Nu vă mândriţi cu predarea unui număr mare de cunoştinţe. Stârniţi numai curiozitatea. Mulţumiţi-vă să deschideţi minţile, nu le supraîncărcaţi. Puneţi în ele scânteia. Anatole France Ion Creangă este unul din marii clasici ai literaturii române, ` e un scriitor realist, unul dintre cei mai cunoscuţi şi mai iubiţi. El a reuşit să ridice proza românească din secolul trecut pe aceleaşi culmi pe care Eminescu propulsase limba literară în poezie, valorificând vorbirea omului simplu şi ridicând-o la un nivel neegalat până astăzi.

,,În Creang ă tr ă iesc credinţele, crezurile, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morala, filosofia poporului scria G.Ibr ă ileanu,,În Creang ă tr ă iesc credinţele, crezurile, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morala, filosofia poporului scria G.Ibr ă ileanu Despre cel mai mare povestitor al românilor, Ion Creang ă, care îi urmeaz ă lui Ion Neculce, s-a spus c ă a intrat în literatur ă cu un substanţial fond sufletesc şi intelectual de sorginte popular ă. În acest sens, G.C ă linescu afirma c ă, scriitorul moldovean reprezint ă poporul român însuşi, surprins într-un moment de genial ă expansiune. Izvorul principal al operelor sale este folclorul românesc.Plecând de la folclor, Creang ă a reuşit s ă ridice proza româneasc ă pe culmi neb ă nuite. Valorificând limba omului simplu, el o ridic ă la un nivel artistic neegalat, dovedindu-se un artist profund original.,,Opera lui Creang ă este epopeea poporului român. Creang ă este Homer al nostru. (G. Ibraileanu)

Metodele moderne ajut ă elevul s ă caute, s ă cercete-ze, s ă g ă seasc ă singur sau în grup cunoştinţele pe care urmeaz ă s ă şi le însuşeasc ă, s ă afle soluţii la probleme, s ă prelucreze cunoştinţele, s ă ajung ă la reconstituiri şi resistematiz ă ri de cunoştinţe. Sunt metode care îl învaţ ă pe elev s ă înveţe s ă lucreze independent şi în grup. În continuare v ă voi oferi câteva exemple din experienţa mea de dasc ă l, în ideea de a face, nu mai mult sau mai bine, poate mai ingenios, mai durabil, mai aproape de doleanţele şi posibilit ă ţile reale de acţiune ale elevilor noştri. Metodele moderne ajută elevul să caute, să cerceteze, să găsească singur sau în grup cunoştinţele pe care urmează să şi le însuşească, să afle soluţii la probleme, să prelucreze cunoştinţele, să ajungă la reconstituiri şi resistematizări de cunoştinţe. Sunt metode care îl învaţă pe elev să înveţe să lucreze independent şi în grup. În continuare vă voi oferi câteva exemple din experienţa mea de dascăl, în ideea de a face, nu mai mult sau mai bine, poate mai ingenios, mai durabil, mai aproape de doleanţele şi posibilităţile reale de acţiune ale elevilor noştri.

Explozia stelar ă -,,La cireşe 1. Unde era dus vărul Ion? 2. Unde îndesa cireşele? 3. Unde sare din cireş? 1. Când fură cireşe? 2. Când scapă Nică de mătuşa Mărioara? 3. Când este chemat tata la poartă? 1.Ce o întreabă pe mătuşa Mărioara? 2. Ce face Nică după ce- şi ia rămas bun? 3. Ce pedeapsă primeşte ? 1. De ce se duce Nică la moş Vasile? 2. De ce nu coboară din cireş? 3. De cine îi era ruşine ? 1. Cine era fratele tatei? 2. Cine era mătuşa lui Nică? 3. Cine îl obligă pe tatăl lui Nică să plătească stricăciunea? La cireşe

Cubul–,,Fata babei şi fata moşneagului Fata babei şi fata moşneagului analizează descrie argumen- tează aplică compară asociază fata moşului şi fata babei hărnicia celor două fete comportamentul tău cu cel al fetei moşului modul cum s-a comportat fata babei la Sf. Vineri interpretează rolul căţeluşei şi al cuptorului bunătatea şi hărnicia sunt mereu răsplătite

Ciorchinele Năzdrăvăniil e lui Nică fuge la scăldat smântâneşte oalele se umple de râie dărâmă casa Irinucăi prinde muşte cu ceaslovul pune poşte la tălpi imită popa în zilele de iarnă fură pupăza umblă cu plugul fură cireşe

Diagrama Wenn La cireşe * Personaje:mătuşa Mărioara, tata, vornicul şi paznicul satului * Locul întâmplării: grădina lui moş Vasile * Momentul acţiunii: Duminica Mare * Încheiere: Nică este pedepsit * anotimpul: vara * Nică: personaj principal în cele două poveşti * locul de desfăşurare: satul Humuleşti - autor comun: Ion Creangă La scăldat * Personaje: mama,fetele * Locul întâmplării: râul Ozana * Momentul acţiunii: Sf. Ilie * Încheiere: Nică este iertat

Diamantul,,Fata babei şi fata moşneagului Fata babei meritatFata rea leneşă ca o scorpie opăreştestă minte este pedep- sită

P ă l ă riile gânditoare-,,Pup ă za din tei P ă l ă riile gânditoare-,,Pup ă za din tei Pălăria albă - povestitorul Prezintă date despre viaţa şi opera lui Ion Creangă. Despre ce este vorba în text? Care sunt personajele? Pălăria roşie - psihologul Răspundeţi la următoarele întrebări: Ce sentimente nutreşte Nică faţă de pupăză? Ce v- a plăcut cel mai mult din acest text? Cum trebuie să ne comportăm cu păsările din natură? Pălăria galbenă - optimistul Ce a vrut să facă Nică cu pupăza în iarmaroc? Încercaţi să fiţi apărătorul lui Nică. Ce învăţăm de la fiecare personaj al textului? Pălăria albastră - moderatorul Prezentaţi alte două întâmplări din copilăria lui Ion Creangă. Adresaţi copiilor trei întrebări să vedeţi dacă au înţeles textul studiat. Pălăria verde - gânditorul Închipuiţi - vă că sunteţi Nică. Cum v- aţi fi comportat dacă eraţi în situaţia lui? Găsiti un alt final povestirii. Pălăria neagră - criticul De ce era supărat Nică? Prezintă greşelile copilului. Ce nu ţi- a plăcut în această poveste?

R. A. I.,,Umblatul cu plugul * Ce- l roag ă Nic ă pe tat ă l s ă u? * Ce fur ă b ă iatul de- acas ă ? * Când pornesc copiii cu plugul? * Pe cine ureaz ă prima dat ă ? * Ce f ă cea preotul? * De ce fel de primire au avut parte? * Cum îl boscorodesc copiii pe pop ă ? * În ce parte a satului ajung dup ă ce sunt alungaţi de pop ă ? * Cum sunt primiţi la Vasile- Aniţei? * Ce fel de ur ă tur ă fac la casa acestuia? * Cu ce- i fug ă reşte nevasta? * Ce jur ă mânt îşi fac b ă ieţii? * Cum se despart unul de altul?

Cadranele,,La sc ă ldat Scrieţi cuvintele spuse de Nică când ţinea câte o pietricică la ureche Explicaţi următoarele cuvinte: ştioalnă – moronul – coropcar - Ce sfat i– aţi fi dat lui Nică?Realizaţi un desen potrivit textului