27-Jul-15 1 Conf. Dr. Ing. LIGIA PETRESCU DESEN SI GRAFICA INGINEREASCA Curs No. 4

2 27-Jul-15 5 INTRODUCERE ÎN DESENUL TEHNIC Acest capitol prezintă metodele şi modalităţile de a descrie forma şi mărimea obiectelor tridimensionale. Forma poate fi descrisă prin proiecţii; proiecţiile ortogonale sau vederile pot fi definite cu ajutorul proiectantelor ce cad perpendicular pe planul de proiecţie. Extinzând tripla proiecţie ortogonală a unui punct, la un obiect, (ca în cap. 4), se pot vedea cum arată cele trei proiecţii sau vederi ale unui obiect. Această cale de a reprezenta obiectul în acelaşi plan (epura obiectului), oferă informaţii corecte şi complete despre forma lui. 5.1 SISTEME DE PROIECŢIE Un sistem de proiecţie este format din patru elemente: 1.observatorul; 2.razele proiectante (de lumină); 3.obiectul; 4.planul de proiecţie. În concordanţă cu poziţia spaţială a acestor patru elemente se disting două sisteme de proiecţie: sistemul EUROPEAN sistemul AMERICAN. observatorul (la ) obiectul plan de proiecţie opac raze Fig. 5.1 observatorul (la ) obiect Plan de proiecţie transparent raze Fig. 5.2

3 27-Jul DISPUNEREA PROIECŢIILOR, SAU CELE ŞASE PROIECŢII ALE UNUI OBIECT Fig. 5.3 [N] [P] [F] [V] [H] [L] Sistemul EUROPEAN Pentru obiecte cu aspecte formale mai complicare, trei proiecţii nu sunt suficiente pentru a defini forma, mărimea şi dimensiunile unui obiect. Sunt necesare şi alte proiecţii realizate pe plane de proiecţie [N], [F] şi [P], paralele cu cele trei cunoscute (fig. 5.3). Acum, obiectul este înconjurat de şase plane, Fiecare perpendicular pe cele patru plane adiacente lui. Rezultă o cutie cu şase feţe şi obiectul va fi proiectat pe toate, din faţă, de sus, din stânga, din dreapta, de jos şi din spate. Noile vederi sau proiecţii sunt simetrice primelor trei, cu diferenţa că unele muchii vizibile pot fi invizibile şi invers (linie întreruptă). Fig. 5.4 [N] [P] [F] [V] [H] [L] VEDERE DIN FAŢĂ PROIECŢIE PRINCIPALĂ VEDERE DE JOS VEDERE DIN SPATE VEDERE DIN STÂNGA VEDERE DIN DREAPTA VEDERE DE SUS

4 27-Jul-15 Sistemul EUROPEAN Fig. 5.5 VEDERE DIN FAŢĂ PROIECŢIE PRINCIPALĂ VEDERE DE JOS VEDERE DIN SPATE VEDERE DIN STÂNGA VEDERE DIN DREAPTA VEDERE DE SUS

5 27-Jul-15 Sistemul AMERICAN În sistemul AMERICAN de proiecţii (fig. 5.5), cutia este una transparentă, de sticlă şi trebuie tăiată în lungul intersecţiilor dintre planele [V] şi [P], [H] şi [P], [H] şi [V], [H] şi [L], [N] şi [P], [N] şi [V], [N] şi [L]. Vederea din faţă rămâne în planul hârtiei, iar celelalte se obţin prin desfăşurarea feţelor cutiei (fig. 5.6). [H] [P] [V] [F] [N] [L] Fig. 5.6 VEDERE DIN SPATE [H] [P] [V] [N] [L] [F] VEDERE DE JOS VEDERE DE SUS VEDERE DIN STÂNGA VEDERE DIN DREAPTA VEDERE DIN FAŢĂ PROIECŢIE PRINCIPALĂ Fig. 5.7

6 27-Jul-15 Sistemul AMERICAN VEDERE DIN SPATE VEDERE DE JOS VEDERE DE SUS VEDERE DIN STÂNGA VEDERE DIN DREAPTA VEDERE DIN FAŢĂ PROIECŢIE PRINCIPALĂ Fig. 5.8

7 27-Jul-15 Sistemul European Sistemul American VEDERI

8 27-Jul-15 Nume Semnatura L - 04 Nr. Student Student Profesor 811… 1: A…(b x a) INDICATOR

9 27-Jul COMBINAŢII DE SUPRAFEŢE OBIECT Orice obiect este alcătuit spaţial, prin alăturarea mai multor tipuri de suprafeţe, nu numai plane. Domeniul ingineriei foloseşte frecvent suprafeţe curbe. Din punct de vedere geometric, arborii, şuruburile, conductele, sunt cilindri, conuri, sau porţiuni ale lor CLASIFICAREA SUPRAFEŢELOR Orice suprafaţă poate fi generată de o linie de un anumit tip, numită generatoare, care se mişcă după o anumită lege de mişcare, în lungul unei alte linii, directoare. Din punct de vedere al generatoarei, suprafeţele se împart în două tipuri: 1.suprafeţe riglate – acele suprafeţe care sunt generate de o linie dreaptă (liniile drepte fiind elemente geometrice infinite, aceste suprafeţe sunt la rândul lor infinite): plane – sunt generate prin mişcarea unei linii drepte sprijinită pe două drepte concurente sau paralele; suprafeţe poliedrale – generatoarea linie dreaptă se mişcă în lungul unei directoare poligonale, fiind paralelă cu ea însăşi (suprafaţă prismatică), sau având un punct fix, punct director (suprafaţă piramidală); suprafeţe cilindro-conice – generatoarea linie dreaptă se mişcă în lungul unei directoare curbe, fiind paralelă cu ea însăşi (suprafaţă cilindrică), sau având un punct fix, punct director (suprafaţă conică); suprafeţe strâmbe – două poziţii consecutive ale generatoarei nu sunt nici paralele, nici concurente, sunt drepte disjunte (suprafaţa elicoidală a filetelor, suprafaţa unei aripi de avion). 2.suprafeţe neriglate – sunt generate de o generatoare linie curbă (cele mai uzuale sunt suprafeţele de revoluţie, obţinute prin rotirea unei curbe în jurul unei axe, deci directoarea este cerc: sferă (fig a); elipsoid (fig b); paraboloid (fig c); hiperboloid (fig d); tor (fig e).

10 27-Jul-15 O parte dintr-o suprafaţă riglată, cuprinsă între două plane paralele (baza inferioară şi cea superioară), sau un plan (baza) şi un punct director (vârf), se numeşte corp geometric. Cele mai depărtate generatoare care formează conturul unui corp geometric se numesc generatoare de contur aparent. Punct director Directoare curbă Directoare poligonală Directoare poligonală Generatoare –linie dreaptă Fig. 5.9 a). b). c). d).

11 27-Jul-15 Directoare cerc Generatoare cerc Generatoare elipsă a). b). Generatoare parabolă Directoare cerc Generatoare hiperbolă Generatoare cerc d). e). f). Fig. 5.10

12 27-Jul INTERSECŢII DE SUPRAFEŢE Intersecţia a două suprafeţe este o linie comună ambelor suprafeţe. Determinarea acestei linii se face intersectând generatoarele unei suprafeţe cu cea de a doua suprafaţă INTERSECŢIA UNEI SUPRAFEŢE CU UN PLAN Intersecţia unei suprafeţe cu un plan se numeşte secţiune. Conturul acestei secţiune se obţine prin intersectarea unor generatoare consecutive cu planul de secţiune. Secţiunea se evidenţiază prin haşurare sau haşuri, care sunt linii subţiri, paralele, echidistante, în general înclinate la 45°. Se disting două tipuri de secţiuni: 1.Secţiuni transversale, când toate generatoarele sunt tăiate de planul de secţiune; 2.Secţiuni longitudinale, când planul de secţiune conţine două generatoare; a). b). c). d). Fig. 5.11

13 27-Jul-15 a). b). c). d). Fig Fig Secţiunea sferei cu un plan, indiferent de poziţia acestuia, este un cerc. Secţiunea maximă obţinută cu un plan de secţiune paralel cu planul orizontal, este un cerc numit ecuator, iar cea făcută cu un plan paralel cu planul vertical, este meridianul principal (meridianul zero).

14 27-Jul INTERSECŢIA DINTRE DOUĂ SUPRAFEŢE SAU CORPURI GEOMETRICE. Funcţie de poziţia relativă a celor două axe, se disting trei cazuri: 1.Aceiaşi axă pentru suprafeţe diferite; 2.Axe concurente; 3.Axe disjuncte. Fig Fig Metoda sferelor

15 27-Jul-15 a). b). Fig Fig. 5.17

16 27-Jul-15 Fig Fig Fig Fig. 5.21

17 27-Jul RACORDĂRI (ROTUNJIRI) ŞI CONCAVITĂŢI. Piesele obţinute prin turnare sau forjare, au în general muchii rotunjite dar şi concavităţi. concavitate Fig racordare Fig concavitate racordare Fig Când o suprafaţă curbă intersectează un plan, se formează o muchie reală (Fig. 5.22), insă atunci când Suprafaţa este tangentă la un plan, nu se vede nici o muchie (Fig. 5.23).

18 27-Jul-15 Intersecţia dintre două suprafeţe curbe poate fi racordată ceea ce înseamnă că muchia de intersecţie (numită aşa chiar şi atunci când nu este o linie dreaptă), nu mai este una definită, ci una indefinită sau muchie imaginară. Intersecţiile racordate elimină muchiile ascuţite, dar fac dificilă descrierea clară a formei obiectului. În desen, astfel de muchii nu mai apar linii continue groase, (Fig. 5.16, 5.17, 5.19) ci linii continue subţiri, care nu intersectează nici o linie, ca în Fig. 5.25: a). b). c). Fig. 5.25

19 27-Jul-15 STUDIU INDIVIDUAL SI- 04: SISTEMUL E&A DE PROIECŢIE 1. Reprezentaţi în sistemul European şi American obiectul din imagine (folosiţi ambele feţe ale formatului A3): SISTEMUL EUROPEAN DE PROIECŢIE

20 27-Jul-15 LABORATORUL L- 04: VEDERI ŞI SECŢIUNI 1.Reprezentaţi în trei proiecţii, o secţiune şi două vederi, piesa din imagine [secţiunea se va face cu planul de simetrie (de front) definit de axele suprafeţelor de rotaţie]: S V V Ø32 50 Ø28 Ø24 Ø16 R20 Ø