1 Clinica Urgenţe Medicale, USMFN.Testemiţanu Dr. Conf. Vasile Pascari

2 Examenul primar a pacientului traumatizat are drept scop: Evaluarea şi managementul stărilor urgente care prezintă nemijlocit pericol pentru viaţa accidentatului (folosirea algoritmelor permiabilităţii căilor respiratorii, respiraţiei, circuitului sanguin şi statusului neurologic) Evaluarea şi managementul stărilor urgente care prezintă nemijlocit pericol pentru viaţa accidentatului (folosirea algoritmelor permiabilităţii căilor respiratorii, respiraţiei, circuitului sanguin şi statusului neurologic) Stabilizarea şi transportarea pacientului la unitatea sanitară (DMU). Stabilizarea şi transportarea pacientului la unitatea sanitară (DMU).

3 Examenul pacientului traumatiza cuprinde cinci etape: 1. Evaluarea locului incidentului 1. Evaluarea locului incidentului 2. Examenul primar 2. Examenul primar 3. Evaluarea concentrată 3. Evaluarea concentrată 4. Examenul secundar 4. Examenul secundar 5. Evaluarea continuă 5. Evaluarea continuă

4 Evaluarea locului incidentului Evaluarea Iniţială ( examenul primar) Examenul primar este efectuat pentru fiecare pacient de la locul incidentului şi trebuie efectuată în mai puţin de 2 min. Examenul primar este efectuat pentru fiecare pacient de la locul incidentului şi trebuie efectuată în mai puţin de 2 min. Evaluarea va determina de ce fel de asistenţă medicală va avea necesitate pacientul şi în ce ordine se va efectua ea. Evaluarea va determina de ce fel de asistenţă medicală va avea necesitate pacientul şi în ce ordine se va efectua ea. În accidentele cu mulţi pacienţi examenul primar al pacientului este încorporat în procesul de triaj, ce determină prioritatea tratamentului pacientului. În accidentele cu mulţi pacienţi examenul primar al pacientului este încorporat în procesul de triaj, ce determină prioritatea tratamentului pacientului. Primii salvatorii sosiţi la locul incidentului vor evalua locul, împrejurările accidentului,determină securitatea la fel ca şi situaţia generală.

5 La efectuarea studiului locului incidentului, salvatorul trebuie să observe prezenţa materialelor periculoase pentru salvator şi pacient, mecanismul traumatismului, necesitatea degajării pacientului, necesitatea unui triaj, necesitate în resurse medicale şi juridice La efectuarea studiului locului incidentului, salvatorul trebuie să observe prezenţa materialelor periculoase pentru salvator şi pacient, mecanismul traumatismului, necesitatea degajării pacientului, necesitatea unui triaj, necesitate în resurse medicale şi juridice Evaluarea locului incidentului

6 RISCURILE SALVATORULUI Salvatorul nu se va expune niciodata la un risc mai mare decit victima Riscuri legate de victimă Infectii: hepatita B, HIV, otraviri (cianuri hidrogen sulfurat, substante corozive, compusi organofosforici). Infectii: hepatita B, HIV, otraviri (cianuri hidrogen sulfurat, substante corozive, compusi organofosforici). Evitarea contactului cu produse biologice ale pacientului.Evitarea contactului cu produse biologice ale pacientului. Folosirea materialelor de protectie: masca faciala, manusi, ochelari, etc.Folosirea materialelor de protectie: masca faciala, manusi, ochelari, etc.

7 PROTECŢIA PERSONALĂ Echipamentul de Protecţie Personală: Echipamentul de Protecţie Personală: Ochelari Ochelari Salopeta Salopeta Mănuşi Mănuşi Apărători p-u urechi Apărători p-u urechi Masca Masca Pe primul plan este securitatea salvatorului

8 Algoritmul examenului primar A – (Airway) – Căi aeriene: verificarea, restabilirea şi menţinerea permiabilităţii lor A – (Airway) – Căi aeriene: verificarea, restabilirea şi menţinerea permiabilităţii lor B – (Breathing) – Respiraţie: verificarea, restabilirea şi asigurarea unei respiraţii optime artificiale B – (Breathing) – Respiraţie: verificarea, restabilirea şi asigurarea unei respiraţii optime artificiale C – (Circulation) – Circulaţie sanguină: verificarea semnelor vitale şi suportul circulaţiei sanguine, controlul hemoragiei C – (Circulation) – Circulaţie sanguină: verificarea semnelor vitale şi suportul circulaţiei sanguine, controlul hemoragiei D – Examenul mini neurologic D – Examenul mini neurologic

9 A – (Airway) – Căi aeriene: verificarea, restabilirea şi menţinerea permiabilităţii lor Se va determina dacă căile respiratorii a pacientului sunt permeabile: Se va determina dacă căile respiratorii a pacientului sunt permeabile: Dacă pacientul este conştient şi vorbeşte cu dificultate, se va presupune că căile respiratorii sunt libere. Dacă pacientul este conştient şi vorbeşte cu dificultate, se va presupune că căile respiratorii sunt libere. Atunci când vorbeşte cu pacientul, salvatorul poate să evalueze calitatea respiraţiei pacientului şi să determine nivelul de conştiinţă al pacientului. Atunci când vorbeşte cu pacientul, salvatorul poate să evalueze calitatea respiraţiei pacientului şi să determine nivelul de conştiinţă al pacientului.

10 OBSTRUCŢIA CĂILOR RESPIRATORII SUPERIOARE Obstrucţia uşoară a căilor respiratorii: Obstrucţia uşoară a căilor respiratorii: Victima se sufocă, poate vorbi, tuse seacă sau lătrătoare, crize de apnee - cianoză Victima se sufocă, poate vorbi, tuse seacă sau lătrătoare, crize de apnee - cianoză Obstrucţia severă a căilor respiratorii: Obstrucţia severă a căilor respiratorii: Victima nu poate vorbi, apnee, respiraţie neregulată, cianoză, epuizare, inconştientă, convulsii, transpiraţii difuze – stop respirator Victima nu poate vorbi, apnee, respiraţie neregulată, cianoză, epuizare, inconştientă, convulsii, transpiraţii difuze – stop respirator

11 Managementul de Bază de restabilire a permiabilităţii Căilor Respiratorii Dubla Manevră Esmarx Dubla Manevră Esmarx I. Rivizia cavităţii bucale şi înlăturarea corpurilor străine II. subluxaţia anterioară a mandibulei Tripla Manevră Safar subluxaţia anterioară a mandibulei este manevra de bază la pacienţii cu traumatisme deoarece lipseşte mişcarea în regiunea cervicală a coloanei vertebrale.

12 Manevra hiperextensia capului şi subluxaţia anterioară a mandibulei Tripla manevră Safar

13 A - OPENING THE AIRWAY A - OPENING THE AIRWAY Managementul de Bază de restabilire a permiabilităţii Căilor Respiratorii

14 Dacă se suspicionează leziune de coloană vertebrală : Dacă se suspicionează leziune de coloană vertebrală : Manevra Esmarch Manevra Esmarch

15 B.(Breathing) – Respiraţie: verificarea, restabilirea şi asigurarea unei respiraţii optime artificiale

16 Pentru a determina semnele unei respiraţii adecvate trebuie să: Observaţi vizual expansiunea adecvată şi egală a ambelor părţi ale cutiei toracice în timpul inspiraţiei. Observaţi vizual expansiunea adecvată şi egală a ambelor părţi ale cutiei toracice în timpul inspiraţiei. Ascultaţi mişcarea aerului prin nas, gură şi cutie toracică. Ascultaţi mişcarea aerului prin nas, gură şi cutie toracică. Simţiţi mişcarea aerului din nas sau gură. Simţiţi mişcarea aerului din nas sau gură. Sunetele din gură sau nas trebuie să fie lipsite de zgomote, respirări convulsive, stridor şi respiraţie zgomotoasă.

17 RESPIRAŢIA ADECVATĂ Frecvenţele Normale: Adult resp. pe minut. Adult resp. pe minut. Copil resp/ min. Copil resp/ min. Sugar - 25 la 40 resp. pe minut. Sugar - 25 la 40 resp. pe minut. Nou-născut – respiraţii pe minut. Nou-născut – respiraţii pe minut. Ritmul:Regulat. Calitatea: Sunetele respirării-prezente şi egale bilateral. Expansiunea pieptului - adecvată şi egală bilateral. Expansiunea pieptului - adecvată şi egală bilateral.

18 Semne ale unei respiraţii neadecvate: Mişcările pieptului sunt minimale, absente, sau inegale. Mişcările pieptului sunt minimale, absente, sau inegale. În zona nasului sau a gurii nu se simte sau nu se aude mişcarea aerului, sau volumul aerului expirat este mai mic decît norma. În zona nasului sau a gurii nu se simte sau nu se aude mişcarea aerului, sau volumul aerului expirat este mai mic decît norma. Sunetele respiratorii sunt diminuate sau absente Sunetele respiratorii sunt diminuate sau absente Sunt prezente sunetele patologice: respiraţie zgomotoasă, dispnee, stridor. Sunt prezente sunetele patologice: respiraţie zgomotoasă, dispnee, stridor.

19 Etapele principale de înlăturare a dificultăţilor respiratorii cu risc vital pentru viaţa pacientului sunt: Deschiderea şi menţinerea permiabilităţii căilor respiratorii Deschiderea şi menţinerea permiabilităţii căilor respiratorii Asigurarea unei ventilaţii artificiale pentru pacientul ce nu respiră şi pentru pacientul cu o respiraţie neadecvată. Asigurarea unei ventilaţii artificiale pentru pacientul ce nu respiră şi pentru pacientul cu o respiraţie neadecvată. Asigurarea oxigenoterapiei a pacientului Asigurarea oxigenoterapiei a pacientului Sanarea căilor respiratorii prin aspiraţie. Sanarea căilor respiratorii prin aspiraţie. Balonul AMBU

20 Protecţia căilor aeriene Canule orofaringiene Guedel Inserţia incorectă Inserţia corectă

21 Protecţia căilor aeriene Canula nasofaringiană Robertazzi

22 Respiră victima? DA Dacă situaţia permite, aşezaţi victima într-o poziţie laterală de siguranţă Dacă situaţia permite, aşezaţi victima într-o poziţie laterală de siguranţă Sunaţi după ajutor Sunaţi după ajutor Reevaluaţi periodic starea pacientului Reevaluaţi periodic starea pacientului

23 POZIŢIA DE SIGURANŢĂ Este aplicată persoanelor care sunt inconştiente, respiră spontan, prezintă activitate mecanică cardiacă ( puls central) şi nu prezintă leziuni traumatice ale coloanei vertebrale. Este aplicată persoanelor care sunt inconştiente, respiră spontan, prezintă activitate mecanică cardiacă ( puls central) şi nu prezintă leziuni traumatice ale coloanei vertebrale. Victima nu trebuie să ramînă în aceeaşi pozitie de siguranţă mai mult de 30 de minute, apoi se întoarce victima pe partea cealaltă Victima nu trebuie să ramînă în aceeaşi pozitie de siguranţă mai mult de 30 de minute, apoi se întoarce victima pe partea cealaltă

24 Poziţia laterală de siguranţă Faza I Poziţia laterală de siguranţă Faza II Poziţia laterală de siguranţă Faza IV Poziţia laterală de siguranţă Faza III

25 Respiraţia normală absentă Apel la 903 (112) Trimiteţi pe cineva după ajutor, dacă sunteţi singur, mergeţi după dacă sunteţi singur, mergeţi după ajutor, dar reveniţi după un minut ajutor, dar reveniţi după un minut şi începeţi efectuarea resuscitării şi începeţi efectuarea resuscitării

26 Respiraţia normală absentă ? Păstrând căile respiratorii deschise, apreciaţi prezenţa respiraţiei privind, ascultând şi simţind: Păstrând căile respiratorii deschise, apreciaţi prezenţa respiraţiei privind, ascultând şi simţind: priviţi dacă este prezentă excursia cutiei toracice priviţi dacă este prezentă excursia cutiei toracice ascultaţi aproape de cavitatea bucală prezenţa suflurilor respiraţiei ascultaţi aproape de cavitatea bucală prezenţa suflurilor respiraţiei simţiţi mişcarea aerului (respiraţie) pe obraz simţiţi mişcarea aerului (respiraţie) pe obraz Priviţi, ascultaţi şi simţiţi, până la 10 secunde înainte de a hotărî, este prezentă respiraţie sau nu.

27 Respiraţia artificială gură la gură Pensaţi nasul victimei Ţineţi-i bărbia ridicată Inspiraţi adânc Încercaţi să aplicaţi cât mai etanş buzele pe cele ale victimei

28 Respiraţia artificială Expiraţi continuu (1 sec) în gura victimei Verificaţi dacă i se ridică pieptul Păstraţi-i bărbia ridicată Verificaţi mişcările toracelui

29 Verificarea revenirii toracelui

30 Ventilaţia gură-la-nas Dacă ventilaţia gură-la-gură este dificilă Dacă ventilaţia gură-la-gură este dificilă Dacă gura este serios lezată Dacă gura este serios lezată

31 Resuscitare numai prin compresiuni toracice Când salvatorul nu doreşte sau este în imposibilitate de a administra ventilaţii gură- la-gură Când salvatorul nu doreşte sau este în imposibilitate de a administra ventilaţii gură- la-gură Compresiile vor fi aplicate fără întrerupere cu o frecvenţă de 100/minut Compresiile vor fi aplicate fără întrerupere cu o frecvenţă de 100/minut Resuscitarea de bază va fi întreruptă pentru reevaluarea victimei numai dacă aceasta va prezenta respiraţii normale Resuscitarea de bază va fi întreruptă pentru reevaluarea victimei numai dacă aceasta va prezenta respiraţii normale

32 Apăsaţi pe stern: Astfel încât acesta să coboare 4-5 cm Ritm: 100 /minut

33 Management ventilare optimă ventilare optimă imobilizarea voletului costal imobilizarea voletului costal aplicarea pansamentului ocluziv în pneumotoraxul deschis aplicarea pansamentului ocluziv în pneumotoraxul deschis

34 Evaluarea Stării Circulaţiei

35 Elemente de anatomie ale sistemului Circulator/Cardiovascular Arterele - reprezintă vase musculare cu pereţi groşi ce transportă sângele de la inimă. Arterele - reprezintă vase musculare cu pereţi groşi ce transportă sângele de la inimă. Venele - reprezintă vase musculare cu pereţi subţiri ce returnează sângele spre inimă. Venele - reprezintă vase musculare cu pereţi subţiri ce returnează sângele spre inimă. Capilarele - reprezintă vase sangvine foarte mici, care sunt foarte permeabile pentru a permite moleculelor de oxigen şi bioxid de carbon să treacă prin pereţii săi. Capilarele - reprezintă vase sangvine foarte mici, care sunt foarte permeabile pentru a permite moleculelor de oxigen şi bioxid de carbon să treacă prin pereţii săi.

36 În dependenţă de ce vas este lizat deosebim: Hemoragia arterială – Hemoragia arterială – se caracterizează prin culoarea roşie vie a sîngelui, caracterul pulsativ sau continuu intens în dependenţă de tipul plăgii şi rata mare a pierderilor de sînge. se caracterizează prin culoarea roşie vie a sîngelui, caracterul pulsativ sau continuu intens în dependenţă de tipul plăgii şi rata mare a pierderilor de sînge. Hemoragia venoasă – Hemoragia venoasă – se caracterizează prin coloarea roşie închisă, a sîngelui, sîngele se scurge sau se prelinge din plagă. se caracterizează prin coloarea roşie închisă, a sîngelui, sîngele se scurge sau se prelinge din plagă.

37 Evaluarea Stării Circulaţiei Circulaţia sau perfuzia, este procesul prin care organele corpului recepţionează un flux de sânge adecvat pentru a funcţiona corespunzător. În timpul evaluării iniţiale, trebuie să evaluaţi trei aspecte a circulaţiei pacientului: Circulaţia sau perfuzia, este procesul prin care organele corpului recepţionează un flux de sânge adecvat pentru a funcţiona corespunzător. În timpul evaluării iniţiale, trebuie să evaluaţi trei aspecte a circulaţiei pacientului: Prezenţa pulsului Prezenţa pulsului Determinaţi dacă pacientul are unele hemoragii externe majore Determinaţi dacă pacientul are unele hemoragii externe majore Evaluaţi corespunderea perfuziei prin evaluarea pielii pacientului Evaluaţi corespunderea perfuziei prin evaluarea pielii pacientului

38 Evaluarea Hemoragiilor Externe Pentru a evalua prezenţa hemoragiilor externe, efectuaţi un examen rapid de la cap la picioare folosind precauţiile şi respectînd asigurarea securităţii personale. Pentru a evalua prezenţa hemoragiilor externe, efectuaţi un examen rapid de la cap la picioare folosind precauţiile şi respectînd asigurarea securităţii personale. Tăiaţi orice articol de îmbrăcăminte îmbibat cu sânge şi verificaţi rana. Tăiaţi orice articol de îmbrăcăminte îmbibat cu sânge şi verificaţi rana. Atent pătrundeţi cu mâna sub pacient pentru a simţi prezenţa sângelui. Dacă e necesar, rostogoliţi pacientul pentru a evalua mai bine spatele acestuia. Atent pătrundeţi cu mâna sub pacient pentru a simţi prezenţa sângelui. Dacă e necesar, rostogoliţi pacientul pentru a evalua mai bine spatele acestuia.

39 Constatările evaluării pacientului ce indică pierderi mari de sînge sunt: Constatările evaluării pacientului ce indică pierderi mari de sînge sunt: Un puls slab şi frecvent Un puls slab şi frecvent Piele rece, palidă, umedă Piele rece, palidă, umedă Reumplere capilară înceată. Reumplere capilară înceată.

40 Evaluarea Pulsului La evaluarea pulsului unui adult sau copil, verificaţi pentru început prezenţa pulsului radial. Dacă pulsul radial e absent, atunci verificaţi pulsul carotid. La sugari cu o vârstă mai mică de 1 an, palpaţi pulsul brahial. Evaluarea pulsului radial Evaluarea pulsului carotid

41 Evaluarea Pielii Culoarea Pielii Pielea normală trebuie să aibă o nuanţă roză. La toţi pacienţii, inclusiv cei cu piele întunecată, cele mai bune locuri pentru evaluarea culorii pielii sunt lojele unghiilor, buzele şi membranele mucoase ce se localizează de- a lungul pleoapelor ochiului. Pielea normală trebuie să aibă o nuanţă roză. La toţi pacienţii, inclusiv cei cu piele întunecată, cele mai bune locuri pentru evaluarea culorii pielii sunt lojele unghiilor, buzele şi membranele mucoase ce se localizează de- a lungul pleoapelor ochiului. Verificarea culorii pe membranele mucoase de sub pleoape

42 Evaluarea Pielii Culorile anormale ale pielii includ: Culorile anormale ale pielii includ: Palidă - deseori asociată cu o perfuzie proastă, în special cu pierderile de sânge. Cianotică – indică lipsa oxigenului adecvat. Icterică – asociată cu o boală a ficatului. Evaluarea buzelor şi a membranelor mucoase pentru culoare

43 Evaluarea Pielii Temperatura şi Starea Pielei Pielea normală trebuie să fie caldă şi uscată la atingere. Pielea normală trebuie să fie caldă şi uscată la atingere. Temperatura şi starea patologică ale pielii include următoarele: Pielea rece şi umedă – survine atunci când perfuzia nu e adecvată şi fluxul de sânge către piele e redus. De asemenea poate surveni în unele urgenţe legate de acţiunea temperaturii ambiante şi şoc. Pielea rece şi umedă – survine atunci când perfuzia nu e adecvată şi fluxul de sânge către piele e redus. De asemenea poate surveni în unele urgenţe legate de acţiunea temperaturii ambiante şi şoc. Pielea rece – poate surveni în situaţiile expunerii la temperaturi joase ale mediului. Pielea rece localizată poate indica o perfuzie proastă. Pielea rece – poate surveni în situaţiile expunerii la temperaturi joase ale mediului. Pielea rece localizată poate indica o perfuzie proastă. Pielea fierbinte şi uscată – poate surveni în febră şi condiţii primejdioase pentru viaţă legate de urgenţele la temperaturi înalte. Pielea fierbinte şi uscată – poate surveni în febră şi condiţii primejdioase pentru viaţă legate de urgenţele la temperaturi înalte.

44 Evaluarea perfuziei tisulare (reumplerea capilară) Pentru a testa pulsul capilar, apăsaţi fie pe faţa dorsală a (lojei unghiale) piciorului sau a mâinii cu degetul mare pentru câteva secunde. Atunci când înlăturaţi degetul, pielea normală va arăta o zonă de paloare, întorcându-se la culoarea normală în 2 secunde. Dacă refacerea la o culoare normală durează mai mult de 2 secunde, atunci pulsul capilar este întârziat. Aceasta poate indica o perfuzie neadecvată. Pentru a testa pulsul capilar, apăsaţi fie pe faţa dorsală a (lojei unghiale) piciorului sau a mâinii cu degetul mare pentru câteva secunde. Atunci când înlăturaţi degetul, pielea normală va arăta o zonă de paloare, întorcându-se la culoarea normală în 2 secunde. Dacă refacerea la o culoare normală durează mai mult de 2 secunde, atunci pulsul capilar este întârziat. Aceasta poate indica o perfuzie neadecvată. Pulsul capilar în mai puţin de 2 secunde e normal

45 Se va efectua hemostază provizorie de urgenţă a hemoragiei ce prezintă risc pentru viaţă Se va verifica pulsul carotid. Dacă nu e atestat un puls, se vor începe procedurile de resuscitare. Dacă pacientul are puls, se va verifica frecvenţa şi calitatea. Se va efectua hemostază provizorie de urgenţă a hemoragiei ce prezintă risc pentru viaţă Se va verifica pulsul carotid. Dacă nu e atestat un puls, se vor începe procedurile de resuscitare. Dacă pacientul are puls, se va verifica frecvenţa şi calitatea.

46

47

48 Examenul mini-neurologic Evaluaţi starea pacientului la prezenţa leziunilor a sistemului nervos central şi statutul său neurologic. I.Evaluaţi starea de conştiinţă: Evaluaţi starea pacientului la prezenţa leziunilor a sistemului nervos central şi statutul său neurologic. I.Evaluaţi starea de conştiinţă: Alert Alert Verbal – Răspunde la stimuli verbali Verbal – Răspunde la stimuli verbali Durere – Răspunde la stimuli durerii Durere – Răspunde la stimuli durerii Inconştient – Pacienţii ce nu răspunde la stimulii enumeraţi mai sus sunt consideraţi inconştienţi. La ei nu este prezent reflexul de vomitare şi ei nu sunt capabili să-şi protejeze căile respiratorii. Un pacient inconştient trebuie să fie considerat ca un pacient cu prioritate majoră. Inconştient – Pacienţii ce nu răspunde la stimulii enumeraţi mai sus sunt consideraţi inconştienţi. La ei nu este prezent reflexul de vomitare şi ei nu sunt capabili să-şi protejeze căile respiratorii. Un pacient inconştient trebuie să fie considerat ca un pacient cu prioritate majoră.

49 Examenul minineurologic II.Starea pupilelor - dimensiuni, formă, simetrie şi reacţia fotomotorie

50 III.Deficit motor lateralizat

51 Este esenţială documentarea receptivităţii pacientului pentru evaluarea ulterioară de comparare şi pentru transferarea asistenţei pacientului către alt personal medical

52 Examenul secundar Examenul secundar reprezintă o evaluare mai amănunţită de la cap la picioare a pacientului în timpul căreia salvatorul trebuie să obţină o informaţie şi anamnestic medical precedent, medicamentele administrate curent şi istoria evenimentului actual. Examenul secundar reprezintă o evaluare mai amănunţită de la cap la picioare a pacientului în timpul căreia salvatorul trebuie să obţină o informaţie şi anamnestic medical precedent, medicamentele administrate curent şi istoria evenimentului actual. Date generale despre pacient şi mecanismul traumei Date generale despre pacient şi mecanismul traumei Constatări Fizice în Timpul Evaluării: Constatări Fizice în Timpul Evaluării: Deformări Deformări Contuzii Contuzii Abraziuni Abraziuni Plăgi Penetrante Plăgi Penetrante Arsurile Arsurile Plăgi Lacerate Plăgi Lacerate Edem Edem

53 Examenul secundar şi managementul Craniul cerebral şi maxilofacial Craniul cerebral şi maxilofacial Evaluare Evaluare Inspecţie, palpare - pentru identificarea traumatismelor închise şi deschise craniene şi maxilofaciale a ţesuturilor moi şi osoase Inspecţie, palpare - pentru identificarea traumatismelor închise şi deschise craniene şi maxilofaciale a ţesuturilor moi şi osoase Reevaluarea pupilelor Reevaluarea pupilelor Reevaluarea stării de conştienţă Reevaluarea stării de conştienţă Inspecţia cavităţii nazale, bucale şi a urechilor pentru depistarea scurgerilor de sânge şi lichid cerebrospinal

54 C. Coloana cervicală şi gâtul Evaluare Inspecţie - evidenţierea traumatismelor, şi a participării în respiraţie a musculaturii accesorii Palpare - depistarea contracturilor, deformaţiilor, emfizemului subcutan Evaluare Inspecţie - evidenţierea traumatismelor, şi a participării în respiraţie a musculaturii accesorii Palpare - depistarea contracturilor, deformaţiilor, emfizemului subcutan Management : Menţinerea în poziţie adecvată de imobilizare a coloanei cervicale şi protecţia ei Management : Menţinerea în poziţie adecvată de imobilizare a coloanei cervicale şi protecţia ei 2..

55 Cutia toracică Evaluare Inspecţia regiunii anterioare, laterale şi posterioare pentru identificarea semnelor de traumatism închis şi deschis, de includere a musculaturii accesorii şi a excursiilor respiratorii bilaterale. Palpare - depistarea contracturilor, semnelor de traumatism închis şi deschis, de emfizem subcutan şi crepitatie Evaluare Inspecţia regiunii anterioare, laterale şi posterioare pentru identificarea semnelor de traumatism închis şi deschis, de includere a musculaturii accesorii şi a excursiilor respiratorii bilaterale. Palpare - depistarea contracturilor, semnelor de traumatism închis şi deschis, de emfizem subcutan şi crepitatie

56 Management ImobilizaţI fracturile de coaste ventilare optimă imobilizarea voletului costal aplicarea pansamentului ocluziv în pneumotoraxul deschis

57 Abdomenul Evaluare Evaluare Inspecţia regiunii anterioare şi posterioare la prezenţa semnelor de traumatism închis şi deschis Inspecţia regiunii anterioare şi posterioare la prezenţa semnelor de traumatism închis şi deschis Palpare - evidenţierea contracturii şi durerii Palpare - evidenţierea contracturii şi durerii Management Management Pansament (la necesitate) Pansament (la necesitate) Transferul bolnavului în sala de operaţie Transferul bolnavului în sala de operaţie

58 G. Spinarea Evaluare Evaluare Deformaţii osoase Deformaţii osoase Semne de traumatisme închise şi deschise Semne de traumatisme închise şi deschise Management Management Mobilizare pe scândură lungă în caz de suspecţie a traumei regiunii toracice sau lombare de coloană Mobilizare pe scândură lungă în caz de suspecţie a traumei regiunii toracice sau lombare de coloană

59 H. Extremităţi Evaluare Evaluare Inspecţia membrelor superioare şi inferioare la prezenţa traumatismelor închise şi deschise Inspecţia membrelor superioare şi inferioare la prezenţa traumatismelor închise şi deschise Palparea membrelor superioare şi inferioare la prezenţa contracturii, deformaţiilor, crepitaţiei, mobilităţii anormale, evaluarea, sensibilitatea Palparea membrelor superioare şi inferioare la prezenţa contracturii, deformaţiilor, crepitaţiei, mobilităţii anormale, evaluarea, sensibilitatea Palparea şi determinarea prezenţei pulsului la arterele periferice la toate extremităţile Palparea şi determinarea prezenţei pulsului la arterele periferice la toate extremităţile Palparea oaselor bazinului şi determinarea fracturilor şi hemoragiei Palparea oaselor bazinului şi determinarea fracturilor şi hemoragiei