu anomalii ale toracelui sau volet costal sau cu sarcina avansata (indicatie de masaj cardiac intern) Hemoragie intra-abdominala necontrolata (pentru clamparea aortei la nivelul diafragmei)

TORACOTOMIA DE URGENTA Masaj cardiac / controlul digital al oricarei plagi cardiace Clamparea aortei imediat deasupra diafragmului (cu pensa vasculara) disecand initial tesuturile periaortice cu degetele Folosirea pensei vasculare pentru orice plaga pulmonara hemoragica Hemostaza oricarei sangerari majore in aria subclaviei Plasarea unui cateter IV in atriul drept cu sutura in bursa pentru reumplere volemica rapida

TEHNICA TORACOSTOMIEI Se prefera spatiul V - VI i.c. pe linia medio-axilara -Anestezie locala -Incizie 2 cm -Disectia planurilor, cu pensa, pana la nivelul coastei -Incizia muschilor intercostali deasupra coastei -Patrunderea in spatiul pleural -Controlul digital al aderentelor -*Se va plasa tubul in spatiul pleural, folosind degetul ca ghid -Fixarea tubului prin sutura la piele -Legarea tubul de dren la un sistem de aspiratie -Verificarea radiologica a pozitiei tubului de dren

POZIŢIA DRENAJULUI

TRAUMATISMUL ABDOMINAL INCIDENŢĂ ŞI MORTALITATE Incidenţa: - accidente de motocicletă 7-20% - cădere de la înălţime 5-15% - războiul din Vietnam 7-14% Incidenţa: - accidente de motocicletă 7-20% - cădere de la înălţime 5-15% - războiul din Vietnam 7-14% Mortalitatea: - traumatisme abdominale închise 4-30% - plăgi împuşcate 5-15 % - plăgi înţepate 1-2% Mortalitatea: - traumatisme abdominale închise 4-30% - plăgi împuşcate 5-15 % - plăgi înţepate 1-2%

TRAUMATISMUL ABDOMINAL SCHEMA DE DECIZIE PENTRU LAPAROTOMIA DE URGENŢĂ Laparotomia de urgenţă este indicată în: - Hipotensiune/şoc cu: - leziune penetrantă şi hemoragie exteriorizată - lavaj peritoneal pozitiv - deteriorarea progresivă a stării pacientului Laparotomia de urgenţă este indicată în: - Hipotensiune/şoc cu: - leziune penetrantă şi hemoragie exteriorizată - lavaj peritoneal pozitiv - deteriorarea progresivă a stării pacientului - distensie abdominală rapidă

Trusă de lavaj peritoneal

Traumatism abdominal închis Ruptură de splină

Traumatism abdominal închis Hematom subcapsular splenic rupt

TRAUMATISMUL ABDOMINAL PENETRANT SCHEMA DE DECIZIE PENTRU LAPAROTOMIA DE URGENŢĂ Laparotomia de urgenţă este indicată pentru: - Plăgi împuşcate - Corp străin implantat profund - Evisceraţii - Semne de iritaţie peritoneală Laparotomia de urgenţă este indicată pentru: - Plăgi împuşcate - Corp străin implantat profund - Evisceraţii - Semne de iritaţie peritoneală - Sânge în rect - Sânge în stomac (tub ng)

Plagă împuşcată abdominală Orificiu de intrare

Leziune de lob drept hepatic prin împuşcare

Leziune hepatică prin împuşcare Orificiu de ieşire

Leziune de cap de pancreas prin împuşcare

Leziune de intestin subţire prin împuşcare

Plagă abdominală cu evisceraţie

TRAUMATISMUL ABDOMINAL CREDIBILITATEA EXAMENULUI OBIECTIV 20% din pacienţii cu leziuni intraperitoneale majore pot să nu prezinte, iniţial, nici un semn clinic - examenul fizic este insuficient (sensibilitatea sau apărarea musculară pot fi absente, reduse sau mascate): - traumatisme craniene / alterarea stării de conştienţă - intoxicaţie etanolică 20% din pacienţii cu leziuni intraperitoneale majore pot să nu prezinte, iniţial, nici un semn clinic - examenul fizic este insuficient (sensibilitatea sau apărarea musculară pot fi absente, reduse sau mascate): - traumatisme craniene / alterarea stării de conştienţă - intoxicaţie etanolică - intoxicaţii medicamentoase - retardare mintală - pacient necooperant - leziuni de maduva spinării

TRAUMATISMUL ABDOMINAL Algoritm diagnostic: 1.Examinare primară 2.Examinare secundară 3.Examinări radiologice 4.Diagnostic de etapă 5.Examinare ecografică focalizată pe colecţii – FAST 6.DPL 7.CT – scan – examinare cu substanţă de contrast 8.Laparoscopie diagnostică 9.Decizie terapeutică (intervenţie chirurgicală de urgenţă, observaţie şi reevaluare)

TRAUMATISMUL ABDOMINAL CRITERIILE UNUI LAVAJ PERITONEAL POZITIV Laparotomia se indică dacă: - Nr. de hematii în lichidul de lavaj >100000/mm 3 (traumatism abdominal închis) - Nr. de hematii în lichidul de lavaj > /mm 3 (traumatism toracic penetrant) - Nr. de leucocite în lichidul de lavaj > 500 / mm 3 - Lichidul de lavaj conţine fecale, fibre alimentare sau bilă - Lichidul de lavaj apare pe drenul toracic, sonda nasogastrică sau sonda vezicală - Lichidul de lavaj are un conţinut crescut de amilaze Laparotomia se indică dacă: - Nr. de hematii în lichidul de lavaj >100000/mm 3 (traumatism abdominal închis) - Nr. de hematii în lichidul de lavaj > /mm 3 (traumatism toracic penetrant) - Nr. de leucocite în lichidul de lavaj > 500 / mm 3 - Lichidul de lavaj conţine fecale, fibre alimentare sau bilă - Lichidul de lavaj apare pe drenul toracic, sonda nasogastrică sau sonda vezicală - Lichidul de lavaj are un conţinut crescut de amilaze Incapacitatea recuperării lichidului se consideră lavaj pozitiv Incapacitatea recuperării lichidului se consideră lavaj pozitiv

TRAUMATISMUL ABDOMINAL CT SAU LP ? Lavajul peritoneal are sensibilitate mare, dar specificitate redusă pentru identificarea surselor de hemoragie internă Lavajul peritoneal are sensibilitate mare, dar specificitate redusă pentru identificarea surselor de hemoragie internă LP poate detecta uneori mici perforaţii intestinale, neidentificate cu alte examinări LP poate detecta uneori mici perforaţii intestinale, neidentificate cu alte examinări CT are o acurateţe mai mare în delimitarea dilacerărilor de organe parenchimatoase (splină, ficat) CT are o acurateţe mai mare în delimitarea dilacerărilor de organe parenchimatoase (splină, ficat) CT poate identifica leziuni retroperitoneale neidentificate de LP CT poate identifica leziuni retroperitoneale neidentificate de LP În cazul folosirii substanţelor de contrast (prin sonda nasogastrică sau IV) CT-ul poate detecta rapid, perforaţii la nivelul tractului gastro-intestinal sau leziuni uro-genitale În cazul folosirii substanţelor de contrast (prin sonda nasogastrică sau IV) CT-ul poate detecta rapid, perforaţii la nivelul tractului gastro-intestinal sau leziuni uro-genitale

TRAUMATISMUL ABDOMINAL MANAGEMENTUL NONCHIRURGICAL AL LEZIUNILOR DE ORGANE PARENCHIMATOASE Unele leziuni non-hilare splenice şi hepatice decelate prin CT pot fi tratate conservativ dacă: Unele leziuni non-hilare splenice şi hepatice decelate prin CT pot fi tratate conservativ dacă: –pacientul este stabil hemodinamic –vârsta < 50 ani –este monitorizat într-o unitate de terapie intensivă –există sânge şi sală de operaţie disponibile în orice moment –se efectuează reevaluări şi determinări repetate de hematocrit

Explozie de rinichi Piesă pentru examen morfopatologic

Leziune renală

TRAUMATISMUL ABDOMINAL SUMAR Evaluaţi abdomenul ca pe o posibilă sursă de şoc sau hemoragie Evaluaţi abdomenul ca pe o posibilă sursă de şoc sau hemoragie Incepeţi reanimarea Incepeţi reanimarea Completaţi examenul abdominal cu evaluarea secundară Completaţi examenul abdominal cu evaluarea secundară Decideţi dacă se va impune o laparotomie sau este necesară efectuarea uneia în urgenţă Decideţi dacă se va impune o laparotomie sau este necesară efectuarea uneia în urgenţă Decideţi dacă aveţi nevoie de alte examinări paraclinice Decideţi dacă aveţi nevoie de alte examinări paraclinice Reevaluaţi frecvent pacientul Reevaluaţi frecvent pacientul Decideţi dacă este necesar transferul pacientului la un centru de traumă Decideţi dacă este necesar transferul pacientului la un centru de traumă

TRAUMATISMUL ABDOMINAL EXAMINAREA CLINICĂ De cele mai multe ori este parte componentă a examinării secundare - inspecţia - auscultaţia - percuţia - palparea De cele mai multe ori este parte componentă a examinării secundare - inspecţia - auscultaţia - percuţia - palparea

INDICATIILE TORACOTOMIEI DE URGENTA IN TRAUMA (IN SALA DE OPERATIE Hemoragie precoce pe tubul de dren toracic > 500ml/ora Hemoragie continua pe tubul de dren toracic > 200ml/ora timp de 1-2 ore Pneumotorace persistent in ciuda drenajului toracic (chiar dublu) Suspiciune de tamponada cardiaca Suspiciune de ruptura vasculara in hilul pulmonar Hipotensiune persistenta in ciuda tratamentului, care nu este datorata socului neurogen

LAVAJUL PERITONEAL IN TRAUMATISMUL TORACIC Indicat pentru: trauma penetranta sub nivelul mamelonului (sau a spatiului i.c. IV) Suspiciune de ruptura de diafragm In aceste situatii lavajul peritoneal se considera pozitiv cand lichidul de lavaj contine ? hematii/mm3