PLĂGILE

Plagă este numită orişice traumatizare mecanică a organismului asociată cu dereglarea integrităţii învelişului ţesuturilor – al tegumentelor sau al mucozităţilor. DEFINIŢIE Semnele de bază ale plăgilor sunt: Doloritate; Hemoragie; Dehiscenţa marginilor plăgii. Semiologia plăgilor

Sindromului dolor Localizarea plăgii Caracteristica armei traumatizante rapiditatea producerii plăgii Starea neuro-psihică a bolnavului Hemoragia calibrul vasului lezat şi tipul lui Localizarea plăgii Starea hemodinamicii sistemice Starea sistemei de coagulare Dehiscenţa Dereglările funcţionale Simptomele generale Declanşarea anemiei acute şi a şocului Alipirea infecţiei

După origenea lor se clasează în: Chirurgicale; Accidentale; militare CLASIFICAREA PLĂGILOR În dependenţă de caracterul lezării ţesuturilor Tăiată; (vulnus incisum) prin înţepare; (vulnus punctum) contuzionată; (vulnus contusum) lacerată; (vulnus laceratum) strivită; (vulnus caesum) muşcată; (vulnus morsum) prin armă de foc. (vulnus sclopetarium mixtă; (vulnus mixtum)

TIPURILR DE PLĂGI mixtă; (vulnus mixtum) lacerată; (vulnus laceratum)

PARTICULARITĂŢILE PLĂGII PRIN ARMĂ DE FOC prezenţa a trei zone de traumare E = mv ² / аtm кg/сm ² I – zona canalului plăgii; II – zona de necroză primară III – zona de comoţie moleculară sau necroză secundară

PARTICULARITĂŢILE PLĂGII PRIN ARMĂ DE FOC caracter anatomic complex al lezărilor Plagă prin armă de foc al ficatului gambei Plagă prin armă de foc a gambei

PARTICULARITĂŢILE PLĂGII PRIN ARMĂ DE FOC întotdeauna sunt considerat infectate

Plaga prin armă de foc după caracterul canalului poate fi: Transfixiantă – este prezent şi poarta de intrare şi ieşire al glontelui; oarbă – este prezentă numai poarta de intrare; tangenţială – canalul plăgii trece prin ţesuturile superficiale, fără pătrunderea în cavităţi interne ale organismului.

Clasificarea plăgilor după referirea către cavităţile organismului: nepenetrante penetrante Cu lezarea viscerelor Fără lezarea viscerelor Clasificarea plăgilor după gradul de infectare: plăgi aseptice; infectate; purulente.

PROCESUL DE PLAGĂ 1 fază – faza de inflamaţie (1-5 zile) - Perioada dereglărilor vasculare; - Perioada curăţirii plăgii de ţesut necrotic. 2 fază – faza de regenerare (6-14 zile) 3 fază – faza de formare şi reorganizare al cicatricelui (de la a 15 zi) Procesul de plagă – este un complex a dereglărilor consecutive, ce se petrec în plagă şi reacţiile locale şi generale ale organismului.

Faza 1 al procesului de plagă (I perioadă) (1) (1) spasmul vascular trece în vasodilataţie (2) (2) dereglarea permiabilităţii peretelui vascular (3) (3) tromboza al capilarelor şi a venulelor (4) (4) acidoza (5) (5) edemul tisular (hidratarea) (6) (6) migrarea leucocitelor

(1) Liza (2) Fagocitoza (3) Răspuns imun Faza 1 al procesului de plagă (II perioadă )

Faza 2 al procesului de plagă (1) Sinteza colagenei (2) Recanalizarea şi maturizarea vaselor (3) Dehidratarea

Rolul ţesutului granulant (1) completarea defectului de plagă; (2) protecţia plăgii de penetrare microbiană şi de corpi străini; (3) sechestrarea şi detaşarea ţesutului necrotizat; CREŞTEREA ŢESUTULUI GRANULANT

Faza 3 al procesului de plagă Reorganizarea colagenului

Procesul de plagă

CICATRIZAREA PER PRIMA

CICATRIZAREA PER SECUNDA

CICATRIZAREA SUB CRUSTĂ derma Fundul plăgii Epiteliu în regenerare regenerat

COMPLICAŢIILE PLĂGILOR Hemoragia Hemotorace posttraumatic pe stânga Hemoragie externă primară

COMPLICAŢIILE PROCESULUI DE VINDECARE A PLĂGII Alipirea infecţiei (supurarea plăgii) Staphylococcus aureus Streptococcus faecalis Clostridium tetani

COMPLICAŢIILE PROCESULUI DE VINDECARE A PLĂGII eventraţia (dehiscenţa marginilor plăgii)

PerioadaObţinerile Grecia antică Primul ajutor în caz de plăgi Imperiul Roman noţiunea despre efectul ne dorit al puroiului în plagă vindecarea plăgii prin intenţie secundară Sec.XVI A. Paré utilizarea pansamentului şi ligaturarea vasului în tratamentul plăgilor John Hunter deosebirea între cicatrizare primară şi secundară a plăgii N.I.Pirogov Răz- boiul din Krimea 1853–1856 noţiunea despre triajul bolnavilor importanţa rolului asistentei medicale în tratarea bolnavilor cu plăgi Războiul Civil din SUA iniţierea utilizării antisepticilor PERIOADELE ISTORICE ÎN TRATAMENTUL PLĂGILOR

PerioadaObţinerile Primul Război Mondial principiile prelucrării chirurgicale şi aplicarea suturilor amânate al plăgilor mai tardiv de > 8ore de la primire, suturarea primară a plîgilor mai tardiv de 8 ore. Explicarea şocului prin pierderea de sânge. Utilizarea apei de mare pentru substituire. Al doilea Război Mondial utilizarea prelucrării chirurgicale suturarea amânată a plăgii hemotransfuzia, evacuarea rapidă, spitale chirurgicale în apropierea frontului Războiul din Corea utilizarea elicopterelor pentru evacuare Dezvoltarea chirurgiei vasculare Războaiele din Vietnam şi Afganistan dezvoltarea aviaţiei sanitare cu micşorarea perioadei traumare-operaţie până la o oră

AJUTORUL PRIMAR ÎN CAZ DE PLĂGI lichidarea complicaţiilor precoce,ce pot servi pericol pentru viaţa bolnavului Aplicarea garoului în caz de plagă prin armă de foc cu lezarea arterei femurale Pansament aseptic în evisceraţia organelor într-o plagă largă a peretelui abdominal

AJUTORUL PRIMAR ÎN CAZ DE PLĂGI Pregătirea traumatului pentru evacuaţie cu aviaţia sanitară cu elicopterul (Irac, 2004)

AJUTORUL PRIMAR ÎN CAZ DE PLĂGI prevenirea infectării plăgii Sanarea mecanică a tegumentelor din jurul plăgii Sanarea plăgii cu soluţie de antiseptic

TRATAMENTUL PLĂGILOR ASEPTICE (1) (1)Anestezia (2) (2)Profilaxia infecţiei secundare (3) (3)Accelerarea proceselor de cicatrizare a plăgii (4) (4)Corecţia dereglărilor stării generale a organismului

PRELUCRAREA PRIMAR CHIRURGICALĂ A PLĂGII Prelucrarea primar chirurgicală a plăgii – aceasta este prima operaţie chirurgicală efectuată bolnavului cu plagă cu respectarea regulelor aseptice şi cu anestezie Etapele : transecţia sau debridarea plăgii; revizia canalului plăgii; excizia marginilor, pereţilor şi a fundului plăgii; Metodica exciziei marginilor, pereţilor şi a fundului plăgii

Etapele: hemostaza restabilirea integrităţii a organelor şi structurilor traumate Plaga antebraţului cu lezarea nervului radial PRELUCRAREA PRIMAR CHIRURGICALĂ A PLĂGII Hemostaza în plagă

etapele: suturarea şi drenarea plăgii PRELUCRAREA PRIMAR CHIRURGICALĂ A PLĂGII Plaga nu se suturează în: PPC tardivă Plagă poluată cu sol Traumare masivă a ţesuturilor Prezenţa patologiilor concomitente (diabeta zaharată, imunodeficienţă) Localizarea plăgii pe plantă Plăgi prin armă de foc

SUTURA PRIMARĂ Sutura primară amânată Sutura primară

SUTURA SECUNDARĂA PLĂGII Sutura secundară tardivă Sutura secundară precoce

FELURILE DE SUTURĂ Sutura secundarăSutura primară a plăgii feţei

TRATAREA PLĂGILOR PURULENTE Prelucrarea chirurgicală secundară a plăgii Metode fizice suplimentare de prelucrare a plăgilor purulente Sanarea plăgii cu jet pulsativ de antiseptici Cavitaţie ultrasonoră Utilizarea laserului chirurgical Raze ultraviolete Tratarea plăgii în mediu abacterian dirijat

TRATAREA LOCALĂ A PLĂGILOR PURULENTE ÎN PRIMA FAZĂ A PROCESULUI DE PLAGĂ Soluţii de antiseptici soluţie de 3%-5% de acid boric soluţie de 0,02% de clorhexidină dioxidinî 1% furacilină soluţie hipertonică (10% soluţie de NaCl) Unguente hidrosolubile levosina levomicol mafedin-acetat Enzimoterapia tripsin himotripsin iruxol

TRATAREA LOCALĂ A PLĂGILOR PURULENTE ÎN FAZA DOI A PROCESULUI DE PLAGĂ Unguiente lipofile unguient cu metiluracilă troxavazin unguient Vişnevschii emulsie cu sintomicină unguient cu tetraciclină unguient cu neomicină

TRATAMENT GENERAL Antibioterapie dezintoxicare imunocorecţia alimentaţie prin sondă hiperbarooxigenare tratament simptomatic

METODELE DE DERMOPLASTIE Lambou migrator după Filatov Lambou integral deplasat

METODELE DE DERMOPLASTIE Cu lambou liber perforat

METODELE DE DERMOPLASTIE Perforarea transplantului. Locul donator.

TRATAMENTUL COMPLEX AL PLĂGILOR PURULENTE