Examinarea nou-n ă scutului Examinarea nou-n ă scutului

Obiectivele prezent ă rii: Examinarea inițial ă postnatal ă a nou- n ă scutului (primele 2 ore postnatal) Primul examen neonatal de rutin ă (în primele 72 ore de viaț ă )

Examinarea primar ă a nou-n ă scutului are ca scop: Determinarea vârstei gestaţionale a nou- n ă scutului şi corespunderii acestei vârste Detectarea st ă rilor patologice ale nou-n ă scutului Stabilirea prezenţei anomaliilor congenitale de dezvoltare.

EVALUAREA ŞI CONDUITA NOU-NĂSCUTULUI

Variantele vârstei gestaionale: Variantele vârstei gestaţionale: nou-n ă scut matur a)nou-n ă scut matur (n ă scut între 37 şi 42 s ă pt ă mâni) nou-n ă scut prematur b)nou-n ă scut prematur (n ă scut pân ă la 36 s ă pt ă mâni de sarcin ă ) nou-n ă scut postmatur c)nou-n ă scut postmatur (n ă scut dup ă 42 s ă pt ă mâni dup ă sarcin ă ). Nou-n ă scut imatur Nou-n ă scut imatur – copil, n ă scut la termen, cu particularit ă ţi morfologice şi funcţionale caracteristice prematurului.

Starea nou-n ă scutului în cadrul primului examen clinic în sala de naştere: scorul Apgar; - scorul Apgar; - criteriile antropometrice (greutatea, talia, perimetrul cranian şi toracic); - sexul; - rezultatele primelor simptome de depistaj urgent.

ŢIPĂTUL NOU-NĂSCUTULUI (Strigtul copilului) ŢIPĂTUL NOU-NĂSCUTULUI (Strig ă tul copilului) – se apreciaz ă intensitatea (puternic, sl ă bit, lipseşte), durata (scurt, îndelungat), modularea (cefalic, afonic, nazonat, de frecvenţ ă înalt ă ), emoţionalitatea -strig ă tul emoţional adecvat apare la aplicarea excitantului şi se întrerupe în scurt timp dup ă acţiunea lui.

Sistemul osos Se începe cu examinarea extern ă : aprecierea num ă rului de degete, forma lor, mişc ă rile în ele. Examinarea feţei. Examinarea articulaţiei coxo-femurale

Examinarea tegumentelor şi ţesutului adipos subcutanat : Pielea nou-n ă scutului e cald ă la palpare, fin ă, catifelat ă. Particularit ă ţile pielei, s ă n ă toase: -milia -milia cristalina -hemoragii peteşiale în cantit ă ţi mici teleanghiectazii lanugo -pete mongolice -nev pigmentar congenital

Culoarea tegumentelor – În primele minute dup ă naştere tegumentele pot fi cianotice sau se observ ă cianoza perioral ă sau acrocianoz ă. Dup ă toaleta igienic ă a tegumentelor apare coloraţia roşie- aprins ă a ei (eritemul fiziologic). Mai rar copilul se naşte cu tegumentele roze. Icterul fiziologic – coloraţia icteric ă a pielii (doar mâinile şi plantele, de asemenea sclerele şi mucoasele p ă streaz ă culoarea obişnuit ă ) se întâlneşte la 60 – 70% nou-n ă scuţi.

Examenul capului Forma - brahi-, dolicocefalic ă, asimetric ă, craniu în turn – oxicefalic. Configuraţia - ca urmare a parcurgerii c ă ilor de naştere. Perimetrul capului – de obicei m ă soar ă 34 – 37 cm şi e cu 2 – 3 cm mai mare decât perimetrul toracic. Palparea capului – determin ă m integritatea oaselor craniene, prezenţa bosei sero - sanguine sau cefalohematomului, hemoragiei subaponeurotice, herniilor cerebrale, infiltratelor, abceselor. Percutarea palpatorie Aprecierea st ă rii fontanelelor şi suturilor craniene.

Examinarea analizorului vizual Reacţia la excitanţii vizuali. Pentru nou-n ă scutul s ă n ă tos sunt caracteristice: simetria fantelor palpebrale corneea transparent ă, vie reacţie vie la lumin ă poate fi strabism convergent şi nistagmus orizontal nestabil exoftalmie nepronunţat ă la prematuri conjunctiva neted ă, roz ă, str ă lucitoare fixeaz ă privirea la a doua s ă pt ă mân ă de viaţ ă

Examinarea simţului olfactiv pe rând se apropie spre nasul sugarului substanţe mirositoare (pic ă turi de mint ă, tinctur ă de valerian ă ). Nou-n ă scuţii şi sugarii la acţiunea mirosurilor reacţioneaz ă nemulţumiţi prin: închiderea pleoapelor, grimas ă a feţii, ţip ă t, se intensific ă pulsul şi respiraţia.

Examinarea cavit ă ţii bucale Atragem atenţie la prezenţa anomaliilor de dezvoltare: micro-, macroglosia macroglosia relativ ă în sindromul Pierre-Robin (are loc subdezvoltarea mandibulei – micrognatie) heiloschizis (dehiscenţa buzei superioare, buz ă de iepure) palatoschizis (dehiscenţa palatului dur, gur ă de lup)

Examinarea analizorului auditiv Reacţia la excitanţi auditivi. Normal de la 27 – 28 s ă pt ă mâni de gestaţie copilul la acţiunea excitantului auditiv r ă spunde prin reflexul cohleopalpebral, tres ă rire, mişc ă ri în membre, încetinirea respiraţiei şi b ă t ă ilor cardiace.

Examinarea gâtului poziţia capului şi palparea muşchilui sterno-cleido-mastoidian (excluderea torticolisului) determinarea integrit ă ţii claviculelor prezenţa chisturilor şi fistulelor gât pterigoidian în sindromul Shershevski-Turner

Examinarea cutiei toracice Normal cutia toracic ă a nou-n ă scutului e de form ă conic ă, simetric ă. St ă ri patologice sunt considerate: asimetria cutiei toracice, cutia toracic ă cuneiform ă sau în form ă de pâlnie, prezenţa ghibusului cardiac. Palparea cutiei toracice Percuţia

Aprecierea st ă rii sistemului respirator – Respiraţie diminuat ă. – Raluri – Respiraţie zgomotoas ă – Tahipnee – Bradipnee – Dereglarea ritmului respirator – Apnee îndelungat ă f ă r ă bradicardie e considerat ă ca echivalentul convulsiilor (predominant la prematuri).

Aprecierea sistemului cardio vascular Referitor la suflurile cardiace la nou-n ă scuţi, trebuie atras atenţie la urm ă toarele: În primele ore de viaţ ă % din toţi nou-n ă scuţii au suflu cardiac. De obicei el e la mijloc de sistol ă Suflu diastolic izolat la nou-n ă scuţi e depistat destul de rar, adic ă e suflu sistolic sau sistolic în combinare cu diastolic. La majoritatea absolut ă a nou-n ă scuţilor (mai mult de 95%) suflurile nu sunt legate de afecţiuni cardiace sau sunt condiţionate de defecte Mulţi copii cu vicii congenitale cardiace în primele zile dup ă naştere nu au suflu cardiac La nou-n ă scutul s ă n ă tos zgomotele cardiace sunt clare, ritmice

Examenul sistemului digestiv Anomaliile de dezvoltare ale peretelui abdominal, herniile. Balonarea abdomenului Excavarea abdomenului Asimetria abdomenului Palparea abdomenului Ficatul Splina

Sistemul uro-genital Rinichii – normal se palpeaz ă numai rinichiul drept. Examinarea organelor genitale externe. La fetiţe – cercetarea fantei vaginale La este necesar de examinat: hipo-, epispadie, deformarea penisului, hernie inghinal ă, criptorhism, hidrocele.

. Examinarea regiunii lombare şi feselor: hipertrihoz ă în reglarea form ă rii coloanei vertebrale asimetrie оn cazul hemoragiei suprarenalelor simptomul mingii perforate la afectarea regiunii lombare a m ă duvei spin ă rii. vicii de dezvoltare grave (lipsa membrelor, degetelor, etc.) articulaţiile coxo-femurale – normal abducţia nu e limitat ă şi marginea lateral ă a genunchilor nu atinge m ă suţa de examinare – Limitarea abducţiei – Motilitatea patologic ă

Examinarea neurologic ă a nou n ă scutului Comunicabilitatea nou-n ă scutului Reacţia la lumin ă Reacţia la excitanţi sonori Activitatea motorie spontan ă Mimica nou-n ă scutului

Aprecierea simptomaticii neurologice Deregl ă ri vegetative Aprecierea simptomaticii patologice oculare Aprecierea simptomaticii plcii nazo-labiale Lipsa reacţiei la sunet Lipsa suptului Diagnosticul parezelor

MODALITATEA APRECIERII REFLEXELOR Se recomand ă cercetarea tripl ă a fiec ă rui reflex. Reflex normal - amplitudinea reflexului în toate 3 cazuri este identic ă sau puţin sc ă zut ă la a 3-a apreciere. Reflexul sc ă zut – amplitudinea iniţial ă este sc ă zut ă şi se menţine оn 3 cazuri de testare sau dac ă se micşoreaz ă în test ă rile ulterioare. Istovirea reflexului - amplitudinea normal ă a reflexului la prima testare cu micşorarea lui în urm ă toarele test ă ri sau dispariţiei reflexului. Din contra, amplitudinea înalt ă a reflexului sau creşterea ei pe m ă sura test ă rii dovedeşte creşterea reflexului.

Ce trebuie s ă cunoaştem înainte de a examina nou- n ă scutul?

RASPUNS: 1.Evaluare familial ă : etnia, condiţiile socio-economice, vârsta p ă rinţilor; toate afect ă rile ereditare din familie, a procreaturilor; expunerea mamei la diferiţi factori toxici; grupa sanguin ă a mamei, şi dac ă este posibil - a tat ă lui; afecţiunile somatice la mam ă ; antecedente obstetrico-ginecologice la mam ă.

Care sunt condiţiile pentru examinarea nou-n ă scutului ?

RASPUNS: copilul se examineaz ă în primele ore dup ă naştere temperatura înc ă perii unde se afl ă nou-n ă scutul va fi 24 – 26 C examenul se efectueaz ă în incubator sau pe m ă suţ ă cu surs ă de înc ă lzire, nou-n ă scutul trebuie s ă fie uscat copilul se examineaz ă la lumina zilei sau la lumina l ă mpilor de zi mâinile examinatorului trebuie s ă fie uscate şi calde timpul binevenit pentru examinare – între hr ă niri (de obicei dup ă 30 min dup ă hr ă nire).

CE momente de baz ă este necesar de evidenţiat in examinarea nou-n ă scuţilor ?

RASPUNS Copilul are cianoză? Copilul are icter? Sunt sau nu semne de dereglare a microcirculaţiei,? Destul de perfect e pronunţată culoarea roză a Sunt tegumentelor; paliditatea nu indică şoc, anemie sau acidoză? Nu sunt erupţii pe tegumente? Sunt urme de meconiu? E normală poza copilului? Nu sunt tremurături sau convulsii?

Nu sunt schimb ă ri caracteristice pe faţ ă sau exist ă vre- un sindrom, de exemplu, Daunism? Respiraţia e regulat ă ? E normal ă frecvenţa ei (40) şi caracterul? Dac ă se petrece ventilaţia artificial ă, e concordat ă dup ă faza respiraţiei copilului cu regimul ventilatorului? Sunt edeme, focare de inflamaţie, nu tinde copilul s ă ia o poziţie anumit ă (nu trebuie de schimbat)? Dac ă abdomenul e balonat, sunt sectoare cu peristaltism sau f ă r ă, cu regiuni cu hiperemie? Examinaţi scutecele, în care a fost înf ă şat copilul, fiţi atenţi dac ă nu sunt urme de vome, urin ă, sânge, fecale, care ar putea indica schimb ă ri patologice.

Ce schimbri patologice ale culorii tegumentelor n/n sunt ? Ce schimb ă ri patologice ale culorii tegumentelor n/n sunt ?

Raspuns: Cianoza generală de caracter central Cianoza periferică. Acrocianoza Simptomul arlechin Paliditatea tegumentelor Ten suriu (pământiu) Icterul patologic Aspect marmorat Macerarea pielii

Ce poziţie patologic ă a plantei cunoasteti ? Ce poziţii patologice ale mâinii cunoasteti? Ce poziţie patologic ă a plantei cunoasteti ?

Raspuns: 1.Mâna în formă de gheară – afectarea SNC 2.Mână balanţă – afectarea segmentelor cervicale inferioare ale măduvei spinării (Dejerin-Cliumpche) 3.Mână de maimuţă (Aran-Duchenne, atrofică) – afectarea perinatală a SNC de diferită geneză 4.Poziţie patologică ale degetelor mâinii – II- IV în sindromul Patau, III – IV în sindromul Edwards RASPUNS 1.Varus – devierea medială a plantei de la axa piciorului 2.Valgus - devierea laterală a plantei de la axa piciorului 3.Picior calcanean – flexia dorsală a plantei 4.Picior balant – afectarea măduvei spinării la nivelul segmentelor lombare sau afectarea trunchiurilor nervoase ce pleacă din aceste segmente

Enumerati dinamica reflexelor necondiţionate ale sugarului ?

RASPUNS:

Cum se apreciaza Reflexul de cercetare (Cussmaul–Henţler)

Cum se apreciaza Reflexul Babkin

Cum se apreciaza Reflexul de prehensiune ?

Cum se apreciaza Reflexul Moro ?

Cum se apreciaza Reflexul de sprijin şi mers automat

Cum se apreciaza Reflexul de ap ă rare

Cum se apreciaza Reflexul Galant

Cum se apreciaza Reflexul Bauer

Examenul fizic al nou- n ă scutului la 72 ore

Examinarea inițial ă postnatal ă a nou-n ă scutului (primele 2 ore dup ă naștere): acordarea ajutorului de urgenă în aceste patologii Această examinarea are ca scop detectarea unor malformaii majore i acordarea ajutorului de urgenă în aceste patologii. O scurtă examinare de screening ar trebui să includă: examinarea feei, ochilor, cavităii bucale, toracelui, abdomenului, coloanei vertebrale şi a membrelor pentru a exclude anomalii majore. Un ipăt puternic şi o coloraie roză a tegumentelor răspândită pe faă i pe corp sunt semne bune i ne vorbesc despre un copil viguros la natere.

Unii copii pot fi născui cu nediscifrarea, nedeterminarea organelor genitale. În astfel de cazuri, este important să nu se ghicească genul copilului, deoarece situaia este incertă şi sunt necesare mai multe teste. polihidramnios, pentru a exclude atresia depolihidramnios, pentru a exclude atresia de esofag. Dacă aveţi suficientă experienţă clinică i suntei capabil de a efectua o sondare orogastrică acesta ar trebui să fie aplicată în cazul în care avem o natere cu: polihidramnios, pentru a exclude atresia de esofag.polihidramnios, pentru a exclude atresia de

Primul examen neonatal de rutin ă (în primele 72 ore de viaț ă ): Acest examen trebuie s ă fie efectuat de un membru al echipei în cazul în care copilul se afl ă înc ă în maternitate/spital (medicul neonatolog sau medical rezident în instituțiile de nivel II și III), în cele de nivel I de c ă tre medicul primar de îngrijire (medicul neonatolog sau medicul pediatru).

Obiectivele acestei examin ă ri sunt îndreptate pe deplin a explica mamei înainte de a fi efectuate, rezultatele ar trebui s ă fie comunicate mamei (p ă rinţilor) şi înregistrate în planul de îngrijire postnatal ă şi fișa de examinare. Se recomand ă ca examinarea s ă fie efectuat ă în primele 72 de ore de la naştere şi include: O revizuire privind starea de nutriție a copilului şi anamnesticul familial, matern antenatal a mamei, pe perioada de sarcin ă și naștere Despre sarcinele, nașterele anterioare, inclusiv orice sarcin ă, naștere finalizat ă cu deces, de a identifica greutatea și circumferința capului în nașterile precedente. Dac ă copilul a avut meconium şi urin ă.

Se recomandă ca examenul să fie efectuat într-un loc bine iluminat i cald. !!! În primul rând spălaţi-vă mâinile riguros pentru a reduce riscul de infecţie.

Apoi: Ascult ă şi respect ă include tonusul, starea de veghe a copilului şi colorația tegumentelor Evaluarea în aspect general. Evaluarea general ă include tonusul, starea de veghe a copilului şi colorația tegumentelor. Observarea general ă include proporţiile şi maturitatea copilului. Uitaţi-v ă cu atenţie pentru a exclude icterul (de preferinţ ă la lumina natural ă ). Dac ă exist ă birthmarks, rashes sau alte anomalii ale pielii?birthmarks, Ascult ă țip ă tul copilului şi nota sa de sunet. Cânt ă reşte copilul şi completeaz ă aceast ă dat ă pe curba de creştere.creştere. Apoi fectuaţi o examinare sistemic ă de la cap spre picioare" Apoi fectuaţi o examinare sistemic ă de la cap spre picioare"

EXAMINAREA NOU-NĂSCUTULUI (SCREENING NEONATAL) 1.PREGĂTIREA EXAMINĂRII Consim ț ământul părin ț ilor Pregătirea mediului (confort, temperatură, iluminare) Identificarea nou-născutului Temperatura nou-născutului 6. ABDOMEN/UMBILIC Forma abdomenului Mase abdominal Bontul ombilical Numărul de vase ombilicale 2. STAREA GENERALĂ/TEGUMENTELE Culoarea şi integritatea tegumentelor i mucoaselor Activitatea Caracteristici dismorfice Asimetrie Caracteristici distinctive Vârstă gestaională Pigmentaii, decolorarea pielii, etc. 7. ORGANELE GENITALE/ANUSUL Pasajul de urină (mic ț iunea) Băie ț ei: o Penisul o Meatul uretrei o Testiculele Feti ț e: o Vaginul ș i orificiul utetrei o Anusul o Pasajul meconiumului Orificiul anal 3. CAP/FAĂ Simetria feţei, craniului Fontanelele id suturile Circumferinţa craniului Părul Echimoze / abraziuni Faa: ochi,i nasul, gură, urechi le 8.MUSCOCHELETAL Claviculele Bra ț e, mâini, degete Coapse, picioare, degete Gât Ș old ( ț ine de competen ț a practicianului) Spate 4. SISTEMUL RESPIRATOR Culoarea tegumentelor Frecvea respiraiei Respiraia nazală Retracie sternală sau tiraj intercostal Grunting 9. SISTEMUL NERVOS Ț ipătul Reflexele 5. SISTEMUL CARDIOVASCULAR Frecven ț a cardiac ș i suflurile Punctul maxim de auscultare Pulsul brachial ș i femoral Simptomul de pată albă 10. DOCUMENTAIE/COMPLETARE Înregistra-i greutatea şi lungimea copilului Consiliai părinii la constatarea unor patologii Documentai în fiă constatările i concluziile

Capul: – Forma, prezenţa fontanelei şi dimensiunele ei, dac ă este normal ă, excavat ă sau bombat ă – Dimensiunele circumferinței craniului, apoi ele vor fi înregistrate în curba de creștere – M ă soar ă şi înregistreaz ă circumferinţa craniului pe curba de creștere în diagram ă – Evaluarea aspectului facial şi poziţia ochilor – Verificați orice asimetrie sau anomalie de form ă faciale

Ochii Forma şi aspectul normal? Verificaţi prezenţa reflexului roşu roşu Examinați și depistați cataracta congenital ă evident ă sau oricare alte semne de infecţie oftalmic ăinfecţie oftalmic

Urechile: Forma şi m ă rimea Inserția lor la nivelul normal sau "jos"? Verificaţi pavilionul urechii, ductul auditiv extern Gura: Culoarea mucoasei bucale, se observ ă bolta palatin ă Verificaţi reflexul de sugere prin introducerea unui deget curat puţin uşor în interiorul gurii copilului

Braţele şi cu mâinile: Sunt de forma normal ă şi se deplaseaz ă în mod normal? – Uita-te pentru o dovad ă de traum ă natal ă (de exemplu, de paralizie Diushen-Erb) prin verificarea gâtului, umerilor şi a claviculelorde paralizie Diushen-Erb) – Num ă rul degetelor, forma lor – nu exist ă nici o dovad ă de brahidactilie, clinodactilie, sindactilie (rudimente, degete suplimentare)?clinodactilie, – Verificaţi palma, pliurile palmare - sunt multiple sau doar unul singur? Un singur pliu palmar poate fi normal, dar poate fi un semn de sindrom Down.sindrom Down.

Pulsul – Verificaţi pulsul brachial, radial şi femoral, amplitudinea, ritm şi volumul – Un puls hiperdinamic poate sugera o persistenț ă a ductului arterial (DAP)persistenț ă a ductului arterial – Un puls slab poate s ă apar ă în o anomalie congenital ă cardiac ă (afecteaz ă debitul cardiac) – Verificaţi pentru o posibil ă întârziere radio- femural ă (poate fi suspectat ă o coarctație de aort ă )(poate fi suspectat ă o coarctație de aort ă )

Inima: Verificaţi poziţia cordului la palpare şi orice depresiune sau proieminenț ă Ascultați zgomotele inimii cu atenţie, pentru a depista orice sunet sau murmur suplimentarmurmur Suspectarea anomalilor necesit ă o examinare suplimentar ă (şi, adesea, sunt necesare mai multe opinii şi investigaţii)

Pulmonii: – Verifica-ți respirația, frecvența, profunzimea pentru câteva secunde – Uita-te pentru orice dovad ă de recesiune intercostal ă intercostal ă – Ascult ă pentru a exclude stridorulstridor – Auscultarea pulmonilor pentru a exclude sunete suplimentare

Abdomenul: M ă surați circumferinţ ă abdominal ă şi forma lui hernia umbilical ă Verificaţi cu atenţie pentru a exclude hernia umbilical ă, semne de infecţie sau alte formațiuni Palpați uşor organelle interne, pentru a exclude formațiuni sau alte hernii, este necesar ă pentru a fi capabil de a se simţi ficat şi / sau splina la nou-n ă scuţii s ă n ă toşi Verificaţi cu atenţie organele genitale externe (a se vedea ambiguitatea genital ă )ambiguitatea genital ă ) alpați testicule la b ă ieţi Cercetaţi anusul (a fost evacuat meconiumul?)

Partea dorsal ă (spatele): Uita-te cu atenţie la tegumentele în regiunea spatelui şi la curbura spatelui / simetrie Exist ă vreo dovad ă de spina bifida occult ă sau sinus pilonidal ?spina bifida occult ă pilonidal Palpeaz ă coloana vertebral ă uşor

Şoldurile: În mod specific este o manver ă pentru depistarea displazia congenital ă de șold, utilizând combinaţia manevrelor Barlow şi Ortolani

Membrele inferioare: Verificaţi și depistați equinovarus talipes talipes – Verificați num ă rul degetelor de la picioare şi verificați forma lor.

SNC: – Observaţi tonusul, comportamentul, mişc ă rile şi postura copilului – Verificați reflexele nou-n ă scutului – Toate constat ă rile se vor înregistra în fișa de examinare a nou-n ă scutului.

Frecvente anomalii depistate la nou- n ă scut în timul examenului-screening: Capilare sau maculare haemangioame:haemangioame: De asemenea, sunt cunoscute și ca pata congenital ă se depisteaz ă în jurul ochilor şi a gâtului, în regiunea cefei la 30-50% copii Cele din jurul ochilor dispar în mod normal, în primul an de viaț ă, de obicei, dac ă persist ă pe ceaf ă și gât. Zona pigmentar ă blue-negru: De asemenea, sunt cunoscute ca pete mongoloide albastre; v ă zute în regiunea lombar ă și pe fese. Acestea sunt comune la copiii din p ă rinți de ras ă neagr ă, dar poate s ă apar ă și la sugarii de origine caucazian ă. În mod normal, ele dispar dup ă primul an de viaț ă Nevus congenital

Chist în cavitatea bucal ă : Acestea sunt g ă site în apropierea palatului şi pe gingii (cunoscut şi sub numele de perle Epstein) Ele pot fi mai mari şi pe planșeul bucal De obicei, ele se rezolv ă spontan Dinții pot fi prezenți la naştere (nu este necesar ă nici o acţiune, doar cu excepţia cazului în care acestea sunt în anormali, caz în care acestea ar putea s ă fi extrași).

Anomaliile care pot indica o cauza a unei alte maladii: Orice fontanel ă cu dimesiuni largi, cu prezenţa unor insule din os (oase Wormian) pot indica anomalii craniene fiind cauzate de o serie de sindroame congenitale. O a treia fontanel ă, între anterioar ă normal ă şi cea posterioar ă poate indica sindromul Down. Forma urechilor anormal ă sau plasate anormal ne pot indica Sindromul alcoolic fetal, anomalii craniofaciale sau alte st ă ri, cum ar fi sindromul Edward's (trisomia 18) sau anomalii congenitale renale.fetal, Edward's anomalii congenitale renale. Pliu palmar unic pot indica sindromul Down, dar poate fi g ă sit la copii care nu sufer ă de aceast ă afecţiune. Anomalii ale feţei, maxilarului şi urechilor sunt adesea asociate cu disfuncţii de auz; deaceea sunt indicate examenul specialistului ORL și testele auditive.