INFLATIA Natura şi evoluţia inflaţiei Inflaţia reprezintă un fenomen macroeconomic care constă într-o creştere semnificativă şi continuă, permanentă a.

Презентация:



Advertisements
Похожие презентации
CIRCULA ŢIA MONETARĂ Oleg STRATULAT prof.univ. dr.
Advertisements

INFLATIA Natura şi evoluţia inflaţiei Inflaţia reprezintă un fenomen macroeconomic care constă într-o creştere semnificativă şi continuă, permanentă a.
Транксрипт:

INFLATIA

Natura şi evoluţia inflaţiei Inflaţia reprezintă un fenomen macroeconomic care constă într-o creştere semnificativă şi continuă, permanentă a nivelului general al preţurilor şi o reducere a puterii de cumpărare a banilor. Fenomenul invers poartă denumirea de deflaţie

Natura şi evoluţia inflaţiei Iniţial, inflaţia s-a manifestat sub forma devalorizării monedelor din metale preţioase – inflaţie monetaro-bănească. Inflaţia banilor de hârtie convertibili în aur a fost cea de-a doua formă istorică de inflaţie. Prăbuşirea etalonului aur a creat premisele unei noi forme de inflaţie – inflaţia banilor de hârtie neconvertibili în aur

Determinarea inflaţiei Mărimea inflaţiei în termeni absoluţi constă în diferenţa dintre cererea absolută nominală şi cantitatea reală de mărfuri şi servicii ale agenţilor economici pe care aceştia le pot pune în circulaţie.

Determinarea inflaţiei Mărimea inflaţiei în termeni relativi este reprezentată de raportul procentual între mărimea absolută a inflaţiei şi masa ofertei reale de bunuri

Determinarea inflaţiei Evoluţia preţurilor se evidenţiază cu ajutorul indicelui mediu al preţurilor. Pentru determinarea acestui indice se calculează costul unui eşantion de bunuri în două perioade de timp: perioada de bază (T0) şi perioada curentă (T1) şi apoi se calculează modificarea procentuală a costului eşantionului din perioada T1 faţă de perioada T0

Determinarea inflaţiei Ip = Considerăm că Ip = 115%, rezultă că preţurile au crescut cu 15%.

Determinarea inflaţiei Cantitatea de bunuri ce alcătuiesc eşantionul poate fi constantă sau variabilă.

Determinarea inflaţiei indicele preţurilor de tip Laspeyres - evidenţiază evoluţia preţurilor unei cantităţi determinată de bunuri cantitate care rămâne neschimbată atât în perioada T0 cât şi în T1

Determinarea inflaţiei indicele preţurilor de tip Paasche - reflectă modificarea preţurilor unei cantităţi variabile de bunuri, respectiv o cantitate determinată de bunuri din perioada curentă (Q1) care are o structură diferită decât cea din perioada de bază

Determinarea inflaţiei Bunurile şi serviciile care intră în alcătuirea eşantionului pot proveni din domeniul consumului, producţiei, etc. În funcţie de natura acestor bunuri IP se prezintă sub următoarele forme:

Determinarea inflaţiei IPC – indicele preţurilor bunurilor de consum (indicele costului vieţii); IPP – indicele preţurilor bunurilor destinate producţiei propriu-zise (bunuri primare); IGP – indicele general al preţurilor (bunuri de consum şi bunuri primare).

Determinarea inflaţiei Intensitatea inflaţiei se măsoară cu ajutorul ratei inflaţiei (Ri). Ri =

Formele inflaţiei Inflaţia se poate manifesta în diferite forme în funcţie de anumiţi factori. Încadrarea intensităţii inflaţiei într-o anumită formă este o problemă relativă şi diferă de la o ţară la alta. Inflaţia târâtoare (moderată) caracterizată prin creşterea generalizată a preţurilor din coşul de referinţă cu 2-3% anual

Formele inflaţiei - reflexul politicilor de stabilizare -o mare încredere în monedă - agenţii economici au tendinţa să încheie contracte pe termen lung - o preocupare redusă dacă plasarea economiilor să se realizeze în active reale sau în titluri. -ca regulă generală, productivitatea factorului muncă creşte mai intens ca salariile - PNB (PIB) real cunoaşte evoluţii ascendente pe fondul unor anticipări pozitive din partea agenţilor economici;

Formele inflaţiei Inflaţia deschisă relevantă prin creşterea anuală a preţurilor mai mică de 10%, dar superioară celei de 3%.

Formele inflaţiei -evoluţia economiei devine preocupantă pentru toate categoriile de agenţi economici. -când prezenţa sa se constată în economie, sunt pregătite pentru a fi puse în aplicare măsuri şi programe antiinflaţioniste pentru a proteja populaţia de unele efecte negative

Formele inflaţiei Inflaţia galopantă - cea care conduce la dublarea preţurilor în decurs de un an, expresie şi sursă a unor ample dezechilibre în economie.

Formele inflaţiei - ea a fost frecvent întâlnită în ţările în curs de dezvoltare din Africa, America Latină şi doar episodic în ţările dezvoltate - indexarea contractelor cu indicele preţurilor sau printr-o valută considerată relativ stabilă; moneda naţională cunoaşte o pierdere rapidă a valorii economice (puterii de cumpărare), rata dobânzii creşte rapid, viteza de rotaţie a banilor se accelerează, posesorii acestora ajung să păstreze asupra lor doar cantitatea de monedă strict necesară tranzacţiilor cotidiene; o parte din economii părăsesc economia naţională, plasându-se în străinătate altele sunt substrase investiţiilor productive şi orientate spre operaţiuni speculative sau plasamente în active reale (case, obiecte de artă, terenuri etc.).

Formele inflaţiei Hiperinflaţia caracterizată prin creşteri ameţitoare ale preţurilor; cererea de monedă naţională scade considerabil, o parte importantă din tranzacţii efectuându-se sub formă de troc modern (barter) sau în monedă alternativă preţurile relative devin deosebit de instabile, iar salariul real al unei persoane se reduce lunar cu circa 30%

Formele inflaţiei este produsul unor schimbări radicale în viaţa economică şi politică a ţărilor în cauză hiperinflaţia a fost un fenomen izolat întâlnit în unele dintre fostele ţări socialiste în procesul tranziţiei (Polonia , când indicele preţurilor a fost circa 1000%, Rusia 1994, cu un indice al preţurilor cu patru cifre şi în unele ţări din America Latină ca regulă, hiperinflaţia s-a manifestat în ţările şi perioadele cu un stat slab şi unde se produce o convergenţă de interese între patronat şi sindicatele din unele sectoare

Cauzele inflaţiei Cauzele inflaţiei în literatura de specialitate sunt analizate pe rând, fiecare dintre acestea generând o anumită formă de inflaţie. Economistul american M. Friedman explică faptul că inflaţia este legată de oferta de monedă, creşterea acesteia fiind de natură subiectivă sau obiectivă (inflaţie prin monedă).

Cauzele inflaţiei M. Friedman apreciază că inflaţia este totdeauna un fenomen monetar, excesul de monedă reprezentând rădăcinile acesteia. ecartul inflaţionist – absolut şi relativ.

Cauzele inflaţiei Ecartul inflaţionist absolut se determină ca diferenţă, la nivelul economiei naţionale între cererea solvabilă nominală – dată de masa monetară aflată la dispoziţia agenţilor economici nonbancari, şi oferta reală de bunuri economice marfare. reflectă excesul de monedă, neacoperit cu bunuri aflate pe piaţă.

Cauzele inflaţiei Ecartul inflaţionist relativ se măsoară prin raportul procentual dintre ecartul inflaţionist absolut şi oferta reală de bunuri marfare. El indică câte unităţi monetare sunt în plus la 100 unităţi de ofertă reală

Cauzele inflaţiei O altă cauză a inflaţiei o constituie excesul de cerere solvabilă (inflaţia prin cerere). Este cea mai obişnuită formă a inflaţiei care are la bază creşterea cererii globale în faţa căreia oferta este inelastică.

Cauzele inflaţiei Inflaţia prin costuri apare în situaţia în care costurile de producţie cresc, de fapt primesc un impuls de creştere care va fi reflectat în creşterea inflaţiei.

Cauzele inflaţiei - deprecierea cursului de schimb al monedei naţionale, ceea ce scumpeşte preţurile factorilor de producţie (dar şi a satisfactorilor) provenind din import favorizând creşterea IPC şi a bunurilor economice obţinute pe seama factorilor de producţie importaţi; - pierderea sau restrângerea unor pieţe de desfacere, ceea ce conduce la creşterea costului mediu fix; - atragerea în circuitul economic a unor factori de producţie mai rari ale căror preţuri sunt superioare în raport cu productivitatea marginală în valoare ca urmare a unor proaste alocări ale resurselor; - existenţa deja a unui proces inflaţionist care determină revendicări din partea sindicatelor şi patronatului pentru a-şi conserva veniturile reale, ceea ce necesită creşterea veniturilor nominale (salarii, rente, dobânzi, impozite şi taxe, chirii, etc.), soldate cu majorarea costurilor unitare.

Cauzele inflaţiei Inflaţia structurală presupune o situaţie gravă din economie în care cererea şi oferta agregate se modifică în sens contrar: ca regulă, cererea agregată creşte, iar oferta agregată scade

Efectele inflaţiei. Costurile inflaţiei un prim efect este cel suportat de deţinătorii de bani. cand rata inflaţiei este mare, banii aflaţi la populaţie sunt erodaţi datorită scăderii puterii lor de cumpărare

Efectele inflaţiei. Costurile inflaţiei Un al doilea efect îl reprezintă cel înregistrat de impozite şi taxe. Sistemul actual prevede anumite indexări ale impozitelor şi taxelor în concordanţă cu rata inflaţiei, dar aceste indexări nu sunt atât de prompte încât să nu afecteze veniturile statului, mai ales atunci când rata inflaţiei se modifică destul de rapid

Efectele inflaţiei. Costurile inflaţiei Al treilea efect al inflaţiei este determinat de câştigurile şi pierderile nejustificate ale unor oameni sau agenţi economici. Evident că, prin inflaţie, întotdeauna unii oameni câştigă, iar alţii pierd. Astfel, pensionarii pierd deoarece pensiile sunt afectate cel mai mult de inflaţie.

Efectele inflaţiei. Costurile inflaţiei Un al patrulea efect economic este cel al efortului pe care diferite instituţii şi agenţi economici trebuie să-l facă pentru a se adapta inflaţiei. Un exemplu este cel al sistemului de pensii şi asigurări sociale, în decursul vieţii sale active, un om cotizează cu o sumă determinată ca un procent din salariul primit, urmând ca la ieşirea la pensie să primească o sumă lunară, de regulă, fixă care să-i permită un trai decent

POLITICI ANTIINFLATIONISTE Indexarea salariilor -indexare totala -indexare partiala -indexare cu limita inferioara -indexare cu limita superioara -indexare fixa in raport de inflatia variabila

POLITICI ANTIINFLATIONISTE MASURI DE REDUCERE A EXCESULUI DE CERERE -politica monetara -politica bugetara -politica dobanzilor

POLITICI ANTIINFLATIONISTE MASURI DE STIMULARE A CRESTERII OFERTEI -politica de salarizare corelata cu rezultatele economice -adaptarea aparatului de productie la cerintele pietei -extinderea investitiilor