RESURSE AGROTURISTICE NATURALE LACURI LACUL DRĂGĂNEŞTILACUL DRĂGĂNEŞTI Lac antropic, cu o suprafaţă de 1080 ha şi un volum de 76,0 mil. mc. LACUL FRUNZARULACUL FRUNZARU Lac antropic, cu o suprafaţă de 1280 ha şi un volum de 96,0 mil. mc. LACUL IPOTEŞTILACUL IPOTEŞTI Lac antropic, cu o suprafaţă de 1692 ha şi un volum de 110,0 mil. mc. LACUL IZBICENILACUL IZBICENI Lac antropic, cu o suprafaţă de 1095 ha şi un volum de 74,0 mil. mc. LACUL STREJEŞTILACUL STREJEŞTI Lac antropic realizat în scop hidroenergetic ( ), cu o suprafaţă de 2204 ha şi un volum de 202,7 mil. mc.

RÂURI DUNĂREADUNĂREA Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca lungime şi debit, după Volga. Are 2860 km, iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kmp, din care 221,7 mii kmp pe teritoriul României. OLT Râu în partea centrală şi de S a României, cu direcţie predominantă de curgere N-S, afluent al Dunării pe teritoriul comunei Islaz (jud. Teleorman). De la izvor şi până la vărsare, de-a lungul celor 615 km (al patrulea râu al ţării, ca lungime, după Dunăre, Mureş şi Prut), Oltul străbate 7 judeţe. OLT

OLTEŢ Râu, afluent al Oltului în cursul inferior. Are 175 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 2460 kmp. Izvorăşte de sub curmătura Olteţului, aflată între vf. Bou (1908 m) şi vf. Igoiu-Micaia, de la 1600 m altitudine. VEDEA Râu în partea de S a României, afluent al Dunării pe teritoriul comunei Pietroşani (judeţul Teleorman). Are o lungime de 215 km şi o suprafaţă a bazinului de 5450 kmp.

REZERVAŢII NATURALE PĂDUREA CĂLUGĂREASCĂPĂDUREA CĂLUGĂREASCĂ (Olt» Crăciunei) Rezervaţie naturală. Are o suprafaţă de 40 ha. REZERVAŢIA DE ARBORETE DE GÂRNIŢĂREZERVAŢIA DE ARBORETE DE GÂRNIŢĂ (Olt» Poboru) Rezervaţie naturală. Are o suprafaţă de 121 ha. REZERVAŢIA DE BUJORI A ACADEMIEIREZERVAŢIA DE BUJORI A ACADEMIEI (Olt» Stoicăneşti) Rezervaţie naturală. Are o suprafaţă de 54,90 ha.

RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE MĂNĂSTIREA BRÂNCOVENIMĂNĂSTIREA BRÂNCOVENI (Olt» Brâncoveni) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. A fost construită în anul 1494, refăcută şi fortificată de către Matei Basarab în (când i s-a adăugat turnul clopotniţă) şi apoi de către Constantin Brâncoveanu, în 1669 când a refăcut integral Biserica Mare cu hramul Adormirea Maicii Domnului. MĂNĂSTIREA CĂLUIMĂNĂSTIREA CĂLUI (Olt» Călui) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Întemeiată în , în timpul domniei lui Nicolae Basarab ( ) de către banul Vlad şi fraţii săi Dumitru şi Balica, refăcută de boierii Craioveşti şi terminată şi înfrumuseţată între 20 aprilie şi 8 iunie 1588 de fraţii Buzeşti. VESTIGIILE CETĂŢII SUCIDAVAVESTIGIILE CETĂŢII SUCIDAVA (Olt» Corabia) Cetatea, datând din a doua jumătate a epocii fierului, era cunoscută sub numele de Sucidava.

ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR CENTRU FOLCLORIC (în CORABIA)CENTRU FOLCLORIC (în CORABIA) (Olt»Corabia) Manifestări populare tardiţionale. Festivalul folcloric Corabia de Aur, Festivalul folcloric De la Drăgăneşti la Vale. CENTRU FOLCLORIC (în CRĂCIUNEI)CENTRU FOLCLORIC (în CRĂCIUNEI) (Olt»Crăciunei) Manifestare populară tradiţională. Sărbătoarea bujorului. MANIFESTARE TRADIŢIONALĂ (în SLATINA)MANIFESTARE TRADIŢIONALĂ (în SLATINA) (Olt»Slatina) Anual, la sfârşitul lunii august (în ultima sâmbătă şi duminică), are loc Festivalul folcloric Căluşul. MUZEU SĂTESC (în SLĂVENI)MUZEU SĂTESC (în SLĂVENI) (Olt»Slăveni) Muzeu comunal. Profil: arheologie, numismatică, provenind din săpăturile de la castrul Slăveni. CENTRU ETNOGRAFIC (în OBOGA)CENTRU ETNOGRAFIC (în OBOGA) (Olt»Oboga) Creaţie populară. Centru de ceramică, ce se caracterizează prin folosirea de motive fito şi zoomorfe, stilizate geometric şi cu o cromatică cu tonuri vii.

RESURSE AGROTURISTICE NATURALE MUNŢI MUNTELE DE SAREMUNTELE DE SARE Rezervaţie naturală (geologică şi botanică). Rezervaţia este întinsă pe 1,8 ha şi cuprinde: - Muntele de sare - masiv de sare la suprafaţa pământului, înalt de câţiva zeci de metri. MUNTII CIUCAŞMUNTII CIUCAŞ Munţii Ciucaş sunt situaţi în S Carpaţilor Orientali (în Carpaţii de Curbură), la E de cursurile superioare ale râurilor Teleajen şi Tărlung. Altitudine maximă: 1954 m (vf. Ciucaş). MUNŢII BAIULUIMUNŢII BAIULUI Complex de culmi muntoase în V Carpaţilor de Curbură (Carpaţii Orientali), între valea Prahovei (la V) şi valea Doftanei (la E). MUNŢII BUCEGIMUNŢII BUCEGI Masiv muntos situat în extremitatea estică a Carpaţilor Meridionali.

LACURI LACUL PALTINULLACUL PALTINUL (Prahova»Valea Doftanei) Lac de acumulare. Suprafaţa de 157 ha, lungime 460 m, înălţime 108 m. Este realizat în formă de arc cu dublă curbură.

RÂURI PRAHOVA Râu, afluent al Ialomiţei pe teritoriul comunei Adâncata (judeţul Ialomiţa). Are 193 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 3738 kmp. Izvorăşte de sub pasul Predeal, de la 1020 m altitudine. TELEAJEN Râu, afluent al Prahovei pe teritoriul comunei Dumbrava (judeţul Prahova) în Câmpia Gherghiţei. Are 113 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 1644 kmp. Izvorăşte din Munţii Ciucaş, de la 1600 m altitudine

CASCADE CASCADA URLĂTOAREACASCADA URLĂTOAREA (Prahova» Buşteni) Situată pe versantul de E al Munţilor Bucegi, pe pârâul Urlătoarea, care izvorăşte de la poalele Munţilor Jepi şi se varsă în Prahova. Numele ei este legat nu numai de zgomotul apelor de la cascadă, ci şi de vuietul celor intermitente care pornesc năvalnice după ploile repezi.

CHEI CHEILE DOFTANEI Fenomen carstic. Chei spectaculoase săpate de Valea Doftanei în conglomerate dure, cu o lungime de 300 m şi strâmte de m, cu pereţi aproape verticali formând un adevărat tunel prin care trecea calea ferată îngustă, azi drumul comunal.

RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE MĂNĂSTIREA BREBUMĂNĂSTIREA BREBU (Prahova»Brebu) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Mănăstire întemeiată de Matei Basarab în 1650 şi terminată în 1960 în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. Biserica care poartă numele Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil este înconjurată de ziduri de apărare înalte de 6,5 m. MĂNĂSTIREA GHIGHIU Izvorul TămăduiriiMĂNĂSTIREA GHIGHIU Izvorul Tămăduirii (Prahova»Bărcăneşti) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Mănăstirea a fost întemeiată în 1817 de către ieromonahul Arsene de la Cernica pe un loc cedat în 1814 de Uţa Cantacuzino Corneanu. Biserica actuală a fost construită în , prin strădania stareţilor Eftimie şi Antonie. MONUMENTUL CRUCEA EROILOR DIN CARAIMAN MONUMENTUL CRUCEA EROILOR DIN CARAIMAN (Prahova»Buşteni) Monument comemorativ. Înălţat între anii la iniţiativa reginei Maria şi închinat eroilor români căzuţi în luptele primului război mondial. Crucea este construită din oţel şi are o înălţime de 33 m. Este luminată noaptea. PALATUL BIBESCUPALATUL BIBESCU (Prahova»Breaza) Monument istoric şi de arhitectură laică. Palatul a fost construit intre de domnul Gh. Bibescu. Este realizat in stil neoclasic si este înconjurat de un frumos parc.

PODGORII ŞI CRAME PODGORIA DEALUL MAREPODGORIA DEALUL MARE (Prahova» Valea Călugărească) Plantaţie de vii ce acoperă Dealul Mare între Valea Călugărească şi Pietroasele, având o dezvoltare mai mare la Valea Călugărească, Urlaţi, Ceptura, Tohani.

STAŢIUNI AZUGAAZUGA (Prahova»Azuga) Staţiune montană şi climatică cu activitate permanentă. Este situată la poalele Munţilor Bucegi, la o altitudine de m. Până în 1881 s-a numit Întreprahove. BREAZABREAZA (Prahova»Breaza) Staţiune montană şi climatică de interes naţional cu activitate permanentă. Este situată la o altitudine de m. Climat temperat de deal, cu veri răcoroase şi ierni blânde. Indicaţii terapeutice: ameliorarea stărilor de debilitate, a surmenajelor şi nevrozelor. BUŞTENIBUŞTENI (Prahova»Buşteni) Staţiune montană şi climatică de interes naţional cu activitate permanentă. Situată la poalele Munţilor Bucegi (masiv Caraiman) şi a Munţilor Baiu (Zamora), altitudine m. Climat tonic stimulent. Indicaţii terapeutice: nevroză astenică, astenie, debilitate, suprasolicitare etc. CHEIACHEIA (Prahova»Cheia) Staţiune montană şi climatică de interes general. Este situată la 871 m altitudine şi beneficiază de un climat tonic stimulent cu aer puternic ozonizat. POIANA ŢAPULUIPOIANA ŢAPULUI (Prahova»Poiana Ţapului) Staţiune montană şi climatică de interes general, cu activitate permanentă. Este situată la o altitudine de 880 m. Cadru natural reconfortant, climat montan puternic ozonat. Indicaţii terapeutice: nevroze astenice, depresii, stări de astenie, debilitate, stări de suprasolicitare psihomotorie. SINAIASINAIA (Prahova»Sinaia) Staţiune montană şi balneoclimatică de interes general cu funcţionare permanentă. SLĂNIC PRAHOVASLĂNIC PRAHOVA (Prahova»Slănic) Staţiune balneară de interes general, cu activitate permanentă. Situată la alt. de 413 m, cu un climat sedativ de dealuri.

RESURSE AGROTURISTICE NATURALE MUNŢI MUNTELE ŞES (PLOPIŞ) Culme muntoasă situată în partea de NV a Munţilor Apuseni, extinsă pe direcţia NV-SE. Altitudinea maximă: 918 m (vf. Măgura Mare). Munţii Plopiş sunt alcătuiţi din roci cristaline şi iviri de calcare. Sunt parţial împăduriţi (fag, carpen, gorun). MUNŢII MESEŞMUNŢII MESEŞ Culme muntoasă în partea de N a Munţilor Apuseni, cu orientare NE-SV şi altitudini de m, situată la N de valea Crişului Repede şi la V de Valea Agrijului.

RÂURI BARCĂUBARCĂU Râu, afluent al Crişului Repede. Izvorăşte de sub vf. Ponor din E Munţilor Plopiş, flanchează marginea sudică a depresiunii Şimleu Silvaniei, străbate defileul de la Marca, săpat în şisturi cristaline, apoi trece în zona de dealuri şi de câmpie. CRASNACRASNA Râu în NV României, afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei. Are 140,4 km, din care 121 km pe teritoriul României, iar suprafaţa bazinului este de 2140 kmp.. SOMEŞSOMEŞ Râu în NV României, afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei. Are 435 km (din care 376 km pe teritoriul României), iar suprafaţa bazinului hidrografic este de kmp (din care kmp pe teritoriul României).

RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE CASTELUL BATHORYCASTELUL BATHORY (Sălaj»Şimleu Silvaniei) Monument istoric şi de arhitectură laică. Castelul familiei Bathory, cu bastioane, ziduri de incintă şi poartă, a fost construit în 1532 de Ştefan Bathory, pe locul unei vechi cetăţi amintită documentar în CASTELUL DRAGFI (din CEHU SILVANIEI)CASTELUL DRAGFI (din CEHU SILVANIEI) (Sălaj»Cehu Silvaniei) Monument istoric şi de arhitectură laică. Castelul a fost construit în anul 1526 de comitele Dragfi Janos. CETATEA ALMAŞULUICETATEA ALMAŞULUI (Sălaj»Almaşu) Monument istoric. A fost construită în anul Aflată în proprietatea voievozilor Transilvaniei, cetatea a fost şi în posesia lui Petru Rareş ( ). În perioada cetatea a fost asediată şi cucerită de trupele habsburgice care au distrus-o cu ocazia retragerii lor. CETATEA DE PĂMÂNT (din CEHU SILVANIEI)CETATEA DE PĂMÂNT (din CEHU SILVANIEI) (Sălaj»Cehu Silvaniei) Monument istoric. Construită din lemn şi pământ, este menţionată documentar în anul A aparţinut regelui ungur Carol I Robert de Anjou. A fost devastată în anul 1670 de turci.

LOC ISTORIC - GURUSLĂULOC ISTORIC - GURUSLĂU (Sălaj»Hereclean) Loc istoric. Aici oastea voievodului Mihai Viteazul a obţinut o victorie strălucită în faţa oştii conduse de Sigismund Bathory la 3 august MONUMENTUL EROILOR (din TREZNEA) (Sălaj»Treznea) Monument memorial (comemorativ). Monument închinat celor 86 de locuitori ucişi cu o barbarie greu de imaginat de armata hortystă la 9 septembrie MONUMENTUL EROILOR (din TREZNEA) MONUMENTUL MARTIRILOR (din IP)MONUMENTUL MARTIRILOR (din IP) (Sălaj»Ip) Monument memorial (comemorativ). Monumentul (Piatră funerară) a fost ridicat în anul 1993 în memoria celor peste 150 martiri sfârtecaţi de hortyşti în 1940.

STAŢIUNI TURISTICE BIZUŞA BĂIBIZUŞA BĂI (Sălaj»Bizuşa-Băi) Staţiune balneoclimaterică permanentă, de interes local, situată la 240 m altitudine. Are izvoare cu ape minerale sulfuroase, bicarbonatate, sodice, magneziene, hipotone. BOGHIŞBOGHIŞ (Sălaj»Boghiş) Staţiune balneoclimaterică sezonieră, de interes local, cu izvoare cu ape minerale sulfuroase, bicarbonatate, sodice, hipotone, termale (43 grade Celsius).

RESURSE AGROTURISTICE NATURALE MUNŢI MUNŢII GUTÂIMUNŢII GUTÂI Masiv muntos situat în NV Carpaţilor Orientali, în cadrul munţilor vulcanici. Altitudinea maximă: 1443 m (vf. Gutâi). În cadrul Munţilor Gutâi se individualizează câteva vârfuri semeţe: Igniş (1307 m), Pleşca Mare (1291 m), Rotunzilor (1241 m), Ţigani (1224 m) ş.a. MUNŢII OAŞ Unitate montană sub forma unei culmi prelungi, situată în extremitatea de NV a României, cu înălţimi relativ mici ( m), în lanţul vulcanic din NV Carpaţilor Orientali, cu extindere NV-SE, între graniţa de NV a ţării şi Pasul Huta (587 m).MUNŢII OAŞ

LACURI ZONĂ DE AGREMENT (în CĂLINEŞTI OAŞ)ZONĂ DE AGREMENT (în CĂLINEŞTI OAŞ) (Satu Mare» Călineşti) Lacul de acumulare Călineşti se află într-o zonă deosebit de pitorească. Are o suprafaţă de 364 ha. Oferă condiţii de practicarea activităţilor de agrement nautic şi pescuit sportiv. ZONA DE AGREMENT VALEA MĂRIEIZONA DE AGREMENT VALEA MĂRIEI (Satu Mare» Negreşti-Oaş) Pădure şi lac de acumulare. Pădure de stejar cu exemplare de dimensiuni spectaculoase şi de vârstă multiseculară. Lac de acumulare amenajat în 1971 cu o suprafaţă de cca 2 ha.

RÂURI CRASNA Râu în NV României, afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei. Are 140,4 km, din care 121 km pe teritoriul României, iar suprafaţa bazinului este de 2140 kmp. SOMEŞ Râu în NV României, afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei. Are 435 km (din care 376 km pe teritoriul României), iar suprafaţa bazinului hidrografic este de kmp (din care kmp pe teritoriul României).

RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE CETATEA MEDIEVALĂ ARDUDCETATEA MEDIEVALĂ ARDUD (Satu Mare»Ardud) Monument istoric şi de arhitectură laică. Cetatea este menţionată în documente din Ruinele ce se văd astăzi sunt însă ale cetăţii construite în stil gotic în 1481 de către o familie nobiliară. S-a constituit ca una din cele mai puternice cetăţi nobiliare din nordul Transilvaniei. MONUMENTUL OSTAŞULUI ROMÂN (din CAREI)MONUMENTUL OSTAŞULUI ROMÂN (din CAREI) (Satu Mare»Carei) Monument de artă ridicat în memoria ostaşilor români căzuţi în toamna anului 1944 în timpul eliberării oraşului Carei de sub dominaţia armatei fascisto-hortyste. Monumentul realizat în 1964 în travertin de un colectiv condus de sculptorul Vida Geza, este grandios, obeliscul fiind înalt de 15 m.

SATE TURISTICE CERTEZECERTEZE (Satu Mare» Certeze) Turism, arhitectură şi artă populară. Localitate cu largă circulaţie turistică. În localitate se păstrează nealterate elemente de: - arhitectură veche (case vechi mici din lemn) - port popular oşan (costume bărbăteşti, femeieşti) - ţesături (ştergare, lepedee, straiţe, feţe de mese), etc. HUTA CERTEZEHUTA CERTEZE (Satu Mare»Certeze) Turism, arhitectură şi artă populară. Localitate cu largă circulaţie turistică. Port popular specific oşan. Caracteristic localităţii este modul de împletire a părului şi găleata tradiţională de nuntă.

RESURSE AGROTURISTICE NATURALE MUNŢI MUNŢII CINDRELMUNŢII CINDREL Masiv muntos situat în partea central-nordică a Carpaţilor Meridionali. Altitudinea maximă: 2244 m (vf. Cindrel). MUNŢII FĂGĂRAŞMUNŢII FĂGĂRAŞ Masiv muntos situat în partea central-estică a Carpaţilor Meridionali. Constituit în întregime din şisturi cristaline. Altitudinea maximă: 2544 m (vf. Moldoveanu - cel mai înalt din ţară). Munţii Făgăraş sunt cei mai masivi şi mai înalţi din Carpaţii româneşti (au 6 vârfuri de peste 2500 m). MUNŢII LOTRULUIMUNŢII LOTRULUI Masiv muntos situat în partea centrală a Carpaţilor Meridionali. Altitudinea maximă: 2242 m (vf. Ştefleşti).

LACURI LACUL BÂLEA LACUL BÂLEA Rezervaţie naturală complexă (peisagistică, botanică, hidrologică). Lac glaciar în Munţii Făgăraş, situat la 2034 m altitudine. Suprafaţa: 0,46 km2, adâncimea maximă: 11 m. LACUL FĂRĂ FUNDLACUL FĂRĂ FUND (Sibiu»Ocna Sibiului) Rezervaţie naturală hidrologică. Lacul are o suprafaţă de 2000 mp şi o adâncime de 34,5 m. LACURILE DE ACUMULARE (din SADU)LACURILE DE ACUMULARE (din SADU) Lacuri antropice. - Lacul de acumulare Sadu II are o suprafaţă de 4 ha, un volum de m3 ; barajul are 30 m înalţime; - Lacul de acumulare Sadu V are o suprafaţă de 35 ha, un volum de 6,3 milioane m3; barajul are 65 m înălţime.

RÂURI CIBINCIBIN Râu, afluent al Oltului la Turnu Roşu. Are o lungime de 80 km şi o suprafaţă a bazinului de 2237 kmp. Izvorăşte din N Munţilor Cindrel, prin două pârâuri (Râul Mare şi Râul Mic) care îşi au obârşia în lacurile glaciare Iezerul Mare şi Iezerul Mic. OLTOLT Râu în partea centrală şi de S a României, cu direcţie predominantă de curgere N-S, afluent al Dunării pe teritoriul comunei Islaz (jud. Teleorman). TÂRNAVATÂRNAVA Râu, afluent al Mureşului pe teritoriul comunei Mihalţ (judeţul Alba). Are o lungime de 249 km şi o suprafaţă a bazinului de 6157 kmp.

RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE CETATEA ŢĂRĂNEASCĂ CU BISERICA EVANGHELICĂ (din BIERTAN) CETATEA ŢĂRĂNEASCĂ CU BISERICA EVANGHELICĂ (din BIERTAN) (Sibiu»Biertan) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ansamblul de la Biertan este situat pe o colină în mijlocul oraşului şi se află într-o stare foarte bună de conservare, aspectul sitului nefiind modificat de clădirile supradimensionate de dată mai recentă. LOC ISTORIC ŞI MONUMENT COMEMORATIV- ŞELIMBĂR LOC ISTORIC ŞI MONUMENT COMEMORATIV- ŞELIMBĂR (Sibiu»Şelimbăr) Loc istoric. Loc în care armata condusă de Mihai Vieazul a învins (la octombrie 1599) oastea transilvană a principelui Andrei Bathory. Această bătălie a deschis drumul stăpânirii Transilvaniei de către voievodul român. PALATUL BRUKENTHALPALATUL BRUKENTHAL (Sibiu»Avrig) Monument istoric şi de arhitectură laică. A fost construit în anul 1762, în stil baroc, ca reşedinţă de vară a baronului Samuel Brukenthal. Este realizat după modelul Palatului Schonbrunn din Viena. Are un frumos parc. Din anul 1908 a devenit sanatoriu. RUINELE CETĂŢII TURNU ROŞURUINELE CETĂŢII TURNU ROŞU (Sibiu»Boiţa) Monument istoric. Fortificaţie medievală ce a fost ridicată după 1453 de Iancu de Hunedoara, după dărâmarea de către acesta a cetăţii de la Tălmaci. Se compune dintr-o incintă flancată de bastioane, având rolul de a bara Oltul în punctul unde trecătoarea se deschide spre Transilvania.

ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR CENTRU ETNOGRAFIC (în JINA)CENTRU ETNOGRAFIC (în JINA) (Sibiu»Jina) Arhitectură şi artă populară. Arhitectură populară: case vechi din lemn cu arhitectură tradiţională (acoperiş cu site, ferestre mici, zugrăveala albastră, porţi din lemn), colibe din hotarul satului, pentru iernarea animalelor. CENTRU FOLCLORIC (din SĂLIŞTE)CENTRU FOLCLORIC (din SĂLIŞTE) (Sibiu»Sălişte) Creaţie populară. Ansamblu coral (înfiinţat în anul 1883). Dansuri populare. Folclor muzical. Manifestări tradiţionale (Maialuri - iunie şi iulie; sărbătoarea înverzirii fagului - aprilie). MUZEU ETNOGRAFIC (în RĂŞINARI)MUZEU ETNOGRAFIC (în RĂŞINARI) (Sibiu»Răşinari) Muzeu etnografic. Profil: etnografie, istorie locală. Sunt prezentate: unelte legate de agricultură, pomicultură, creşterea animalelor, arta cojocăritului, fabricarea uleiului, prelucrarea fibrelor textile şi a ţesăturilor, pive şi vâltori, port popular, mobilier vechi, icoane; istoricul localităţii.

SATE TURISTICE SIBIELSIBIEL (Sibiu»Sălişte) Sat turistic. Port popular. Prelucrarea artistică a lemnului. Ţesături şi cusături. Obiceiuri tradiţionale calendaristice (Junii satului) şi familiale (nunta). Sat cu structură tradiţională.

STAŢIUNI TURISTICE PĂLTINIŞPĂLTINIŞ (Sibiu»Păltiniş) Staţiune montană, climaterică şi de odihnă de interes general, cu funcţionare permanentă, situată la 1450 m altitudine. Clima este tipic montană cu temperaturi medii de 4 grade Celsius (12 grade Celsius în iulie, -6 grade Celsius în ianuarie) şi precipitaţii abundente (peste 1000 mm anual). BAZNABAZNA (Sibiu»Bazna) Staţiune balneoclimaterică. Staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă, situată la 321 m altitudine. Factori naturali de cură: izvoare de ape minerale cloruro-sodice, iodurate, bromurate, hipertone, nămol mineral, sulfuros, bioclimat sedativ de cruţare. MIERCUREA BĂIMIERCUREA BĂI (Sibiu»Miercurea Sibiului) Staţiune balneoclimaterică de interes local, cu activitate sezonieră, situată la 230 m altitudine. Factori de cură: - ape minerale clorurate, sodice concentrate, iodurate, slab bromurate. - nămol sapropelic; - bioclimat sedativ, de cruţare. OCNA SIBIULUIOCNA SIBIULUI (Sibiu»Ocna Sibiului) Staţiune balneoclimaterică. Staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă, cu climat de depresiune intramontană colinară, situată la 408 m altitudine.

RESURSE AGROTURISTICE NATURALE MUNŢI MUNŢII BISTRIŢAMUNŢII BISTRIŢA Munţii Bistriţei, sistem de masive muntoase în N Carpaţilor Orientali, limitat de valea superioară a Moldovei, în N, valea Bistricioarei, la S, Munţii Stânişoarei, la E şi Munţii Călimani şi Depresiunea Dornelor, la V. MUNŢII CĂLIMANIMUNŢII CĂLIMANI Masiv muntos vulcanic situat pe rama internă a Carpaţilor Orientali, parte componentă a lanţului de munţi vulcanici. Munţii Călimani constituie cel mai proeminent edificiu vulcanic din Carpaţii româneşti. MUNŢII RARĂUMUNŢII RARĂU Masiv muntos situat în partea de N a Munţilor Bistriţei (Carpaţii Orientali), între văile Moldovei (la N) şi Bistriţei (la S).

MUNŢII RODNAMUNŢII RODNA Cel mai mare dintre toate masivele cristalino-mezozoice ale Carpaţlor Orientali, Munţii Rodnei ocupă un spaţiu vast, între Sălăuţa, Someşu Mare şi Depresiunea Maramureşului. MUNŢII STÂNIŞOAREI Masiv montan situat la N de Bistriţa, alcătuit din gresii, conglomerate, ce dau vârfuri şi culmi înalte, argile, marne, şisturi, pe care s- au dezvoltat culmi joase, mici depresiuni şi sectoare de vale lărgite şi umanizate (Pipirig, Hangu, Secu, Nemţişor).MUNŢII STÂNIŞOAREI MUNŢII SUHARDMUNŢII SUHARD Masiv muntos situat în partea de N a Carpaţilor Orientali. Munţii Suhard au aspectul unei culmi prelungi, cu direcţie NV-SE, cu o creastă principală care coboară de la 1932 m în NV (vf. Omu, altitudinea maximă a masivului) la 1639 m în SE (vf. Ouşoru).

RÂURI BISTRIŢABISTRIŢA Râu, afluent al Siretului la 10 km aval de Bacău. Are 283 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 7039 kmp. MOLDOVAMOLDOVA Râu, afluent al Siretului în aval de municipiul Roman. Are o lungime de 216 km şi o suprafaţă a bazinului de 4326 kmp. SIRET Râu în partea de E a României, cu direcţie generală de curgere NNV-SSE, afluent al Dunării. Are 706 km, din care 559 km pe teritoriul României; bazinul hidrografic are kmp, din care kmp pe teritoriul României (cel mai mare bazin hidrografic din ţară, care ocupă 18,8% din suprafaţa României).SIRET SUCEAVASUCEAVA Râu în NE României, pe teritoriul judeţului Suceava, afluent al Siretului pe teritoriul comunei Liteni. Are 173 km lungime si o suprafaţă a bazinului de 2298 kmp.

RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE BISERICA ALBĂ (Sf. Gheorghe) (din BAIA) BISERICA ALBĂ (Sf. Gheorghe) (din BAIA) (Suceava»Baia) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica este atribuită lui Ştefan cel Mare care ar fi ctitorit-o în 1467 după victoria asupra lui Matei Corvin. Restaurată în CETATEA SUCEAVACETATEA SUCEAVA (Suceava»Suceava) Monument istoric şi de arhitectură laică. Ctitorie a lui Petru Muşat din 1388, întărită în două rânduri de Ştefan cel Mare, a rezistat multor atacuri otomane şi ale polonilor. Aici a murit în 1504, Ştefan cel Mare. CHILIA SF. DANIIL SIHASTRUCHILIA SF. DANIIL SIHASTRU (Suceava»Putna) Situata la 1,5 km de Putna, a fost construita în sec. XV. Legenda spune ca domnitorul Ştefan cel Mare se sfătuia adesea cu sihastrul Daniil.

MĂNĂSTIREA DRAGOMIRNAMĂNĂSTIREA DRAGOMIRNA (Suceava» Mitocu Dragomirnei) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie din a mitropolitului Anastasie Crimca. Cuprinde: - Biserica mică din cimitir zidită în 1602, construită în stilul arhitecturii munteneşti; - Biserica mare ridicată în cu o linie arhitectonică suplă, o turlă înaltă de 42 m. MĂNĂSTIREA HUMORMĂNĂSTIREA HUMOR (Suceava»Mănăstirea Humorului) Monument istoric de arhitectură religioasă. Mănăstirea Humor (de maici) a fost întemeiată înainte de anul 1415 de vornicul Ivan Oană. MĂNĂSTIREA MOLDOVIŢAMĂNĂSTIREA MOLDOVIŢA (Suceava»Vatra Moldoviţei) Monument istoric de arhitectură religioasă. Mănăstirea Moldoviţa (de maici) este o ctitorie din anii a lui Alexandru cel Bun. Din cauza unor ploi torenţiale ce au determinat alunecări de teren, la începutul sec. XVI, biserica şi chiliile s-au prăbuşit, rămânând în ruină. MĂNĂSTIREA PROBOTAMĂNĂSTIREA PROBOTA (Suceava»Probota) Monument istoric de arhitectură religioasă. Mănăstirea Probota este o ctitorie din anul 1530 a domnitorului Petru Rareş.

MĂNĂSTIREA PUTNAMĂNĂSTIREA PUTNA (Suceava»Putna) Monument istoric de arhitectură religioasă. Prima ctitorie a lui Ştefan cel Mare. Cuprinde: - Biserica Adormirea Maicii Domnului, construită în , a fost refăcută de Ştefan cel Mare în 1481 din cauza unui cumplit incendiu. MĂNĂSTIREA SUCEVIŢAMĂNĂSTIREA SUCEVIŢA (Suceava»Suceviţa) Monument istoric de arhitectură religioasă. Ctitorie din anii a lui Gheorghe Movilă, cu adăugiri (pridvor, ziduri de incintă şi turnuri de apărare) ale fratelui acestuia Ieremia Movilă. MĂNĂSTIREA VORONEŢMĂNĂSTIREA VORONEŢ (Suceava»Voroneţ) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Mănăstirea Voroneţ (de maici) cu biserica "Sfântul Gheorghe" este o ctitorie de mari dimensiuni a domnului Ştefan cel Mare, ridicată pe locul unui vechi schit din lemn.

SATE TURISTICE MĂNĂSTIREA HUMORULUIMĂNĂSTIREA HUMORULUI (Suceava»Mănăstirea Humorului) Localitate cu largă circulaţie turistică. Artă populară. Centru de ţesături populare (scoarţe, ştergare, etc.) REUSENIREUSENI (Suceava»Udeşti/Reuseni) Localitate cu largă circulaţie turistică şi structuri arhitecturale tradiţionale. SUCEVIŢASUCEVIŢA (Suceava»Suceviţa) Localitate cu o largă circulaţie turistică şi structuri arhitecturale tradiţionale. Artă şi arhitectură populară: cusături, ţesături, prelucrarea artistică a lemnului, case cu arhitectură populară tradiţională. VAMAVAMA (Suceava»Vama) Localitate cu largă circulaţie turistică. Artă şi arhitectură populară. Piuă pentru bătut sumane. Important centru de dulgherit şi de confecţionare a uneltelor casnice, a bundiţelor şi chimirelor. VATRA MOLDOVIŢEIVATRA MOLDOVIŢEI (Suceava»Vatra Moldoviţei) Localitate cu largă circulaţie turistică şi structuri arhitecturale tradiţionale. Artă populară. Centru de ceramică populară VORONEŢVORONEŢ (Suceava»Voroneţ) Localitate cu largă circulaţie turistică şi structuri arhitecturale tradiţionale.

STAŢIUNI VATRA DORNEIVATRA DORNEI (Suceava» Vatra Dornei) Staţiune balneară şi montană de interes general, cu activitate permanentă, situată într-una din cele mai pitoreşti depresiuni din Carpaţii Orientali, Ţara Dornelor, la 808 m altitudine. Climat continental de depresiune intramontană, cu veri răcoroase şi ierni friguroase. ŞARU DORNEIŞARU DORNEI (Suceava» Şaru Dornei) Staţiune balneară recunoscută pentru apele sale minerale carbogazoase, bicarbonate, sodice, calcice, magneziene, hipotone, analizate pentru prima oară de geologul austriac Richard Hacquet. Datorită calităţilor gustative aceste ape sunt utilizate în special ca ape de masă.

RESURSE AGROTURISTICE NATURALE LACURI LACUL SUHAIALACUL SUHAIA (Teleorman» Suhaia) Lac natural. Suprafaţa: 10,94 km2, volumul: 18 mil. m3, lungimea: 5 km, lăţimea: 2 km. Ichtiofaună: crap, ştiucă, somn.

RÂURI DUNĂREADUNĂREA Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca lungime şi debit, după Volga. Are 2860 km, iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kmp, din care 221,7 mii kmp pe teritoriul României. OLTOLT Râu în partea centrală şi de S a României, cu direcţie predominantă de curgere N-S, afluent al Dunării pe teritoriul comunei Islaz (jud. Teleorman). VEDEAVEDEA Râu în partea de S a României, afluent al Dunării pe teritoiul comunei Pietroşani (judeţul Teleorman). Are o lungime de 215 km şi o suprafaţă a bazinului de 5450 kmp.

RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE ARHITECTURA ŞI TEHNICA POPULARĂ CENTRU ETNOGRAFIC (în CONŢEŞTI)CENTRU ETNOGRAFIC (în CONŢEŞTI) (Teleorman»Conţeşti) Artă şi arhitectură populară. Ţesături (borangic şi lână), instrumente muzicale (cobze). CENTRU ETNOGRAFIC (în SCRIOŞTEA)CENTRU ETNOGRAFIC (în SCRIOŞTEA) (Teleorman»Scrioştea) Artă şi arhitectură populară. Ţesături de interior; port popular; gospodării cu structură tradiţională. CENTRU ETNOGRAFIC (în SUHAIA)CENTRU ETNOGRAFIC (în SUHAIA) (Teleorman»Suhaia) Artă şi arhitectură populară. Port popular; ţesături de interior (lână, bumbac); gospodării cu structură tradiţională interioare tradiţionale. CENTRU ETNOGRAFIC (în TĂTĂRĂŞTII DE SUS) CENTRU ETNOGRAFIC (în TĂTĂRĂŞTII DE SUS) (Teleorman»Tătărăştii de Sus) Artă şi arhitectură populară. Ţesături de interior din lână şi bumbac; port popular; arhitectură populară. CENTRU ETNOGRAFIC (în VEDEA)CENTRU ETNOGRAFIC (în VEDEA) (Teleorman»Vedea) Artă populară. Împletituri artistice din răchită.

RESURSE AGROTURISTICE NATURALE MUNŢI MUNŢII POIANA RUSCĂI Masiv muntos situat în NE Munţilor Banatului. Munţii Poiana Ruscăi sunt alcătuiţi din şisturi cristaline şi petice de calcare şi dolomite cristaline. Prezintă un relief de culmi domoale, larg ondulate şi nivelate, cu aspect de platouri fragmentate de văi înguste sub formă de chei.

LACURI LACUL AVRIGLACUL AVRIG (Timiş» Poieni) Aşezat într-o căldare suspendată sub vârfurile Ciortea, are altitudinea de 2010 m. De forma trapezoidal neregulata cu marginile sinuoase, lacul este orientat pe directia vest - est si are lungimea de 182 m si latimea maxima de 101 m.

RÂURI BÂRZAVABÂRZAVA Râu, afluent al Timişului. Are 127 km (pe teritoriul României) iar suprafaţa bazinului este de 1020 kmp. Izvorăşte din Munţii Semenic, trece prin Reşiţa şi Bocşa BEGA Râu cu o lungime de 255 km şi o suprafaţă a bazinului hidrografic de 2362 kmp. MUREŞMUREŞ Cel mai mare afluent al Tisei şi al doilea râu al României, ca lungime, după Dunăre. Are 803 km, dintre care 761 km pe teritoriul României. TIMIŞTIMIŞ Râu în SV României (în Banat), afluent al Dunării în aval de Belgrad. Are o lungime de 350 km (dintre care 242 km pe teritoriul României), iar suprafaţa bazinului este de 5795 kmp.

RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE CASTEL (în BANLOC)CASTEL (în BANLOC) (Timiş» Banloc) Monument Istoric şi de arhitectură laică. Construit în anul 1750, refăcut în Este de fapt o casă nobiliară fortificată, căreia i s-a săpat un şanţ de apă şi s-au ridicat turnuri cu creneluri. Este decorat cu embleme nobiliare şi sculpturi heraldice. Este înconjurat de un parc dendrologic. RUINELE CETĂŢII FĂGETRUINELE CETĂŢII FĂGET (Timiş» Făget) Monument istoric. Cetatea, menţionată la jumătatea sec. XVI, a constituit unul dintre punctele de rezistenţă împotriva turcilor RUINELE CETĂŢII FEUDALE (din CIACOVA)RUINELE CETĂŢII FEUDALE (din CIACOVA) (Timiş» Ciacova) Monument istoric şi de arhitectură laică. Cetate construită în anii , din care se mai păstrează un turn de apărare (donjon), dispus pe trei nivele, având o înălţime de 30 m RUINELE CETĂŢII ŞI MĂNĂSTIREA CENADRUINELE CETĂŢII ŞI MĂNĂSTIREA CENAD (Timiş» Cenad) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Mănăstirea construită în jurul anului 1020, cuprinde biserica cu hramul Sf. Ioan Botezătorul. Mănăstirea ortodoxă (transformată ulterior într-una catolică) a fost sediul primei şcoli de pe teritoriul actual al României.

ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR CENTRU ETNOGRAFIC (în RECAŞ)CENTRU ETNOGRAFIC (în RECAŞ) (Timiş» Recaş) Creaţie populară. Port popular românesc şi şvăbesc (german). CENTRU FOLCLORIC (din FĂGET)CENTRU FOLCLORIC (din FĂGET) (Timiş» Făget) Creaţie populară. - Obiceiuri tradiţionale calendaristice (colinde) - Ansamblu folcloric: cor bărbătesc folcloric, grup vocal femeiesc EXPOZIŢIA DE VITICULTURĂ (din TEREMIA MARE) EXPOZIŢIA DE VITICULTURĂ (din TEREMIA MARE) (Timiş» Teremia Mare) Muzeu etnografic. Profil: etnografie. Sunt prezentate unelte, materiale ce ilustrează istoria viticulturii în zona Teremia Mare. MUZEU SĂTESC (din CENAD)MUZEU SĂTESC (din CENAD) (Timiş» Cenad) Muzeu sătesc. Profil: istorie. Sunt prezentate obiecte, documente descoperite pe teritoriul acestei localităţi.

STAŢIUNI BALNEARE BUZIAŞBUZIAŞ (Timiş» Buziaş) Staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă (din 1819) situată la 128 m altitudine. Climatul este sedativ (ierni blânde, cu medii termice în jur de 0 grade Celsius şi veri plăcute cu temperatura medie de 21 grade Celsius). CĂLACEA BĂICĂLACEA BĂI (Timiş» Călacea Băi) Staţiune balneoclimaterică, de interes general, cu funcţionare permanentă situată la 117 m altitudine.

RESURSE AGROTURISTICE NATURALE LACURI COMPLEXUL LAGUNAR RAZIM-SINOE (RAZELM) COMPLEXUL LAGUNAR RAZIM-SINOE (RAZELM) (Tulcea»Jurilovca) Lac natural. Complex lagunar, pe ţărmul Mării Negre, cel mai întins din ţară. Este alcătuit din Lacul Razim propriu-zis kmp; Lacul Goloviţa kmp; Lacul Zmeica - 54,6 kmp; Lacul Sinoe - 171, 5 kmp. Suprafaţa totală este de 868 kmp. LACUL BABADAGLACUL BABADAG Lac natural. Liman fluvio-maritim la vest de lacul Razim. Suprafaţa 24,7 kmp; lungime 8,8 km; lăţime 3,4 km; adâncime maximă 3,5 km. Ichtiofauna: somn, ştiucă, şalău, crap etc. LACUL DRANOVLACUL DRANOV (Tulcea»Murighiol) Lac în Delta Dunării, cu o suprafaţă de 2170,0 ha şi un volum de 21,7 mil. mc.

LACUL FURTUNALACUL FURTUNA (Tulcea»Maliuc) Lac în Delta Dunării, cu o suprafaţă de 977,5 ha şi un volum de 9,8 mil. mc. LACUL GORGOVALACUL GORGOVA (Tulcea»Maliuc) Lac în Delta Dunării, cu o suprafaţă de 1377,5 ha şi un volum de 13,8 mil. mc. LACUL LUMINALACUL LUMINA (Tulcea»Crişan) Lac în Delta Dunării, cu o suprafaţă de 1367,5 ha şi un volum de 20,5 mil. mc. LACUL MATIŢALACUL MATIŢA (Tulcea»C.A.Rosetti) Lac în Delta Dunării, cu o suprafaţă de 652,5 ha şi un volum de 9,8 mil. mc.

LACUL MERHEILACUL MERHEI (Tulcea»C.A.Rosetti) Lac în Delta Dunării, cu o suprafaţă de 1057,5 ha şi un volum de 15,9 mil. mc. LACUL ROTUNDLACUL ROTUND (Tulcea»Isaccea) Lac de luncă, cu o suprafaţă de 219,0 ha şi un volum de 2,0 mil. mc. LACUL ROŞULACUL ROŞU (Tulcea»Crişan) Lac în Delta Dunării, cu o suprafaţă de 1445,0 ha şi un volum de 21,7 mil. mc.

RÂURI DUNĂREADUNĂREA (Tulcea) Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca lungime şi debit, după Volga. Are 2860 km, iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kmp, din care 221,7 mii kmp pe teritoriul României.

REZERVAŢII NATURALE PĂDUREA CARAORMANPĂDUREA CARAORMAN (Tulcea»Crişan) Rezervaţie naturală. Pădure relicta de stejar dezvoltată pe grindul Caraorman, în care vegetează şi unele elemente sudice: frasinul cu frunza îngustă, stejarul brumăriu, precum şi plopul. PĂDUREA LETEAPĂDUREA LETEA (Tulcea»C.A.Rosetti) Rezervaţie naturală (forestieră). Pădure dezvoltată în depresiunile dintre dunele de nisip aflate pe grindul fluvio-maritim Letea. Pădurea apare ca o succesiune de benzi late de m numite de localnici, hasmacuri. Pădurea Letea sau Hasmacu Mare are o suprafaţă de 700 ha şi 7 km lungime.

RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE MĂNĂSTIREA CELIC DERE Situata la 30 km de municipiul Tulcea, intre satele Posta si Telita, pe valea Cilicului, a fost construita catre mijlocul secolului al XIX-lea ca manastire de maici.PostaTelita Vatra de pietate a ortodoxismului, Manastirea Celic Dere este mostenitoarea si continuatoarea traditiilor monahale dobrogene ale caror inceputuri se inscriu in cronologia veacurilor IV-VII cand ne sunt atestate atat de cunoscuta Episcopie a Tomisului, cat si cele dunarene de la : Axiopolis (Cernavoda), Troesmis (Turcoaia), Noviodunum (Isaccea) si Halmyris (Murighiol).

MĂNĂSTIREA COCOŞ Manastirea Cocos este situata in judetul Tulcea, la o distanta de aproximativ 6 km de comuna Niculitel. Asezamantul de rugaciune este intemeiat in anul 1833 de catre trei calugari romani, Visarion, Gherontie si Isaia, veniti de la Manastirea Neamt, calugari ce cumpara pamantul de langa dealul Cocosului si incep sa construiasca cu incuviintarea organelor administrative locale musulmane, locul de rugaciune si adaposturile.

MĂNĂSTIREA STIPOC Manastirea Stipoc (Schitul Sfantul Atanasie), singura manastire situata in Delta Dunarii, amplasata pe grindul Stipoc, in apropiere de Chilia.

PODGORII ŞI CRAME PODGORIA SARICA-NICULIŢEL PODGORIA SARICA-NICULIŢEL (Tulcea» Niculiţel) Podgorie cunoscută prin producţia de vinuri superioare, seci, din soiurile albe: Aligote, Sauvignon, Riesling şi Fetească Regală şi roşii: Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir şi Burgundia Mare. Se dezvoltă pe pantele Dealului Sarica.

SATE TURISTICE CRIŞANCRIŞAN (Tulcea»Crişan) Sat turistic în care se desfăşoară activităţi turistice precum: pescuit sportiv, sporturi nautice, vânătoare sportivă, gastronomie tradiţională (peşte). Este punct de plecare spre Sulina, Canalul Litcov, Lacul Iacob, Lacul Obretinul Mare şi Mic, Dunărea Veche. MILA 23MILA 23 (Tulcea»Crişan) Sat turistic. Specific pescăresc şi sporturi nautice; vânătoare sportivă. Punct de plecare în partea de N a Canalului Sulina (Lacul Bogdaproste). MURIGHIOLMURIGHIOL (Tulcea»Murighiol) Sat turistic. Activităţi turistice: pescuit sportiv, sporturi nautice, vânătoare sportivă, gastronomie specifică (peşte). SF.GHEORGHESF.GHEORGHE (Tulcea»Sf. Gheorghe) Sat turistic. Specific: pescăresc, sporturi nautice, plajă.

RESURSE AGROTURISTICE NATURALE MUNŢI MUNŢII CĂPĂŢÂNIIMUNŢII CĂPĂŢÂNII Fac parte din Carpaţii Meridionali şi sunt cuprinşi între Olt şi Jiu. MUNŢII COZIA Masiv muntos situat în SV Munţilor Făgăraş, cu forme de relief de un pitoresc deosebit.MUNŢII COZIA MUNŢII LOTRULUIMUNŢII LOTRULUI Masiv muntos situat în partea centrală a Carpaţilor Meridionali. Altitudinea maximă: 2242 m (vf. Ştefleşti). Este puternic fragmentat de Lotru şi afluenţii săi.

LACURI LACUL BRĂDIŞORLACUL BRĂDIŞOR (Vâlcea»Malaia) Lac antropic, cu o suprafaţă de 230 ha şi un volum de 8,0 mil. mc. LACUL VIDRALACUL VIDRA (Vâlcea»Voineasa) Lac de acumulare. Lac antropic fondat în 1972, volum 340 mil. m3, suprafaţă 940 ha, lungime 9 km. Lacul este înconjurat de păduri de molid. Ichtiofaună.

RÂURI OLT Râu în partea centrală şi de S a României, cu direcţie predominantă de curgere N-S, afluent al Dunării pe teritoriul comunei Islaz (jud. Teleorman). OLTEŢ Râu, afluent al Oltului în cursul inferior. Are 175 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 2460 kmp.

RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE ANSAMBLUL MĂNĂSTIRII COZIAANSAMBLUL MĂNĂSTIRII COZIA (Vâlcea»Călimăneşti- Căciulata) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie din anul 1388 a domnitorului Mircea cel Bătrân, biserica păstrează în pronaos fragmente din pictura originară, executată în în stilul picturii monastice paleologice. ANSAMBLUL MĂNĂSTIRII GOVORAANSAMBLUL MĂNĂSTIRII GOVORA (Vâlcea»Baile- Govora) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ansamblul monahal, construit în prima jumătate a sec. XV, ctitoria lui Vlad Dracul, a fost rezidit în anii de Vlad Călugărul şi terminat de Radu cel Mare. ANSAMBLUL MĂNĂSTIRII HUREZANSAMBLUL MĂNĂSTIRII HUREZ (Vâlcea»Horezu) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Este cel mai mare ansamblu de arhitectură medievală păstrat în Ţara Românească şi reprezintă principala ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu.

CULA DUCACULA DUCA (Vâlcea»Horezu) Monument istoric de arhitectură. Construită în perioada , cula are foişor la etaj. CULA GRECEANUCULA GRECEANU (Vâlcea»Horezu) Monument istoric şi de arhitectură. Cula, (datând din sec. XVIII) cu aspect de fortăreaţă, la parter cu pivniţă, are 2 etaje, foişor la ultimul etaj şi arcade pe coloane scunde de cărămidă. MĂNĂSTIREA "DINTR-UN LEMN"MĂNĂSTIREA "DINTR-UN LEMN" (Vâlcea»Surpatele) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Mănăstirea este ctitoria lui Preda Brâncoveanu (nepot de văr al lui Matei Basarab şi bunicul lui Constantin Brâncoveanu) şi a fost întemeiată la sfârşitul sec. XVI (1635). MĂNĂSTIREA ARNOTAMĂNĂSTIREA ARNOTA (Vâlcea»Bistriţa) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie din anii a lui Matei Basarab, a fost construită pe locul unui aşezământ monahal mai vechi. MĂNĂSTIREA FRĂSINEIMĂNĂSTIREA FRĂSINEI (Vâlcea»Muereasca) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Mănăstirea, de călugări, cuprinde: Biserica Veche Naşterea Sf. Ioan Botezătorul (1710) şi Biserica Mare Adormirea Maicii Domnului ( ), ctitor episcopul Calinic al Râmnicului.

SATE TURISTICE VAIDEENIVAIDEENI (Vâlcea» Vaideeni) Sat turistic. Instalaţii tehnice populare (tăbăcărie, moară de apă, darac şi piuă din sec. XIX); prelucrarea artistică a lemnului; ţesături, confecţionat cojoace (pieptare); instrumente muzicale; port popular ciobănesc cu influenţe transilvănene.

STAŢIUNI VOINEASAVOINEASA (Vâlcea»Voineasa) Staţiune climatică de interes general, cu activitate permanentă, situată la poalele sudice ale Munţilor Lotru ( m altitudine), cu climat de depresiune intramontană. BĂILE GOVORABĂILE GOVORA (Vâlcea»Baile-Govora) Staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă. Este situată la 21 km de Râmnicu Vâlcea, la o altitudine de 360 m. Climat continental moderat de coline, caracterizat prin veri reci (19 grade Celsius în iulie) şi ierni blânde (-3 grade Celsius în ianuarie). BĂILE OLĂNEŞTIBĂILE OLĂNEŞTI (Vâlcea»Băile Olăneşti) Staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă. Este situată în Depresiunea Olăneşti, la poalele Munţilor Căpăţânii ( m altitudine). Climat continental de coline, cu ierni blânde şi veri răcoroase. CĂLIMĂNEŞTI-CĂCIULATACĂLIMĂNEŞTI-CĂCIULATA (Vâlcea»Călimăneşti-Căciulata) Staţiune balneoclimaterică de interes general cu funcţionare permanentă. Este situată pe malul drept al Oltului, la 260 m altitudine.

RESURSE AGROTURISTICE NATURALE LACURI LACUL PUŞCAŞILACUL PUŞCAŞI (Vaslui»Laza) Lac antropic, cu o suprafaţă de 230 ha şi un volum de 8,0 mil. mc. LACUL SOLEŞTILACUL SOLEŞTI (Vaslui»Soleşti) Lac antropic cu o suprafaţă de 452 ha şi un volum de 15,8 mil. mc.

RÂURI BÂRLADBÂRLAD Râu, afluent al Siretului, la 4 km aval de comuna Lieşti (judeţul Galaţi). Are 207 km şi o suprafaţă a bazinului de 7220 kmp. Izvorăşte din Dealul Bour (Podişul Central Moldovenesc), de la 370 m altitudine, din amonte de comuna Valea Ursului (judeţul Neamţ). PRUTPRUT Râu în extremitatea de NE şi E a României, afluent al Dunării, la 15 km E de Galaţi. Lungimea sa totală este de 953 km, dintre care 742 km pe teritoriul României (al treilea râu ca lungime al ţării, după Dunăre şi Mureş).

RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE BISERICA DOMNEASCĂ Sf. Gheorghe (din BÂRLAD) BISERICA DOMNEASCĂ Sf. Gheorghe (din BÂRLAD) (Vaslui»Bârlad) Monument istoric şi de arhitectură religioasă Ctitorie din 1496 a domnitorului Ştefan cel Mare Biserica a fost reconstruită de Vasile Lupu în 1636 BISERICA DOMNEASCĂ Sf. Ioan Botezătorul BISERICA DOMNEASCĂ Sf. Ioan Botezătorul (Vaslui»Vaslui) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Este una din cele 44 de ctitorii ale lui Ştefan cel Mare, ridicată în memoria celor ce s-au jertfit în bătălia de la Vaslui. Construită în numai 5 luni (aprilie-septembrie 1490) biserica a fost renovată în 1820, BISERICA EPISCOPALĂ Sf. Apostoli Petru şi Pavel (din HUŞI)BISERICA EPISCOPALĂ Sf. Apostoli Petru şi Pavel (din HUŞI) (Vaslui»Huşi) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica a fost construită în anul 1495 din iniţiativa lui Ştefan cel Mare cu prilejul întemeierii Episcopiei din Huşi şi reconstruită în de către Ieremia Movilă.

RESURSE AGROTURISTICE NATURALE MUNŢI MUNŢII VRANCEI Munţii Vrancei sunt situaţi în Carpaţii de Curbură. Sunt alcătuiţi predominant din marne, gresii, conglomerate ş.a, fragmentaţi de văi adânci (Putna, Coza, Năruja, Zăbala ş.a.).

RÂURI PUTNAPUTNA Râu în partea de E a României, afluent al Siretului pe teritoriul comunei Năneşti (judeţul Vrancea), la 8 km aval de confluenţa Bârladului cu Siretul. Are 144 km şi o suprafaţă a bazinului de 2740 kmp. RÂMNICU SĂRATRÂMNICU SĂRAT Râu în partea de E a României, afluent al Siretului pe teritoriul comunei Năneşti (judeţul Vrancea). Are 123 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 1010 kmp. SIRETSIRET Râu în partea de E a României, cu direcţie generală de curgere NNV-SSE, afluent al Dunării. Are 706 km, din care 559 km pe teritoriul României;

REZERVAŢII NATURALE REZERVAŢIA NATURALĂ CASCADA PUTNEI REZERVAŢIA NATURALĂ CASCADA PUTNEI (Vrancea»Tulnici) Rezervaţie naturală (peisagistică, floristică, geologică). Rezervaţia are o suprafaţă de 10 ha şi cuprinde o porţiune a defileului. Spectaculozitatea cascadei se datorează detaliilor albiei modelată prin eroziunea selectivă a rocilor şi tectonizarea formaţiunilor geologice. REZERVAŢIA NATURALĂ FOCUL VIU REZERVAŢIA NATURALĂ FOCUL VIU (Vrancea»Andreiaşu de Jos) Rezervaţie naturală (geologică). Este declarată monument al naturii, constând din emanaţii de gaze ce pătrund prin crăpăturile scoarţei terestre şi care ard în permanenţă, formând flăcări slab colorate de cm înălţime. Rezervaţie naturală extinsă pe o suprafaţă de 12 ha.

RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE BECIUL DOMNESC (din PANCIU)BECIUL DOMNESC (din PANCIU) (Vrancea»Panciu/Crucea de Jos) Monument istoric. Hrube străvechi, cu origine necunoscută. Sunt atribuite de tradiţia locală lui Ştefan cel Mare. Hrubele sunt săpate la 24 m adâncime, cu pereţii de pământ, fără căptuşeală de piatră sau caramidă. BISERICA DIN LEMN Sf. Nicolae (din VRÂNCIOAIA) BISERICA DIN LEMN Sf. Nicolae (din VRÂNCIOAIA) (Vrancea»Vrâncioaia) Monument istoric şi de arhitectură populară religioasă. Construită din lemn în anul 1783, biserica posedă o bogată decoraţie sculptată, fiind o remarcabilă creaţie a arhitecturii populare. A fost repictată în anul MĂNĂSTIREA LEPŞAMĂNĂSTIREA LEPŞA (Vrancea»Tulnici) Monument istoric. Intemeiat ca schit in a doua jumatate a sec. al XVIII-lea, biserica a fost demolată in anul 1927, fiind refacuta din lemn în anii Schitul a fost desfiinţat de autorităţile comuniste in 1959 şi reînfiinţat in 1990 ca mănăstire.

PODGORII ŞI CRAME BECIUL DOMNESC (din PANCIU) BECIUL DOMNESC (din PANCIU) (Vrancea»Panciu/Crucea de Jos) PODGORIA COTEŞTIPODGORIA COTEŞTI (Vrancea»Coteşti) Podgoria este renumită pentru strugurii de masă (Chasselasdore, Muscat Hamburg) şi vinurile albe (Muscat Otonel, Fetească albă şi neagră, Riesling italian). PODGORIA PANCIUPODGORIA PANCIU (Vrancea»Panciu/Crucea de Jos) Podgoria Crucilor (cartiere ale oraşului Panciu) era cunoscută din sec. al XVI-lea (1589). Predomină soiurile de struguri pentru vinuri albe: Fetească, Riesling italian şi Muscat Otonel.