Ganduri de copil… NR.1 (ANUL I, FEBRUARIE 2011) Scoala Valea Brazilor

CUPRINS Naufragiati ……………………... pag.2 Dragobetele………………….…. pag.3 Viata mea se ilumineaza……….. pag.4 Cine da, lui isi da!! pag.5 Profesorul lunii………… … pag.6 Afla cine a inventat……...…….. pag.7 Uriasii marilor…………..…….. pag.8 Cum sa alungi plictiseala……… pag.9 La ce ora esti??? pag.10 Legile elevului…………………. pag.11 Nota redactiei Dorim sa aflam parerea d-voastra referitoare la revista Ganduri de copil si sa-i optimizam aspectul si continutul conform dorintelor d-voastre. Nu pierdeti acesta oportunitate de a ne spune cum va imaginati o revista pentru elevi, care sa fie informativa si in acelasi timp sa va ofere o lectura placuta. Va multumim pentru o viitoare colaborare si va uram lectura placuta! La realizarea acestei reviste au contribuit: Ruxandra Banica Petruta Ologu Daiana Matusanu Miruna Bacan 1

Intr-o dimineata de douazeci si opt august am pornit alaturi de asistentul meu intr-o calatorie cu vaporul catre Ciudad de Mexico. Acolo aveam o intalnire de afaceri. Toti pasagerii erau nerabdatori ca vaporul sa traga semnalul de sosire, cand in mijlocul oceanului atlantic, o bubuitura puternica a impacientat toti pasagerii. Vaporul a incetat sa scoata fum si o explozie rapida si puternica ne-a luat prin surprindere, facundu-ne sa ne trezim in apa. Printr-o minune am scapat cu viata, insa doi pasageri au fost raniti usor in urma exploziei. Si de aici am plutit luni de zile, inconstienti, pe apele involburate si calde ale oceanului, pana am ajuns pe o insula mexicana, bogata in fructe tropicale. Nu aveam la noi decat cateva sticle cu apa, o sticla de sampanie si servieta mea cu acte. Am cules banane, ananas, nuci de cocos, rodii si alte fructe pentru a hrani pasagerii. O amica a mea a incercat ore bune sa deschida o nuca de cocos pana s-a crapat in doua. Ne gandeam de foarte multe ori la solutii de a ajunge acasa. Avioanele, elicopterele si ambarcatiuniile incepusera sa patruleze in cautarea noastra. Pasagerii aveau sute de idei pentru atragerea atentiei patrulelor, cum ar fi: aprinderea unui foc atunci cand avioanele, elicopterele si ambarcatiunile se aflau in jurul nostru, introducerea unui bilet in sticla si ghidarea lui pe apa sau producerea unor zgomote puternice cand navele si avioanele ce ne cautau se aflau in zona. S-a dovedit ca cea mai potrivita idee pentru situatia in care ne aflam a fost aprinderea unui foc, iar fumul negru si abundent ce a rezultat a fost vazut de pilotul unui elicopter, care a condus la salvarea noastra. In urma acestei intamplari care a avut sfarsit fericit am invatat sa supravietuim in conditii vitrege, departe de civilizatie si tehnologia moderna si sa pretuim mai mult ceea ce avem. CONSTANTINESCU SINZIANA RUXANDRA cls a-v-a Naufragiati 2

Dragobetele sarbatoarea tineretii si a iubirii! Cine este Dragobetele? Divinitate mitologica similara lui Eros sau Cupidon, Dragobete este considerat a fi fiul Dochiei, un barbat chipes si iubaret nevoie mare. Nu bland ca Sf. Valentin, ci navalnic el era la daci zeul care, ca un "nas cosmic", oficia in cer la inceputul primaverii nunta tuturor animalelor. In decursul anilor aceasta traditie s-a extins si la oameni. Astfel, de Dragobete, fetele si baietii se intalnesc pentru ca iubirea lor sa tina tot anul, precum a pasarilor ce se "logodesc" in acesta zi. Motivatia preluarii obiceiului pasarilor era profunda, din moment ce pasarile erau privite ca mesagere ale zeilor, cuvantul grecesc "pasare" insemnand chiar "mesaj al cerului". Dragobete este si un zeu al bunei dispozitii de ziua lui facandu-se petreceri, iar de acolo porneau de multe ori viitoarele casnicii... Ce traditii erau de Dragobete? In dimineata zilei de Dragobete fetele si femeile tinere strangeau zapada proaspata, o topeau si se spalau cu apa astfel obtinuta pe cap, crezand ca vor avea parul si tenul placute admiratorilor. De obicei, tinerii, fete si baieti, se adunau mai multi la o casa, pentru a-si "face de Dragobete", fiind convinsi ca, in felul acesta, vor fi indragostiti intregul an, pana la viitorul Dragobete. Aceasta intalnire se transforma, adesea, intr-o adevarata petrecere, cu mancare si bautura. De multe ori baietii mergeau in satele vecine, chiuind si cantand peste dealuri, pentru a participa acolo la sarbatoarea Dragobetelui. Era o sarbatoare a grupurilor de tineri care ieseau din sat la padure, faceau o hora, se sarutau si se imbratisau. Deoarece se credea ca Dragobetele ii va ajuta pe gospodari sa aiba un an mai imbelsugat decat ceilalti, in ziua de Dragobete oamenii nu munceau ca in zilele cu sarbatori religioase, doar isi faceau curatenie prin case. Se mai credea ca in ziua de Dragobete pasarile nemigratoare se aduna in stoluri, ciripesc, isi aleg perechea si incep sa-si construiasca cuiburile, pasarile neimperecheate acum ramanand fara pui peste vara. Oamenii batrani tineau aceasta zi pentru friguri si alte boli. Dragobetele era sarbatorit in unele locuri si la data de 1 martie, deoarece se considera ca el este fiul Dochiei si primul deschizator de primavara. 3

Viata mea se ilumineaz ă Nichita Stanescu P ă rul t ă u e mai decolorat de soare, regina mea de negru şi de sare. Ţ ă rmul s-a rupt de mare şi te-a urmat ca o umbr ă, ca un şarpe dezarmat. Trec fantome-ale verii în declin, corabiile sufletului meu marin. Şi viaţa mea se ilumineaz ă, sub ochiul t ă u verde la amiaz ă, cenuşiu ca p ă mântul la amurg. Oho, alerg şi salt şi curg. Mai las ă -m ă un minut. Mai las ă -m ă o secund ă. Mai las ă -m ă o frunz ă, un fir de nisip. Mai las ă -m ă o briz ă, o und ă. Mai las ă -m ă un anotimp, un an, un timp. 4

Langa-un sat un biet batran Chinuit de vremuri grele, Isi facuse-un mic bordei Din pamant si din nuiele. Chiar la marginea padurii, L-adapostul unui fag, Unde soarele straluce, Unde pasari cant cu drag. Fara nici-o mangaiere, Far-de nici-un ajutor, Rezemat in niste carje, Sprijinea al sau picior. Chinuit asa, sarmanul, Isi ducea al vietii fir, Pana cand soarta l-o duce Din bordei, la cimitir. Cate-o data, pleca mosul Catre satu-n sarbatoare, Garbovit cu traista in spate Sa cerseasca demancare. Aratandu-si trist durerea Prin zicala lui de pace : -,,Cine da, lui isi da, Cine face, lui isi face! Il stia de mult tot satul, Si la orice sarbatoare, Cei cu inima miloasa Ii da-n traista demancare. Atunci el cu voce slaba, Exclama strigand in pace : -,, Cine da, lui isi da, Cine face, lui isi face! Ani trecura de-arandul, Multi din vremea lui murira, Pe el harul si indurarea Domnului il sprijinira. Si din cand in cand pornea Catre sat mosul, sarmanul, Far-asi mai schimba tinuta : Carja, traista si sumanul. Cand si cand rasuna satul, De zicala lui blajina, Cand la poarta unei case, Iese iute o gospodina. Cersetorul isi ia darul, Fara glas, dar tot nu tace : -,,Cine da, lui isi da, Cine face, lui isi face! Intr-o zi o gospodina Din-nalta societate, Egoista, far-de mila, Lipsita de bunatate... Vru s-aduca la tacere Glasul celui cersetor, Ce batea de multa vreme Pe la poarta tuturor. Repede facu o paine Din faina cea mai alba, Si in ea otrava puse, Apoi o coace de graba. Cum ii dete aceasta paine, In ea inima-i tresalta, -De acuma, stiu eu bine, Nu te-oi mai vede la poarta! Cersetorul isi ia darul Privindu-l cu bucurie, Fiind asa frumoasa painea Se gandeste s-o mai tie... Si repeta apoi zicala Ce atat de mult ii place : -,,Cine da, lui isi da, Cine face, lui isi face! Dupa ce colinda satul Se intoarce la bordei, Si-obosit se odihneste Pe un scaunel de tei. Dar nu se-odihneste bine, Ca se arata pe carare, Un fecior voinic ce vine, De la a sa vanatoare... Obosit si rupt de foame... Dupa el venea un caine ; Ratacise prin padure, Fara nici un pic de paine. Venind la al sau bordei Il intreba cu mirare : -Mosule, de nu te superi, Nu ai ceva de mancare ? -Cum sa nu? raspunde el, Chiar acum am fost in sat, Si chiar mama dumitale Aceasta paine mi-a dat. Ia-o toata, si-o mananca, Potoleste-ti foamea-n pace -,,Cine da, lui isi da, Cine face, lui isi face! Dupa ce mananca painea, Multumindu-i, a plecat, Fara a banui misterul Si de cele ce-au urmat. Ajungand acasa bine Mama lui l-mbratiseaza, Dar deodata rau ii vine Si la fata se intristeaza. -Ce-i cu tine? mama-ntreaba, Spune iute ce-ai mancat? Insa el cu vocea zlaba, Ii raspunde innecat : -Doar atata am mancat, Paine alba si frumoasa Ce la cersetor i-ai dat, Astazi, cand a fost acasa! Un fior de groaza mare, Mamei, inima-i cuprinde, Fiul ei de-acuma moare, Si in fata ei se intinde. In necaz, priveste fapta, Cea cruda si fara mila, Vazandu-si acum rasplata Inima-i de amar e plina. La urechi rasuna glasul Mosului trecand in pace : -,,Cine da, lui isi da, Cine face, lui isi face! 5

Profesorul lunii… Anii de liceu, sunt poate cei mai frumosi din viata unui om. Ce intamplare hazlie sau mai putin hazlie va ramas intiparita in minte? I.M : Anii de liceu reprezinta o perioada tulburator de frumoasa a vietii nostre, este perioada plina de framantari, este etapa inteligentei nonconformiste, a marii sinceritati. Acum e momentul sa afirmi:Decizia e a mea, acum descoperi ca viata e un joc serios. Mi-ar trebui mult timp sa povestesc intamplariile hazli,sunt foarte multe, fiecare are farmecul ei. In ultimul an de liceu, febra examenelor si a emotiei,ma cuprinsese si pe mine.Locuiam intr-un apartament aproape de liceul VLAICU VODA, eu si doua prietene. Trebuia sa plecam la primul examen oral. Ploua foarte tare. O ploaie care ma facea sa plutesc si mai tare (asa ziceau fetele). Incuiasem usa atent, iesisem din scara blocului, cand una dintre prietene, privindu-ma din cap pana in picioare, imi zice: Mela, hotaraste-te!. Crezand ca face referinta la probele ce urmau,am spus: Franceza, bineinteles!. Uita-te la picioarele tale!,a strigat cealalta. Si atunci am inteles. Gheata stanga nu prea se potrivea cu pantoful drept, desi aveau aceeasi culoare. Si cum totdeauna gaseam o explicatie pentru fiecare situatie ilara, am confirmat: Nu stiam daca o sa dea soarele sau o sa ploua mai tare….. Totodata in liceu se leaga prietenii bine consolidate. Ati intalnit persoane care sa insemne ceva mai mult pentru dvs?aveti colegi cu care inca mai pastrati legatura? I.M: Prietenii cei mai buni erau tot cei pe care ii aveam dinainte de liceu. Au mai fost si altii, dar nu s-au ridicat la valolarea celor dintai. Persoanele care au insemnat mult pentru mine au fost unii profesori pe care i-am considerat mentori, modele, oameni deplini. Ati ales sa fiti profesoara de romana. In ce alt domeniu v-ar fi placut sa va realizati? I.M: Daca nu ar fi fost romana, cred ca as fi urmat jurnalistica (un domeniu apropiat, cu care am mai cochetat.) V-ati realizat prin forte proprii sau ati avut parte de un sprijin neconditionat? I.M: Prin forte proprii,bineinteles. Nici nu as fi conceput astfel. Am tinut cont de sfaturile unor profesori, ale parintilor. M-au sprijinit in primul rand moral. Ce drum credeti ca ar trebui sa urmam noi tinerii,in viitor? I.M: Cei mai multi tineri din ziua de azi sunt complet debusolati. Nu e doar vina lor. Societatea nu e pentru ei un sprijin real. Scara de valori s-a rasturnat, mentalitatea s-a schimbat….. Cred ca ar trebui ca tinerii sa urmeze in primul rand calea inimii si a mintii. Ar trebui sa tina cont de ceea ce le place, de posibilitatile, de capacitatea sau aptitudinea lor, de satisfactiile morale si financiare ale unei profesii. Regretati ca ati ales acesta cariera didactica? I.M: NU regret nimic. prof. Inaltu Melania 6

Afla cine a inventat….. Pasta de dinti… Prima referină la pasta de dini vine din Egipt unde un manuscris din secolul IV recomanda o amestecătură de sare, piper, frunze de mentă, i flori de iris. În Roma antică se considera că urina umană este un agent de curăare a dinilor foarte bun. Acum 5000 de ani egiptenii isi curatau dintii folosind un preparat din praf de cenusa, mir, coaja de ou pisata si piatra ponce. Se crede ca aplicau cu degetele aceasta pasta pe dinti. Dovezi ale utilizarii pastei de dinti exista inca din anul 500 IC si s-au gasit in China si in India. Grecii si romanii au fost cei care au adus imbunatatiri pastei de dinti. Ei aveau instrumente de extractie a dintilor si foloseau dinti artificiali. Persii aveau o crema facuta din solzi de stridie pisati si ipsos ars. In secolele 4-6 i.e.n., chinezii si indienii isi tratau durerile resimtite in cavitatea bucala infigand ace din aur sau argint in anumite zone ale maxilarului si ale gingiei. Ulterior, modernitatea a gasit metode mai putin dureroase, inventand astfel banala pasta de dinti. Pasta de dini i pudra pentru dini nu au fost folosite prea mult până în secolul al XIX-lea în Marea Britanie. Pe la începutul anilor 1800 periua de dini se folosea numai cu apă, dar la scurt timp pudrele pentru dini au devenit populare. Multe erau făcute în casă, cu cretă, cărămidă pulverizată i sare. O enciclopedie din anul 1866 recomanda o pudră pentru dini fabricată din cărbune pulverizat, dar în acelai timp avertiza că pudrele pentru dini ce se comercializau făceau mai mult rău decât bine. Până în anul 1900, o pastă de dini făcută din apă oxigenată i praf de copt (bicarborat de sodiu) a devenit combinaia recomandată. Pastele de dini pre-amestecate au fost prima oară fabricate în secolul al XIX-lea dar nu au întrecut în popularitate pudra pentru dini. În anul 1896 în New York, compania Colgate a făcut prima pastă de dini în tuburi deformabile similare cu cele folosite pentru acuarele. 7

Uriasii marilor-rechinul alb Rechinul alb, Carchrodon carcharias, cunoscut drept Marele Alb este probabil cel mai faimos din specia rechinilor. Apartine unei familii de rechini cunoscuti drept inotatori rapizi numiti rechini mackerel. Cel mai mare rechin prins vreodata avea 6.4 metri si cantarea 3312 kg. Stramosii lui erau de trei ori mai mari si aveau dinti de 16 cm. In afara de petele albe si de marimea lor, rechinii albi pot fi identificati dupa forma dintilor, asta daca cineva are curajul de a se apropia atat de mult. Dintii de pe falca inferioara sunt folositi pentru a apuca si tine prada. Dintii in forma triunghiulara de pe falca superioara sunt folositi pentru a sfasia. In spatele acestui sir de dinti se afla multe alte siruri. Atunci cand un dinte din fata este pierdut el este imediat inlocuit de un dinte din sirurile celelalte. Ochii rechinului sunt formati pentru vederea diurna de aceea majoritatea atacurilor le da in timpul zilei. Oamenii il considera unul din cei mai peiculosi rechini datorita marimii sale, comportamentului agresiv si obiceiului de a inota si in apele mai putin adanci in cautare de hrana. Scufundatorii si inotatorii au fost atacati de acest rechin, insa se pare ca acesta nu este chiar atat de rau pe cat a fost descris in filme. Unii scufundatori au afirmat ca este o creatura timida care fuge la apropierea omului. Este un pradator lacom si de temut. Prada sa consta intr-o larga varietate de pesti ososi, alti rechini, pasari de mare, broaste testoase de mare, mamifere marine cum ar fi: focile, leii de mare, vidrele si altele. Strategia sa consta intr- un atac surprinzator si rapid din spate, provocand o rana mare. Cel atacat de cele mai mule ori moare datorita traumei sau a pierderii de sange, insa muscaturile pot fi si superficiale sau plasate gresit pe corpul prazii, ingaduindu-I acesteia sa supravietuiasca atacului si sa scape doar cu cateva cicatrici. Acesta confunda mai mereu surfferi care inoata deasupra apei deoarece din adancuri pare a fi foci. S-au intamplat astfel de accidente cand marele alb a atacat oamenii care faceau surf. Le-a muscat din placi, dar cum a simtit ca nu este hrana, ca nu este ceva comestibil, a lasat placa si s-a reintors in adancuri. De aceea multor oameni le este frica de rechinul alb. Numarul de rechini albi a scazut in ultimul timp astfel incat ocrotirea acestui animal a devenit o noua preocupare. Pana acum California, Africa de Sud si Australia au dat legi care ocrotesc aceste fascinante animale de a fi vanate irational. Sa speram ca mai multe natiuni isi vor uni fortele pentru a proteja marele rechin alb astfel incat oamenii de stiinta sa-i poata studia comportamentul unic si fascinant. 8

Cum sa alungi plictiseala … Doar oamenii plictisitori se plictisesc. Adultilor le place sa spuna acest lucru, si in mod ciudat chiar este adevarat. Ocupa-ti timpul liber cu activitati distractive si vei vedea ca nu va mai fi nevoie sa mai auzi niciodata aceste 5 cuvinte enervante. SCHIMBATI ATITUDINEA Primul lucru pe care trebuie sa-l faci este sa adopti ceea ce se cheama AMP(atitudine mentala pozitiva). Considera ca timpul liber este o ocazie extraordinara de a face ceva distractiv si bucura- te de timpul petrecut cu…tine! Ca sa reusesti urmeaza pasii de mai jos: 1.RIDICA-TE! Daca stai fara sa faci nimic, te vei simti oribil si chiar mai plictisit. 2.MISCA-TE! De indata ce incepi sa te plictisesti, incerca sa faci cateva exercitii- este o cale grozava ca sa-ti ridici moralul si sa capeti dispozitia necesara sa gasesti ceva extraordinar de facut. 3.FII EXTRORDINAR! Profita de timpul liber ca sa devii si mai extraordinar decat esti deja. Citeste, asculta muzica - acestea sunt modalitati grozave de a te relaxa si de a-ti petrece timpul. 4.INSEMNEAZA ZILELE DEOSEBITE! Verifica in calendar daca nu cumva se apropie aniversarea vreunui prieten - poate ca vei dori sa-i pregatesti un cadou. Darurile facute acasa sunt mult mai personale. 9

CUM ITI DAI SEAMA LA CE ORA ESTI... Daca e verde sau se agita, e biologie ! Daca pute, e chimie ! Daca nu functioneaza, e fizica ! Daca nu are sens e economie sau psihologie! Daca e mult si nefolositor, e limba romana ! Daca e de neinteles, e matamatica ! Daca e vechi, e istorie ! Daca ideile simple devin complicate, e filozofie ! 10

LEGILE ELEVULUI… 1. Intotdeauna are dreptate, chiar daca nu i se da. 2. Nu copiaza niciodata, consulta. 3. Nu doarme in timpul orei, reflecteaza. 4. Nu vorbeste, schimba impresii. 5. Nu-si distrage atentia, studiaza anatomia mustelor. 6. Nu chiuleste, e solicitat in alte parti. 7. Nu ramane corigent, e lasat corigent. 8.. Nu citeste reviste in timpul orei, se informeaza. 9. Nu distruge scoala, o decoreaza. 10. Nu arunca creta, studiaza legea gavitatiei. 11. Nu rade in ore, e fericit. 11