Violenţa în familie Prof.VASILENCU MIHAI GABRIEL
Motto: Violenta naste violenta
Omul este chemat spre asemănarea cu Dumnezeu, printr-un efort care pesupune eliberarea de patimi şi unirea cu Hristos. Una dintre cele Zece Porunci interzice uciderea, iar Domnul Iisus Hristos în Predica de pe Munte condamnă manifestările de mânie, jignire a aproapelui, minciuna, răsplătirea răului cu rău. Una dintre cele Zece Porunci interzice uciderea, iar Domnul Iisus Hristos în Predica de pe Munte condamnă manifestările de mânie, jignire a aproapelui, minciuna, răsplătirea răului cu rău. Aşadar, dragostea şi compasiunea faţă de aproape, nondiscriminarea şi acceptarea acestuia, responsabilitatea pentru sănătatea proprie şi a altora au devenit datorii pentru fiecare creştin. « Eu insa va spun voua : ca oricine se manie pe fratele sau vrednic va fi de osanda ; si cine va zice : nebunule, vrednic va fi de gheena focului » (Matei 5,22-23) (Matei 5,22-23)
4. Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte. 5. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. 6. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. 7. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă. 8. Dragostea nu cade niciodată. Cât despre proorocii - se vor desfiinţa; darul limbilor va înceta; ştiinţa se va sfârşi; 9. Pentru că în parte cunoaştem şi în parte proorocim. 10. Dar când va veni ceea ce e desăvârşit, atunci ceea ce este în parte se va desfiinţa. 11. Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil; judecam ca un copil; dar când m-am făcut bărbat, am lepădat cele ale copilului. 12. Căci vedem acum ca prin oglindă, în ghicitură, iar atunci, faţă către faţă; acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaşte pe deplin, precum am fost cunoscut şi eu. 13. Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea. ÎNTÂIA EPISTOLĂ CĂTRE CORINTENI A SFÂNTULUI APOSTOL PAVEL CAPITOLUL 13 Dragostea şi bunurile ei.
Violenta – este considerata violarea generala a drepturilor fiintei umane: dreptul la viata, la demnitate, la securitate si la integritate fizica si mentala.
Violenta domestica – este un act sau un ansamblu de acte la savarsirea carora se foloseste un anumit grad de forta realizat in cadrul unui grup care indeplineste functii familiale.
Termenii-ancorã în problematica violentei sunt: agresivitatea, violenta, abuzul, puterea, violenta în familie.
Mituri despre violenta
Femeile provoacã violenta si o meritã!
Violenta nu este o cale de rezolvare a conflictelor. Bãrbatii nu au nici un drept sã abuzeze în vreun fel o femeie, indiferent de provocare!
Nu este violentã, ci doar o ceartã.
Existã o diferentã clarã între ceartã si violentã: în timp ce în ceartã nivelul puterii este aproximativ egal, în cazul violenþei, raporturile de putere sunt diferite.
Violenta apare numai în familiile sãrace sau cu nivel scãzut de educatie.
Toate cercetãrile aratã cã frecventa si gradul de manifestare a violentei nu depind nici de nivelul socio- economic, nici de cel educaþional, cãci violenþa apare în toate straturile sociale si la toate nivelele economice si de educatie.
Violenta în familie este o problema privatã, nimeni nu ar trebui sã se amestece!
Extinderea fenomenului demonstratã statistic si complexitatea consecinþelor asupra femeilor, copiilor si relaþiilor între adulti fac din acest fenomen social o problemã care ne priveste pe toti, societatea în ansamblul ei.
De fapt, femeile se complac în aceste relaþii violente, altfel ar pleca.
Sunt foarte multe obstacole din cauza cãrora femeile nu îsi pãrãsesc sotul: lipsa mijloacelor financiare, frica, mentalitatea, lipsa unui adãpost ulterior etc.
Bãrbatii violenti invocã drept scuzã pentru comportamentul lor faptul cã au fost abuzati / maltratati în copilãrie sau provin din familii violente.
Desi un procent semnificativ din bãrbaþi au suferit abuzuri în copilãrie, nu toti, devenind adulti, repetã abuzul în relaþiile lor.
Bãrbatii violenti sunt bolnavi psihic.
Realitatea studiilor infirmã acest mit.
Bãrbatii abuzeazã femeile deoarece nu cunosc un alt mod de a-si exprima emotiile.
Realitatea infirmã aceastã idee, printre altele chiar prin însusi comportamentul abuzatorului din aºa- zisa fazã de miere, care urmeazã de obicei episodului de violentã. În aceasta perioadã, bãrbatul pare cã regretã, îsi cere iertare, promitând cã nu se va mai repeta.
Alcoolul este cauza violentei în familie.
Realitatea aratã cã doar în jumãtate din cazurile de violenþã, bãrbatul este sub influenþa alcoolului.
Violenta se va opri odatã si o datã!
Studiile aratã cã, o datã ciclul violentei pornit, sunt realmente sanse minime ca violenþa sã se opreascã.
Cauzele violentei in familie
1. existenta unor emotii negative care se rãsfrâng si asupra celorlalti:
furia – este o emotie fundamentalã, care se manifestã atunci când o persoanã se considerã nedreptãtitã, înselatã, mintitã, agresatã etc. sau atunci când nu obtine ceva la care se asteaptã;
frica – este un rãspuns la o amenintare, iar comportamentele care urmeazã fricii sunt fuga sau atacul, astfel cã o persoanã amenintatã poate deveni foarte agresivã;
tristetea – este sentimentul care apare în momentul unei pierderi, care poate fi: umanã (despãrþirea de cineva apropiat, moartea unei persoane dragi), materialã (pierderea unor obiecte, bani) sau simbolicã (pierderea statutului, pierderea stimei de sine).
Existenta unor modele de comportament violent si învãtarea acestora (psihologii sustin cã actele violente se învatã):
în urma observãrii comportamentului celor din jur; · din mass-media; · din relatãrile unor povestiri cu continut privind diferite aspecte ale violentei.
Existenta unor conditii care faciliteazã descãrcarea agresivitãtii:
consumul de alcool/ droguri; · cãldura excesivã; · situatiile frustrante sau cele care cresc potentialul agresiv al persoanei (privarea de libertate, sãrãcia, lipsa medicaþiei în cazul anumitor boli, rãzboaiele, calamitãþile naturale, situaþiile socio- politice); · tipurile de violentã tolerate social (bãtaia administratã de pãrinti copiilor).
Tipuri de acte de violenta asupra femeii
acte de violentã fizicã acte de violentã emoþionalã acte de violentã socialã acte de violentã sexualã acte de violentã economicã
Forme de abuz asupra copilului
- abuz fizic – constã în administrarea de pedepse fizice, precum: lovirea, rãnirea, aºezarea în genunchi, legarea, punerea la colþ cu mâinile ridicate etc.;
abuz emoþional abuz sexual abuz economic neglijarea