Religia la clasa pregătitoare Pr.lect.univ.dr. Dorin Opriş Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia Departamentul de Ştiinţe Sociale şi ale Educaţiei Consfătuirea naţională a inspectorilor de religie, Hunedoara-Sarmizegetusa, 3 septembrie 2012

DESPRE CLASA PREGĂTITOARE Înfiinţarea şi includerea clasei pregătitoare în învăţământul primar, începând cu anul şcolar , s-a realizat ca efect al Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 care, în art. 23(1,b), precizează faptul că învăţământul primar "cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV".

(cf. ARGUMENTE: n 25 de state europene (din 30) stabilesc prin lege debutul învăţământului obligatoriu la 6, 5 sau chiar 4 ani n peste 20 % dintre copiii români nu au frecventat niciodată grădiniţa (în anul şcolar ) n dezvoltarea / maturizarea mult mai precoce a elevilor

Parcursul şcolar la clasa pregătitoare (cf. Legii 1/2011, art. 68-4) "Curriculumul pentru clasa pregătitoare urmăreşte dezvoltarea fizică, socioemoţională, cognitivă, a limbajului şi comunicării, precum şi dezvoltarea capacităţilor şi a atitudinilor în învăţare, asigurând totodată punţile către dezvoltarea celor 8 competenţe-cheie", stabilite în 2010 de Comisia Europeană: - comunicarea în limba maternă - comunicarea în limbi străine - alfabetizarea matematică şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii - competenţe ITC - a învăţa să înveţi - competenţe civice şi interpersonale - competenţe antreprenoriale - sensibilitatea la cultură Religia, ca disciplină de învăţământ, contribuie în special la formarea a patru dintre acestea: comunicarea în limba maternă; a învăţa să înveţi; competenţe civice şi interpersonale; sensibilitatea la cultură

RELIGIA CA DISCIPLINĂ DE STUDIU LA CLASA PREGĂTITOARE (I) Asigură o abordare continuă a domeniului pe tot parcursul învăţământului preuniversitar – specifică majorităţii sistemelor educaţionale care includ educaţia religioasă în curriculumul şcolilor publice La clasa pregătitoare, Religia se centrează pe: n aspecte legate de familiarizarea cu domeniul religiei i cu cele mai importante elemente de credinţă n modalităi de aplicare în viaa de zi cu zi, în medii sociale cunoscute, a valorilor religioase

RELIGIA CA DISCIPLINĂ DE STUDIU LA CLASA PREGĂTITOARE (II) Rolul educaţiei religioase la vârstele mici este recunoscut şi susţinut de teoreticienii şi practicienii din domeniul educaţiei (pentru importanţa educaţiei religioase în formarea propriei identităţi a elevilor, ca premisă pentru formarea unei personalităţi armonioase, aspectele legate de credinţe şi convingeri fiind un element important al respectivului demers) La debutul şcolarităţii, disciplina Religie valorifică în plan educativ: n marile întrebări ale copiilor n experienţele de viaţă ale acestora (altele decât cele vizate în mod obişnuit de celelalte discipline din planul de învăţământ, dar cu importanţă majoră pentru dezvoltarea morală şi pentru exersarea deprinderilor de socializare ale acestora)

RELIGIA CA DISCIPLINĂ DE STUDIU LA CLASA PREGĂTITOARE (III) Finalităţile propuse pentru disciplina Religie la clasa pregătitoare vizează: n dezvoltarea morală a copiilor n formarea comportamentului prin valorificarea activă, în acord cu valorile moral-religioase, a diferitelor aspecte propuse de conţinuturile învăţării

RELIGIA CA DISCIPLINĂ DE STUDIU LA CLASA PREGĂTITOARE (IV) - o oră pe săptămână în trunchiul comun, conform planului de învăţământ - pentru nouă culte recunoscute de stat, au fost aprobate programe şcolare la religie, prin ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3656/ Programa şcolară cuprinde: n competenţe generale n competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare n conţinuturi utilizate pentru dezvoltarea competenţelor specifice n sugestii metodologice

Fig. 1: Structura internă a unei competenţe Competenţele: ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dobândite prin învăţare, care permit identificarea şi rezolvarea, în contexte diverse, a unor probleme caracteristice unui anumit domeniu

CUNOŞTINŢELE 1. Cunoştinţele declarative (Sunt cunoştinţe alcătuite din informaţii factuale, concepte, propoziţii, teoreme etc., organizate în reţele semantice sau / şi în scheme cognitive care sintetizează cunoaşterea despre ceva, despre un obiect, un fapt, o stare de lucruri, o teorie, fără a avea însă o legătură directă cu o utilizare anume. ) 2. Cunoştinţele procedurale (Cunoştinţele procedurale sunt cele care corespund unui anumit mod de acţiune, ele intervin în realizarea unei activităţi, răspund unor obiective de tipul a şti să faci şi cuprind ansambluri structurate de reguli, secvenţe şi operaţii aplicabile într-o situaţie determinată. Spre deosebire de cunoştinţele declarative, care răspund la a şti că, cunoştinţele procedurale răspund la a şti cum, ele sunt cunoştinţe despre acţiune, care nu numai că vor condiţiona eficacitatea acţiunii, dar însăşi învăţarea lor are loc în contextul acţiunii.)

Fig. 2: Taxonomia abilităţilor, după G. Paquette ABILITĂŢILE Proprietăţi principale: n sunt diferite de la o persoană la alta şi fac obiectul învăţării de-a lungul întregii vieţi n se definesc relativ la cunoştinţele la care ele se aplică n se dezvoltă în mai multe domenii n sunt procese care permit tratarea cunoştinţelor pentru a le percepe, a le memora, a le înţelege, a le aplica, a le evalua, a le crea sau a le comunica

Fig. 3: Structura integrativă a unei atitudini Atitudinea - o modalitate de raportare a subiectului faţă de mediu, faţă de ceilalţi şi faţă de propria persoană, implicând componente cognitive, afective, motivaţionale, volitive şi comportamentale Caracteristici distinctive : 1. invariant structural ce imprimă o anumită constanţă şi o anumită coerenţă în timp comportamentelor persoanei 2. se manifestă ca o poziţie sau ca o relaţie cu caracter polarizat, care implică situarea persoanei între pozitiv şi negativ, între favorabil şi nefavorabil, între acord şi dezacord 3. se caracterizează şi printr-o anumită intensitate, atât sub aspectul trăirii subiective, cât şi sub aspectul pregnanţei comportamentale 4. sunt ghidate de valori (cf. F. Voiculescu)

Competenţele generale ale disciplinei Religie, dezvoltate pentru ciclul achiziţiilor fundamentale (clasa pregătitoare şi clasele I – a II-a) 1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în diferite contexte de viaţă 2. Colaborarea cu copiii şi cu adulţii din mediul familiar, în acord cu valorile religioase 3. Explorarea activă a unor elemente din viaţa de zi cu zi, din perspectiva propriei credinţe

CE OFERĂ PATRIARHIA ROMÂNĂ ELEVILOR ŞI PROFESORILOR DE RELIGIE CARE PREDAU LA CLASA PREGĂTITOARE? 1. Fişe de lucru (Editura Basilica a Patriarhiei Române) 2. Lucrarea: Religia la clasa pregătitoare (Editura Basilica a Patriarhiei Române – lucrare ce va putea fi descărcată de pe pagina de Internet a Patriarhiei Române)

ASPECTE GENERALE PRIVIND FIŞELE DE LUCRU n 26 de fişe de lucru, care detaliază conţinuturile învăţării n instrument de lucru pentru elevi şi profesori n conţinuturile învăţării sunt tratate pe una sau două fişe de lucru n cuprind informaţii utile în proiectarea şi desfăşurarea lecţiilor n se bazează pe o abordare pedagogică modernă n includ ilustraţii cu un pronunţat caracter formativ

CE PROPUN FIŞELE DE LUCRU? (I) I. Prima pagină a fişelor de lucru conţine: n titlul temei principale n titlul lecţiei n ilustraţii de diferite tipuri n spaţii libere pentru desen n mesajul-cheie al lecţiei

CE PROPUN FIŞELE DE LUCRU? (II) Alegerea/realizarea ilustraţiilor a avut în vedere: - prezentarea unor icoane ortodoxe reprezentative - utilizarea unor imagini în culori armonioase, care să le dezvolte elevilor sensibilitatea pentru frumos şi simţul estetic - oportunitatea implicării elevilor în realizarea unor desene sau detalii ale unor ilustraţii, cu scopul de a le oferi posibilitatea să îşi exprime gândurile, sentimentele într-un mod personal şi creativ - includerea unui număr optim de ilustraţii, astfel încât valorificarea acestora să nu constituie un element de supraîncărcare în detrimentul altor activităţi la această clasă: jocul, discuţiile, lectura etc.

CE PROPUN FIŞELE DE LUCRU? (III) DESPRE PERSONAJELE PRINCIPALE DIN ILUSTRAŢII: - Andrei şi Ioana, doi fraţi gemeni - prezenţa lor în ilustraţii vizează oferirea unor modele de comportament faţă de colegi, prieteni, membrii familiei etc., în diferite contexte educaţionale.

CE PROPUN FIŞELE DE LUCRU? (IV) II. A doua pagină a fişelor de lucru (conţine o mare varietate de tipuri de activităţi didactice care au la bază): n dialogul n descrierea din imagini n jocul didactic n lectura n desenul

Cu o frecvenţă mai mică apar activităţi, precum: n exerciţiul n dezlegarea înţelesului unui text biblic sau al proverbelor n observarea frumuseţii naturii n valorificarea produselor activităţii elevilor în realizarea de panouri n confecţionarea unor obiecte n realizarea unor activităţi practice n organizarea de scenete cu prilejul marilor sărbători CE PROPUN FIŞELE DE LUCRU? (V)

METODOLOGIA DIDACTICĂ LA CLASA PREGĂTITOARE Metode cu caracter general: n explicaţia n povestirea n conversaţia euristică n învăţarea prin descoperire n jocul didactic n învăţarea problematizată n studiul de caz n exerciţiul Metode cu caracter specific: - rugăciunea - observarea lumii ca parte a creaţiei

EVALUAREA LA CLASA PREGĂTITOARE (I) (VERIFICAREA, MĂSURAREA, APRECIEREA) Alături de evaluarea orală şi evaluarea unor acţiuni religioase practice, se recomandă utilizarea unui set de metode moderne de evaluare aplicate la domeniul religiei, adaptate la particularităţile elevilor de clasă pregătitoare: n observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor, din perspectiva aplicării valorilor moral-religioase n autoevaluarea n realizarea unui barometru al limbajului şi comportamentului elevilor, în raport cu semenii, în spaţiul şcolar n elaborarea unor micro-proiecte de grup bazate pe desen sau colaje pe teme de religie etc.

EVALUAREA LA CLASA PREGĂTITOARE (II) n Aprecierea rezultatelor se realizează: verbal (prin laude, încurajări etc.), prin acordarea unor recompense (ecusoane cu diferite semnificaţii, medalii, steluţe / fundiţe colorate, buline autocolante etc.), prin consemnarea pe un grafic cu puncte. n Implicarea elevilor în identificarea obiectului evaluării pentru activităţile desfăşurate, respectiv în stabilirea criteriilor pentru atribuirea unei anumite recompense pentru rezultatele obţinute reprezintă un factor de succes pentru realizarea autoevaluării. n La această clasă, aprecierea nu se realizează prin calificative sau notă şcolară.

PROIECTAREA DIDACTICĂ n În ce scop voi face? (identificarea competenţelor specifice vizate) n Cum voi face? (stabilirea activităţilor de învăţare) n Ce conţinuturi voi folosi? (selectarea conţinuturilor) n Cu ce voi face? (analiza resurselor umane, materiale, temporale) n Ce am realizat? (analiza rezultatelor evaluării, atât din perspectiva asigurării calităţii învăţării, cât şi a ameliorării proiectării activităţii didactice)

Planificarea şi proiectarea didactică la clasa pregătitoare n posibilitatea amenajării în sala de clasă a unor spaţii diferite (spaţiul de învăţare, spaţiul de joc, spaţiul de lectură, spaţiul pentru afişarea produselor activităţii elevilor etc.) n durata unei lecţii: 45 minute (35 de minute activităţi de predare-învăţare-evaluare; 10 minute activităţi ludice) n un model de proiectare didactică este disponibil în lucrarea: Religia la clasa pregătitoare, Editura Basilica a Patriarhiei Române