RESURSELE AGROTURISTICE NATURALE ŞI ANTROPICE DIN JUDEŢELE ROMÂNIEI

RESURSE AGROTURISTICE NATURALE LACURI IEZERU MOSTIŞTEA (Pescuit sportiv)IEZERU MOSTIŞTEA (Pescuit sportiv) (Călăraşi»Boşneagu) Lac natural. Liman fluviatil pe cursul inferior al râului Mostiştea cu suprafaţa de 18,6 km2 şi volumul de 16 mil m3 (rezultat din lucrările de amenajare pentru irigaţii). Este folosit pentru piscicultură şi irigaţii. Ichtiofaună: crap, somn, caras, biban, plătică, lin, caracudă, etc. LACUL FRĂSINETLACUL FRĂSINET (Călăraşi»Frăsinet) Lac antropic. Lac antropic creat pe cursul mijlociu al râului Mostiştea în arealul comunelor Frăsinet şi Valea Argovei. Are o suprafaţă de ha şi este folosit ca bazin piscicol (ichtiofaună: crap, ştiucă, somn, caras, biban, etc.) şi pentru irigaţii LACUL VALEA ROŞIELACUL VALEA ROŞIE (Călăraşi»Mitreni) Lac natural. Are o suprafaţă de 14 ha, cu apă sărată (mineralizare 6,3 g/l), sodică, sulfurată şi cu nămol sapropelic pe fundul lacului, cu valori terapeutice

RÂURI ARGEŞARGEŞ Râu în S-SE României, afluent al Dunării la Olteniţa. Are 350 km iar suprafaţa bazinului hidrografic este de kmp. Izvorăşte din partea central-vestică a culmii principale a Munţilor Făgăraş prin doi afluenţi: Buda şi Capra. DÂMBOVIŢADÂMBOVIŢA Râu în S României (268 km). Izvorăşte de pe versantul de N al Munţilor Iezer, de la 2240 m altitudine, curge mai întâi pe direcţia SV-NE, până în dreptul vf. Păpuşa, unde brusc îşi schimbă direcţia către S-SE, traversează extremitatea sudică a Munţilor Piatra Craiului. DUNĂREADUNĂREA Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca lungime şi debit, după Volga. Are 2860 km, iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kmp, din care 221,7 mii kmp pe teritoriul României.

REZERVAŢII NATURALE PĂDUREA CAIAFELEPĂDUREA CAIAFELE (Călăraşi»Fundeni) Rezervaţie naturală (forestieră). Pădure seculară de stejar PĂDUREA CIORNULEASA (Călăraşi»Mitreni) PĂDUREA CIORNULEASA Rezervaţie naturală (forestieră şi cinegetică). Rezervaţia forestieră Ciornuleasa (75,2 ha), înfiinţată în anul 1954, ocroteşte o pădure de tip şleau de câmpie, cu numeroase elemente sudice, alcătuită din stejar, stejar brumăriu, carpen, cărpiniţă, tei, frasin pufos, vişin turcesc, ulm, etc. PĂDUREA TĂMĂDĂUPĂDUREA TĂMĂDĂU (Călăraşi»Călăreţi) Rezervaţie naturală. Pădure de foioase (stejar, stejar brumărin, carpen, tei, etc.). Este rezervaţie naturală

RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE BISERICA FOSTEI MĂNĂSTIRI NEGOEŞTI BISERICA FOSTEI MĂNĂSTIRI NEGOEŞTI (Călăraşi»Negoeşti) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica este ctitorie din anii a domnitorului Matei Basarab şi a soţiei sale Elena. A fost refăcută în anul 1777 (s-au refăcut ferestrele, zidul împrejmuitor şi s-au reparat chiliile). Restaurată în anul BISERICA FOSTEI MĂNĂSTIRI PLĂTĂREŞTI BISERICA FOSTEI MĂNĂSTIRI PLĂTĂREŞTI (Călăraşi»Fundeni) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Mănăstirea a fost înfiinţată în 1642 de Matei Basarab, soţia sa Elena şi alţii. Cuprinde: - biserica Sf. Mercurie, construită între

CASE MEMORIALE CASA MEMORIALĂ ALEXANDRU SAHIACASA MEMORIALĂ ALEXANDRU SAHIA (Călăraşi» Mânăstirea) Muzeu memorial. A fost deschisă în anul 1957 în casa natală a scriitorului. Profil: memorial, istoria literaturii. Istoria literaturii: biblioteca scriitorului, ziare şi reviste la care scriitorul a colaborat. Memorial: fotografii, documente care au aparţinut scriitorului.

ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR MANIFESTARE POPULARĂ TRADIŢIONALĂ (în CĂLĂRAŞI)MANIFESTARE POPULARĂ TRADIŢIONALĂ (în CĂLĂRAŞI) (Călăraşi» Călăraşi) Manifestare populară tradiţională. Anual are loc în luna septembrie festivalul-concurs internaţional Floarea de pe Bărăgan. MUZEU SĂTESC (în CĂLĂREŢI) MUZEU SĂTESC (în CĂLĂREŢI) (Călăraşi»Călăreţi) Muzeu sătesc. Profil: istorie, etnografie. Sunt prezentate documente, obiecte care reflectă continuitatea neîntreruptă pe aceste meleaguri. CENTRU ETNOGRAFIC (în LEHLIU-GARĂ) CENTRU ETNOGRAFIC (în LEHLIU-GARĂ) (Călăraşi» Lehliu-Gară) Artă populară: împletituri din răchită, centru de ceramică

HERGHELIE DE CAI (în DOR MĂRUNT)HERGHELIE DE CAI (în DOR MĂRUNT) (Călăraşi» Dor Mărunt) Herghelie de cai de rasă

RESURSE AGROTURISTICE NATURALE MUNŢI MUNŢII ALMĂJULUI Masiv muntos situat în SV României, în grupa Munţilor Banatului, la N de Defileul Dunării. Altitudinea maximă: 1224 m (vf. Zvinecea Mare). MUNŢII ALMĂJULUI MUNŢII ANINEI Masiv muntos situat în partea de V a Munţilor Banatului. În partea de N sunt despărţiţi de Munţii Semenic prin depresiunea Ezeriş şi râul Bârzava. Altitudine maximă: 1160 m (vf. Leordiş).MUNŢII ANINEI MUNŢII CERNEIMUNŢII CERNEI Culme muntoasă situată în extremitatea vestică a Carpaţilor Meridionali.

MUNŢII GODEANUMUNŢII GODEANU Masiv muntos situat în partea de V a Carpaţilor Meridionali. MUNŢII POIANA RUSCĂIMUNŢII POIANA RUSCĂI Masiv muntos situat în NE Munţilor Banatului. MUNŢII SEMENICMUNŢII SEMENIC Masiv muntos situat în SV României, cu orientare de la NNV către SSV. Prin înfăţişare, altitudine şi masivitate reprezintă cea mai importantă subunitate din regiunea montană a Banatului. MUNŢII ŢARCU Masiv muntos situat în extremitatea de V a Carpaţilor Meridionali, în zona de contact cu partea de S a Carpaţilor Occidentali.MUNŢII ŢARCU

LACURI LACUL BREAZOVALACUL BREAZOVA (Caraş-Severin»Văliug) Lac de acumuare pe Valea Bârzava; Ichtiofaună: păstrăv; Se practică pescuitul sportiv. LACUL DRACULUILACUL DRACULUI (Caraş-Severin»Caransebeş) Lacul Dracului fenomen carstic unic in tara noastra. Lacul s-a format prin prabusirea tavanului unei pesteri, o parte a tavanului raminind deasupra lacului. Suprafata lacului este de cca.70 mp, iar adîncimea maximă de cca.12 m. ZONĂ DE AGREMENT (în ANINA)ZONĂ DE AGREMENT (în ANINA) (Caraş- Severin»Anina) Lacuri de acumulare şi de baraj. Lacul Mărghitaş pe Valea Buhui, unul din izvoarele V. Caraş. Lacul Buhui în amontele V. Buhuiului - suprafaţa 11,3 ha şi volum mc.

RÂURI BÂRZAVA Râu, afluent al Timişului. Are 127 km (pe teritoriul României) iar suprafaţa bazinului este de 1020 kmp. Izvorăşte din Munţii Semenic, trece prin Reşiţa şi Bocşa.BÂRZAVA CARAŞCARAŞ Râu, afluent al Dunării. Are o lungime de 85 km şi o suprafaţă a bazinului de 1118 kmp. Izvorăşte de pe versantul vestic al Munţilor Semenic, de la 700 m altitudine. CERNACERNA Râu, afluent al Dunării. Are o lungime de 84 km şi o suprafaţă a bazinului de 1433 kmp. Izvorăşte din Masivul Godeanu, de la 2070 m altitudine.

DUNĂREADUNĂREA Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca lungime şi debit, după Volga. Are 2860 km, iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kmp, din care 221,7 mii kmp pe teritoriul României. NERANERA Râu în SV ţării, afluent al Dunării pe teritoriul comunei Socol, în zona de intrare a fluviului Dunărea în România. Are o lungime de 125 km şi o suprafaţă a bazinului de 1365 kmp. Izvorăşte din partea centrală a Munţilor Semenic, de sub vf. Semenic, de la 1340 m altitudine. TIMIŞTIMIŞ Râu în SV României (în Banat), afluent al Dunării în aval de Belgrad. Are o lungime de 350 km (dintre care 242 km pe teritoriul României). Izvorăşte de pe versantul de E-NE al Munţilor Semenic.

REZERVAŢII NATURALE CHEILE MINIŞULUICHEILE MINIŞULUI Rezervaţia naturală (complexă). Succesiune de chei sălbatice şi pitoreşti, săpate în calcare jurasice, desfăşurate pe 14 km în cadrul cărora se disting: Cheile Minişului - primul sector de chei; Cheile Poneascăi - al 2-lea sector; Cheile Bigărului cu cascada şi izbucul Bigărului - ultimul sector CHEILE NEREI - BEUŞNIŢACHEILE NEREI - BEUŞNIŢA (Caraş-Severin»Sasca Montană) Rezervaţie în suprafaţă de ha cuprinde Cheile Nerei (cele mai mari din ţară) şi zona adiacentă. Cheile sunt săpate de Valea Nerei pe o distanţă de 18 km lungime în calcarele din sudul Munţilor Aninei. IZVOARELE NEREIIZVOARELE NEREI Rezervaţie naturală. Masă compactă de făgete virgine, cea mai importantă din Europa. Este cuprinsă între m. Rezervaţia are o suprafaţă de 2500 ha. POIANA CU NARCISE (din BORLOVA) (Caraş- Severin»Borlova / Turnu Ruieni)POIANA CU NARCISE (din BORLOVA) Rezervaţie naturală. Poiană cu narcise.

RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE BAIA ROMANĂ (din BĂILE HERCULANE)BAIA ROMANĂ (din BĂILE HERCULANE) (Caraş- Severin»Băile Herculane). Monument istoric; Bazin placat cu travertin; amenajată iniţial de romani în şi reconstruită în RUINELE CASTRULUI ŞI AŞEZĂRII ROMANE TIBISCUMRUINELE CASTRULUI ŞI AŞEZĂRII ROMANE TIBISCUM (Caraş-Severin»Jupa) Vestigii arheologice; Castrul a fost construit în 3 faze între 101 d.Hr. şi sec. IV d.Hr. În jurul lui s-a dezvoltat aşezarea romană Tibiscum în cadrul căreia s-au descoperit ruine de locuinţe, fundaţiile unui templu, mai multe monumente epigrafice, de cult şi funerare.

STAŢIUNI MUNTELE MICMUNTELE MIC (Caraş-Severin» Borlova / Turnu Ruieni) Staţiunea montană şi climatică de interes general, cu activitate permanentă. Altitudinea 1524 m. Atracţii turistice: - cadru natural cu valenţe peisagistice (versantul de sud, vestic al Muntelui Mic - Muntele Ţarcu) - Pante denivelate - domeniu schiabil. SEMENICSEMENIC (Caraş-Severin» Brebu Nou) Staţiune montană de interes general cu activitate permanentă. Atracţii turistice - Cadru natural cu valenţe peisagistice - Condiţii climatice favorabile activităţii turistice - climat de munte cu influenţe submediteraneene. BĂILE HERCULANEBĂILE HERCULANE (Caraş-Severin» Băile Herculane) Staţiune balneară situată în SV-ul României, pe valea râului Cerna, la 160 m altitudine. Climat de depresiune intramontană, apărată de vânturi. Temperatura medie anuală este de 10 grade Celsius (media lunii iulie: 22 grade Celsius, media lunii ianuarie: -1 grad Celsius).

RESURSE AGROTURISTICE NATURALE MUNŢI MUNTELE MAREMUNTELE MARE Masiv muntos situat în partea de E a Munţilor Apuseni. Altitudinea maximă: 1826 m (vf. Muntele Mare). MUNŢII GILĂU Masiv muntos situat în NE Munţilor Apuseni.MUNŢII GILĂU MUNŢII VLĂDEASA Masiv muntos situat în partea de N a Munţilor ApuseniMUNŢII VLĂDEASA

LACURI LACUL DRĂGANULLACUL DRĂGANUL (Cluj» Valea Drăganului) Lac de acumulare. Suprafaţa de 180 ha, lung de 7,5 km. Ihtiofaună, păstrăv, mreană. LACUL TARNIŢALACUL TARNIŢA (Cluj» Gilău) Lacul este amenajat pe Valea Someşului Cald, fiind format în spatele unui baraj, în arc de 97 de m. Suprafaţă de 215 ha, lungimea lacului de 8 km. La coada lacului se află gura galeriei de fugă a hidrocentralei Mărişel. Versanţii lacului sunt abrupţi.

RÂURI ARIEŞARIEŞ Râu, afluent al Mureşului pe teritoriul comunei Lunca Mureşului (judeţul Alba). Are o lungine 166 km şi o suprafaţă a bazinului de 3005 kmp. CRIŞCRIŞ Râu, afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei, format prin unirea Crişului Repede cu Crişul Alb. SOMEŞ Râu în NV României, afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei. Are 435 km (din care 376 km pe teritoriul României), iar suprafaţa bazinului hidrografic este de kmp (din care kmp pe teritoriul României).SOMEŞ SOMEŞU MARESOMEŞU MARE Râu în N României, cu cea mai mare extindere a cursului şi bazinului său pe teritoriul judeţului Bistriţa Năsăud: 118 km, iar suprafaţa bazinului este 4490 kmp. SOMEŞU MICSOMEŞU MIC Râu în NV Podişului Transilvaniei, cu întreg cursul şi bazinul său dezvoltate pe teritoriul judeţului Cluj. Are 178 km iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 3733 kmp.

MONUMENTE ALE NATURII CHEILE TURZIICHEILE TURZII (Cluj» Bogata) Rezervaţie naturală complexă-geologică, botanică, faunistică, arheologică - în suprafaţă de 176 ha. Defileul cu relief carstic în lungime de 3,5 km săpat de râul Hăşdate. DEALUL CU MELCIDEALUL CU MELCI (Cluj» Floreşti) Punct fosilifer. Calcare cu resturi de melci fosili (cochilii mari).

RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE BISERICA FOSTEI MĂNĂSTIRI VADBISERICA FOSTEI MĂNĂSTIRI VAD (Cluj»Vad) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Mănăstirea din Vad a fost întemeiată în jurul anului 1391 de doi voievozi maramureşeni ce aveau domenii aici. Actuala biserică s-a construit cu sprijinul voievodului Ştefan cel Mare. BISERICA ORTODOXĂ Sf. Paraschiva sau Adormirea Maicii Domnului (din FELEACU)BISERICA ORTODOXĂ Sf. Paraschiva sau Adormirea Maicii Domnului (din FELEACU) (Cluj»Feleacu) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Construită în pe locul uneia mai vechi probabil din lemn, cu sprijinul lui Ştefan cel Mare, ca reşedinţă a episcopiei ortodoxe de Feleac. Biserica este realizată în stil gotic. Icoanele din biserixă au fost pictate în etape diferite. CATATEA DĂBÂCACATATEA DĂBÂCA (Cluj»Dăbâca) Monument istoric. Cetate de piatră de formă inelară din sec. IX, identificată ca reşedinţă a voievodului Gelu. Era bine organizată şi avea o viaţă economică şi spirituală dezvoltată. După înfrângerea lui Gelu a urmat o perioadă de stagnare până în sec X când maghiarii au construit o fortăreaţă. MĂNĂSTIREA NICULAMĂNĂSTIREA NICULA (Cluj»Nicula) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Se presupune că a fost întemeiată în 1552, complexul fiind format din Biserica veche de lemn, construită în 1701 şi adusă din judeţul Bistriţa-Năsăud pentru a fi amplasată pe locul unei biserici din lemn, construită de pustnicul Nicolae în 1650.

ALTE RESURSE ANTROPICE DOMENIUL SCHIABIL (în SATUL MUNTELE BĂIŞORII)DOMENIUL SCHIABIL (în SATUL MUNTELE BĂIŞORII) (Cluj» Muntele Băişorii) DOMENIUL SCHIABIL (MUNŢII VLĂDEASA)DOMENIUL SCHIABIL (MUNŢII VLĂDEASA) (Cluj» Beliş) Domeniul schiabil Pârtia Fântânele, categorie medie 1050 m lungime, 300 m diferenţă de nivel.

RESURSE AGROTURISTICE NATURALE LACURI LACUL OLTINA (Constanţa» Oltina) Liman fluviatil, cu o suprafaţă de 2509,0 ha şi un volum de 60,0 mil. mc.LACUL OLTINA LACUL SINOIE (Constanţa» Istria) Lagună maritimă, cu o suprafaţă de 17150,0 ha şi un volum de 210,7 mil. mc.LACUL SINOIE LACUL SIUTGHIOL (Constanţa» Mamaia) Lac natural. Lagună marină cu o suprafaţă de 19,56 kmp; adâncimea medie: 6-8 m; apă dulce; este bază nautică şi piscicolă a staţiunii Mamaia. Pe ţărmul vestic se află insula Ovidiu.LACUL SIUTGHIOL LACUL TĂBĂCĂRIEI (Constanţa» Constanţa) Lac natural. Are o suprafaţă de 96 ha. Este bază de sporturi nautice şi piscicolă. LACUL TECHIRGHIOL Lac natural. Este un liman fluvio-marin cu apă sărată, separat de Marea Neagră printr-un cordon litoral pe care se află staţiunile Eforie Nord şi Eforie Sud. Are o suprafaţă de 11,61 kmp. Pe fundul lacului există nămol sapropelic de origine animală şi vegetală.LACUL TĂBĂCĂRIEI LACUL TECHIRGHIOL

RÂURI DUNĂREA DUNĂREA Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca lungime şi debit, după Volga. Are 2860 km, iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kmp, din care 221,7 mii kmp pe teritoriul României. Izvorăşte din E Munţilor Schwarzwald (Pădurea Neagră) din Germania, prin pâraiele Breg şi Brigach.

REZERVAŢII NATURALE PĂDUREA COMOROVA - NEPTUNPĂDUREA COMOROVA - NEPTUN Rezervaţie forestieră, parc dendrologic. Are o suprafaţă de 1,2 ha. Parc dendrologic cu stejari, cedri, tei, chiparoşi, pini, mesteceni etc. PĂDUREA HAGIENIPĂDUREA HAGIENI (Constanţa»Limanu/2 Mai) Rezervaţie naturală (forestieră). Are o suprafaţă de 393 ha, este ocrotită de lege din anul Deţine exemplare maiestuoase de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) şi stejar pufos (Quercus pubescens) etc. PEŞTERA LIMANU Limanu/2 Mai Rezervaţie arheologică şi naturală (speologică). Peştera are o lungime de 3200 m. Pe peretii pesterii si pe tavan se pot distinge o serie de desene de artă rupestre, simboluri, semne de orientare, etc.PEŞTERA LIMANU

PEŞTERILE DE LA GURA DOBROGEI PEŞTERILE DE LA GURA DOBROGEI (Constanţa»Cogealac) Rezervaţie naturală (speologică, paleontologică şi arheologică). Peştera liliecilor are o lungime de 480 m. Deţine mari colonii de lilieci. Pentru peşteră s-a creat o rezervaţie de 5 ha. REZERVAŢIA DE DUNE 2 MAI - VAMA VECHEREZERVAŢIA DE DUNE 2 MAI - VAMA VECHE (Constanţa»Vama Veche/2 Mai) Rezervaţie naturală complexă (morfologică şi botanică) de dune marine cu o suprafaţă de 50 kmp pe care cresc specii de plante endemice: cârcelul, volbura de nisip.

RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE COMPLEXUL MONASTIC BASARABICOMPLEXUL MONASTIC BASARABI (Constanţa» Basarabi/Murfatlar) Monument istoric. Asezare calugareasca rupestra, ce dateaza din sec. IX-X d.Hr., constituita dintr-o biserica cu compartimentare specific ortodoxa (altar, naos, pronaos), o biserica cu plan de bazilica, doua paraclise, sase cavouri si mai multe galerii de comunicatie sapate în cretă. COMPLEXUL MONUMENTAL TROPAEUM TRAIANICOMPLEXUL MONUMENTAL TROPAEUM TRAIANI (Constanţa» Adamclisi) Monument istoric. A fost ridicat în anul 109 d. Hr., din initiativa împaratului roman Traian, pentru a comemora victoria din anul 102 d. Hr. obtinuta de catre armatele romane asupra geto-dacilor.

PODGORII ŞI CRAME MUZEUL VITICULTURII (din BASARABI)MUZEUL VITICULTURII (din BASARABI) (Constanţa» Basarabi/Murfatlar) PODGORIA MEDGIDIAPODGORIA MEDGIDIA (Constanţa»Medgidia) Podgorie. Predomină soiurile de struguri de masă. Podgoria este specializată în vinuri albe: Pinot Gris, Chardonay, Muscat Ottonel şi vinuri negre: Pinot Noire. PODGORIA MURFATLARPODGORIA MURFATLAR (Constanţa»Basarabi/Murfatlar) Are o suprafaţă de 80 ha de viţă de vie selecţionată cu soiuri de calitate superioară: Pinot Gris, Chardonnay, Tămâioasă românească, Cabernet etc.

ALTE RESURSE ANTROPICE HERGHELIA MANGALIA HERGHELIA MANGALIA (Constanţa»Mangalia) Herghelie pentru creşterea cailor din rasa arab pur sânge.

SATE TURISTICE 2 MAI2 MAI (Constanţa»Limanu/2 Mai) Sat turistic. Factori naturali. Cadru natural: Marea Neagră. Climat continental de stepă cu influenţe marine. Bioclimat excitant şi solicitant pentru organism. Faleza este amenajată doar în zona plajei. VAMA VECHEVAMA VECHE (Constanţa»Vama Veche/2 Mai) Sat turistic cu specific de litoral. Climat continental de stepă cu influenţe marine. Plaja are o lungime de 700 m şi o lăţime de circa 100 m, cu nisip fin natural.

RESURSE AGROTURISTICE NATURALE MUNŢI MUNŢII BARAOLTMUNŢII BARAOLT Masiv muntos situat în partea de SV a Carpaţilor Orientali, îmbrăţişat de marele cot al Oltului la E şi V şi limitat de Depresiunea Baraolt la N şi Sf. Gheorghe la S. Altitudinea maximă: 1018 m (vf. Şugag). MUNŢII BODOCMUNŢII BODOC Masiv muntos situat în S Carpaţilor Orientali, în grupa munţilor vulcanici. Are o culme centrală, orientată N-S, din care se detaşează câteva vârfuri (Bodoc: 1193 m, vf. Pădurii: 1213 m, Cărpiniş ş.a.) legate prin înşeuări. MUNŢII HARGHITAMUNŢII HARGHITA Masiv muntos vulcanic, situat în partea de V-SV a Carpaţilor Orientali. Munţii Harghita se prezintă ca un platou înalt, cu orientare NNV-SSE, neted, dominat de mai multe vârfuri (Muntele Mic: 1589 m, Ascuţit: 1685 m, Cucu: 1558 m, ş.a.) care sunt resturi ale unor cratere vulcanice.

LACURI LACUL BELINLACUL BELIN (Covasna» Belin) Lac natural. Lacul, în suprafaţă de 8 ha, este utilizat în scopuri piscicole. Oferă condiţii pentru practicarea pescuitului sportiv. LACUL SURDUCLACUL SURDUC (Covasna» Comandău) Lacul are o suprafaţă de 100 ha, un volum de 165 mil m3. Oferă condiţii pentru pescuit sportiv (păstrăv).

RÂURI BUZĂUBUZĂU Râu, afluent al Siretului în Câmpia Siretului inferior. Are 302 km şi o suprafaţă a bazinului de 5264 kmp. Izvorăşte din N Masivului Ciucaş, de la 1800 m altitudine, de sub vf. Ciucaş, curge mai întâi spre N, pentru ca la Întorsura Buzăului să facă o cotitură bruscă spre SE. OLT Râu în partea centrală şi de S a României, cu direcţie predominantă de curgere N-S, afluent al Dunării pe teritoriul comunei Islaz (jud. Teleorman).OLT RÂUL NEGRURÂUL NEGRU Râu, afluent al Oltului în aval de comuna Chichiş (judeţul Covasna). Are o lungime de 97 km şi o suprafaţă a bazinului de 2320 kmp.

MONUMENTE ALE NATURII BALTA DRACULUIBALTA DRACULUI (Covasna» Covasna) Monument al naturii. Izvor cu apă carbogazoasă cu emanaţii de gaze şi vegetaţie de mlaştină. MESTECĂNIŞUL DE LA RECIMESTECĂNIŞUL DE LA RECI (Covasna»Reci) Monument al naturii. Zonă de dune nisipoase cu înălţimi cuprinse între 3 şi 12 m, a căror orientare (NE- SV) se datorează vântului Nemira care bate în această zonă cu deosebită intensitate. Între dune sunt cantonate o serie de mlaştini şi lacuri având forme alungite.

RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR CENTRU FOLCLORIC (în BARAOLT)CENTRU FOLCLORIC (în BARAOLT) (Covasna»Baraolt) Manifestări tradiţionale. Dansuri populare ungureşti, formaţie artistică, obiceiuri populare calendaristice. CENTRU FOLCLORIC (în ÎNTORSURA BUZĂULUI) CENTRU FOLCLORIC (în ÎNTORSURA BUZĂULUI) (Covasna»Întorsura Buzăului) Manifestare tradiţională. Festivalul folcloric Ciobănaşul (septembrie), dansuri populare româneşti, ansamblul folcloric Ciobănaşul. CENTRU FOLCLORIC (în ZĂBALA)CENTRU FOLCLORIC (în ZĂBALA) (Covasna»Zăbala) Creaţie artistică. Dansuri populare secuieşti. FESTIVALUL CÂNTECULUI, JOCULUI ŞI PORTULUI POPULAR ŞI FESTIVALUL POMANA PORCULUI (în BALVANYOS)FESTIVALUL CÂNTECULUI, JOCULUI ŞI PORTULUI POPULAR ŞI FESTIVALUL POMANA PORCULUI (în BALVANYOS) (Covasna» Balvanyos) Manifestare tradiţională. Festivalul cântecului, jocului şi portului popular (august), Festivalul Pomana porcului (în februarie).

STAŢIUNI BALVANYOSBALVANYOS (Covasna» Balvanyos) Staţiune balneoclimaterică. Situată la poalele munţilor Bodoc şi Puciosu (Carpaţii Orientali), la m altitudine, staţiunea dispune de numeroase izvoare cu ape minerale, carbogazoase, feruginoase, calcice, hipotone. COVASNACOVASNA (Covasna» Covasna) Staţiune balneoclimaterică cu funcţionare permanentă, situată la poalele versantului vestic al Munţilor Breţcu, la o altitudine de m. Climat de depresiune intramontană, tonic, cu veri răcoroase şi ierni friguroase. BIBORŢENIBIBORŢENI (Covasna» Biborţeni) Staţiune balneoclimaterică sezonieră, de interes local. Este situată în partea central-estică a României, în raza oraşului Baraolt, în Depresiunea Baraolt, la 490 m altitudine. BODOCBODOC (Covasna» Bodoc) Staţiune balneoclimaterică, cu funcţionare permanentă, situată la o altitudine de 549 m, la poalele Munţilor Bodoc şi Baraolt. Izvoare de ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, clorurate. MALNAŞMALNAŞ (Covasna»Malnaş-Băi) Staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă. VÂLCELEVÂLCELE (Covasna»Vâlcele) Staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă.

RESURSE AGROTURISTICE NATURALE MUNŢI MUNŢII BUCEGI Masiv muntos situat în extremitatea estică a Carpaţilor Meridionali. MUNŢII LEAOTA Masiv muntos situat în partea de E a Carpaţilor Meridionali.

LACURI LACUL PUCIOASA (pe IALOMIŢA)LACUL PUCIOASA (pe IALOMIŢA) (Dâmboviţa» Pucioasa) Lac antropic, construit pe cursul superior al râului Ialomiţa, intrat în circuitul hidroenergetic şi de alimentare cu apă în anul 1974, vol. 8 mil. mc.

RÂURI ARGEŞARGEŞ Râu în S-SE României, afluent al Dunării la Olteniţa. Are 350 km iar suprafaţa bazinului hidrografic este de kmp. DÂMBOVIŢADÂMBOVIŢA Râu în S României (268 km). Izvorăşte de pe versantul de N al Munţilor Iezer, de la 2240 m altitudine, curge mai întâi pe direcţia SV-NE, până în dreptul vf. Păpuşa, unde brusc îşi schimbă direcţia către S-SE. IALOMIŢAIALOMIŢA Râu în SE României, afluent al Dunării. Are 417 km iar suprafaţa bazinului este de kmp. Izvorăşte din circul glaciar numit Obârşia Ialomiţei, de pe versantul sudic al masivului Bucegi, de sub vf. Piatra Obârşiei, de la 2395 m altitudine, din apropiere de vf. Omu.

NEAJLOVNEAJLOV Râu, afluent al Argeşului pe teritoriul comunei Gostinari (judeţul Giurgiu). Are 150 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 3660 kmp. Izvorăşte din Câmpia înaltă a Piteştiului, de la 300 m altitudine, străbate Câmpia Piteştiului pe direcţie NV-SE, iar apoi traversează Câmpia Găvanu-Burdea, etc. SABARSABAR Râu, afluent al Argeşului pe teritoriul comunei Hotarele (judeţul Giurgiu). Are 144 km, iar suprafaţa bazinului este de 2376 kmp. Izvorăşte din SE Piemontului Cândeşti, de la 450 m altitudine.

PEŞTERI PEŞTERA IALOMIŢAPEŞTERA IALOMIŢA (Dâmboviţa» Moroeni) Peştera Ialomiţa este situată în Valea Superioară a râului omonim, vale care reprezintă o treime din partea vestică a Bucegilor. Se află la 1660 m altitudine în Muntele Bătrâna. Gura peşterii, în formă de semielipsă, se deschide pe o terasă orizontală, situată la 18 m deasupra fundului văii. REZERVAŢIA NATURALĂ COMPLEXĂ BUCEGI REZERVAŢIA NATURALĂ COMPLEXĂ BUCEGI (Dâmboviţa» Moroeni) Rezervaţie naturală complexă. Climat alpin şi subalpin, tonic stimulent, potenţial schiabil (peste 800 ha), vânat mare. Peştera Ialomiţei (400 m lungime), Peştera Ursului, Cheile Orzei, Cheile Dobreşti.

RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE ANSAMBLUL PALATULUI BRÂNCOVENESC ANSAMBLUL PALATULUI BRÂNCOVENESC (Dâmboviţa» Potlogi) Monument istoric şi de arhitectură. Palatul a fost construit în stilul caracteristic brâncovenesc în perioada de către Constantin Brâncoveanu. Biserica Sf. Dumitru RUINELE PALATULUI BRÂNCOVENESC RUINELE PALATULUI BRÂNCOVENESC (Dâmboviţa» Doiceşti) Monument istoric şi de arhitectură laică. In anul 1706, Constantin Brâncoveanu a initiat construirea unui palat pentru fiul sau, Mateias. Din vechiul palat brancovenesc, se pastreaza fragmente din zidul de incinta al curtii si fundatiile palatului.

ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR MUZEU COMUNAL (în RĂZVAD)MUZEU COMUNAL (în RĂZVAD) (Dâmboviţa» Răzvad) Muzeu comunal. Pofil: etnografie, istorie. Colecţii reprezentative zonei. MUZEU ETNOGRAFIC (în MALU CU FLORI)MUZEU ETNOGRAFIC (în MALU CU FLORI) (Dâmboviţa» Malu cu Flori) Muzeu comunal. Profil: etnografie, istorie. Colectie mixta de istorie si etnografie cu obiecte din zona. MUZEU ETNOGRAFIC (în MOROIENI)MUZEU ETNOGRAFIC (în MOROIENI) (Dâmboviţa» Moroeni) Muzeu comunal. Profil: istorie, etnografie. Colectie mixta de istorie si etnografie reprezentand zona. MUZEU ETNOGRAFIC (în PIETROŞIŢA)MUZEU ETNOGRAFIC (în PIETROŞIŢA) (Dâmboviţa» Pietroşiţa) Muzeu comunal. Profil: etnografie, istorie. Colectia muzeala cuprinde peste 800 piese de arta populara si etnografie. Este amplasata intr-o casa taraneasca din sec. XIX

STAŢIUNI BALNEARE PUCIOASAPUCIOASA (Dâmboviţa» Pucioasa) Staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă, oferă climat de deal, sedativ, izvoare cu ape minerale sulfuroase, de mare concentraţie, sulfatate, clorurate, slab bicarbonatate, magneziene, a căror analiză chimică a fost efectuată pentru prima dată în 1828.

RESURSE AGROTURISTICE NATURALE LACURI LACUL BISTREŢLACUL BISTREŢ (Dolj» Bistreţ) Lac de luncă, cu o suprafaţă de 1867,0 ha şi un volum de 28,0 mil. mc.

RÂURI AMARADIAAMARADIA Râu, afluent al Jiului în arealul comunei Cernele (judeţul Dolj). Are o lungime de 99 km şi o suprafaţă a bazinului de 870 kmp. Izvorăşte din E Dealului Cărbuneşti, de la 490 m altitudine şi are o direcţie predominantă de curgere N-S. DUNĂREA Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca lungime şi debit, după Volga. Are 2860 km, iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kmp, din care 221,7 mii kmp pe teritoriul României.DUNĂREA JIU Râu în S-SV României, afluent al Dunării pe teritoriul comunei Gighera, judeţul Dolj. Are o lungime de 339 km şi o suprafaţă a bazinului de kmp.JIU

RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE ANSAMBLUL ARHITECTURAL COŢOFENIANSAMBLUL ARHITECTURAL COŢOFENI (Dolj» Coţofenii din Dos) Monument istoric şi de arhitectură. Ansamblul arhitectural este alcătuit din: - Biserica Adormirea Maicii Domnului, ctitorie a boierilor Coţofeni. Are formă de bazilică, pictura fiind realizată în anul 1928; - Conacul, construit în anul 1653, ctitor Mihai Coţofeanu. MĂNĂSTIREA SADOVA Sf. NicolaeMĂNĂSTIREA SADOVA Sf. Nicolae (Dolj» Sadova) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie din 1530, a boierilor Craioveşti, biserica păstrează picturi murale originale, realizate în anul 1792.

MANIFESTARE CULTURAL- ARTISTICĂ (în BĂILEŞTI)MANIFESTARE CULTURAL- ARTISTICĂ (în BĂILEŞTI) (Dolj» Băileşti) Manifestare cultural-artistică. Festivalul humorului Amza Pellea (octombrie)

RESURSE AGROTURISTICE NATURALE LACURI LACUL BRATEŞ Lac natural. Lac de luncă, parţial desecat, având acum o suprafaţă de ha, fiind folosit pentru piscicultură.

RÂURI BÂRLADBÂRLAD Râu, afluent al Siretului, la 4 km aval de comuna Lieşti (judeţul Galaţi). Are 207 km şi o suprafaţă a bazinului de 7220 kmp. Izvorăşte din Dealul Bour (Podişul Central Moldovenesc), de la 370 m altitudine, din amonte de comuna Valea Ursului (judeţul Neamţ. DUNĂREADUNĂREA Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca lungime şi debit, după Volga. Are 2860 km, iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kmp, din care 221,7 mii kmp pe teritoriul României. PRUTPRUT Râu în extremitatea de NE şi E a României, afluent al Dunării, la 15 km E de Galaţi. Lungimea sa totală este de 953 km, dintre care 742 km pe teritoriul României (al treilea râu ca lungime al ţării, după Dunăre şi Mureş). Suprafaţa bazinului este de kmp, din care kmp pe teritoriul României). SIRETSIRET Râu în partea de E a României, cu direcţie generală de curgere NNV-SSE, afluent al Dunării. Are 706 km, din care 559 km pe teritoriul României; bazinul hidrografic are kmp, din care kmp pe teritoriul României (cel mai mare bazin hidrografic din ţară, care ocupă 18,8% din suprafaţa României).

REZERVAŢII NATURALE REZERVAŢIE NATURALĂ (în HANU CONACHI) REZERVAŢIE NATURALĂ (în HANU CONACHI) (Galaţi»Hanu Conachi) Rezervaţie de dune de nisip ce ocupă o suprafaţă de 199,3 ha, fixate cu plantaţii de salcâm. In această rezervaţie trăiesc şopârla de nisip - specie care atinge în România limita vestică a arealului său mondial şi şarpele de nisip - element aflat aici la limita nordică a arealului. REZERVAŢIE NATURALĂ (în ROSCANI)REZERVAŢIE NATURALĂ (în ROSCANI) (Galaţi»Oancea) Rezervaţie naturală. Rezervaţie de bujori întinsă pe o suprafaţă de 70 ha. REZERVAŢIE PALEONTOLOGICĂ (în TECUCI) REZERVAŢIE PALEONTOLOGICĂ (în TECUCI) (Galaţi»Tecuci) Rezervaţia paleontologică are o suprafaţă de 1,5 ha. Rezervaţia se află pe terasa inferioară a Bârladului, la punctul La Rateş.

RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR CENTRU FOLCLORIC (în INDEPENDENŢA) CENTRU FOLCLORIC (în INDEPENDENŢA) (Galaţi»Independenţa) Manifestare populară tradiţională. Ansamblul folcloric Bujorelul. CENTRU FOLCLORIC (în NĂMOLOASA)CENTRU FOLCLORIC (în NĂMOLOASA) (Galaţi»Nămoloasa) Manifestări populare tradiţionale. Cor ţărănesc. CENTRU FOLCLORIC (în TECUCI)CENTRU FOLCLORIC (în TECUCI) (Galaţi»Tecuci) Manifestare populară tradiţională. Ansamblul folcloric Doina Siretului. MUZEUL COMUNAL (din BUCIUMENI)MUZEUL COMUNAL (din BUCIUMENI) (Galaţi»Buciumeni) Muzeu comunal. Profil: istorie, etnografie. Sunt expuse documente şi obiecte care atestă locuirea acestor meleaguri din cele mai vechi timpuri. MUZEUL SĂTESC (din SUCEVENI)MUZEUL SĂTESC (din SUCEVENI) (Galaţi»Suceveni) Muzeu sătesc. Profil: istorie, etnografie. Sunt expuse obiecte, documente, port popular, obiecte de uz casnic.

RESURSE AGROTURISTICE NATURALE LACURI LACUL COMANALACUL COMANA (Giurgiu»Comana) Lac natural. Are o suprafaţă de circa 100 ha, invadată în prezent de vegetaţie. Ichtiofaună. LACUL DE ACUMULARE (ZONĂ DE AGREMENT) LACUL DE ACUMULARE (ZONĂ DE AGREMENT) (Giurgiu»Mihăileşti) Lac de acumulare. Lacul realizat în anii '80 are o suprafaţă de ha şi un volum de 76,3 mil. m3. Este populat cu ichtiofaună (crap, somn, roşioară, etc.).

RÂURI ARGEŞ Râu în S-SE României, afluent al Dunării la Olteniţa. Are 350 km iar suprafaţa bazinului hidrografic este de kmp. Izvorăşte din partea central-vestică a culmii principale a Munţilor Făgăraş prin doi afluenţi: Buda şi Capra. DÂMBOVIŢA Râu în S României (268 km). Izvorăşte de pe versantul de N al Munţilor Iezer, de la 2240 m altitudine, curge mai întâi pe direcţia SV-NE, până în dreptul vf. Păpuşa, unde brusc îşi schimbă direcţia către S-SE, traversează extremitatea sudică a Munţilor Piatra Craiului.

DUNĂREADUNĂREA (Giurgiu) Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca lungime şi debit, după Volga. Are 2860 km, iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kmp, din care 221,7 mii kmp pe teritoriul României. NEAJLOVNEAJLOV (Giurgiu) Râu, afluent al Argeşului pe teritoriul comunei Gostinari (judeţul Giurgiu). Are 150 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 3660 kmp. SABARSABAR (Giurgiu) Râu, afluent al Argeşului pe teritoriul comunei Hotarele (judeţul Giurgiu). Are 144 km, iar suprafaţa bazinului este de 2376 kmp.

REZERVAŢII NATURALE PĂDUREA CĂSCIOARELE (ZONĂ DE AGREMENT)PĂDUREA CĂSCIOARELE (ZONĂ DE AGREMENT) (Giurgiu» Căscioarele) Rezervaţie naturală. Pădure de foioase (stejar) ce are o suprafaţă de ha. PĂDUREA MANAFUPĂDUREA MANAFU (Giurgiu»Valea Bujorului) Rezervaţie naturală. Declarată rezervaţie forestieră în 1954, are o suprafaţă de 278 ha, fiind alcătuită din stejar brumăriu în amestec cu cer, gârniţă şi salcâm plantat. REZERVAŢIA COMANAREZERVAŢIA COMANA (Giurgiu» Comana) Rezervaţie naturală (forestieră). Rezervaţia Comana, declarată în 1954 rezervaţie forestieră şi cinegetică, are o suprafaţă de 630,5 ha şi se extinde în perimetrele a trei comune.

RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE LOC ISTORICLOC ISTORIC (Giurgiu»Călugăreni) Loc istoric. La 13 august 1595, armata Ţării Româneşti, comandată de Mihai Viteazul, a repurtat o strălucită victorie asupra oastei otomane comandată de marele vizir Sinan Paşa, cu toate că acesta beneficia de superioritate numerică. MĂNĂSTIREA COMANAMĂNĂSTIREA COMANA (Giurgiu»Comana) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie a domnitorului Vlad Ţepeş (sec. XV), cuprinde biserica Sf. Nicolae ce a fost clădită din iniţiativa domnului Radu Şerban, în 1609, refăcută de Ştefan Cantacuzino, în şi reconstruită în MĂNĂSTIREA NEAJLOVMĂNĂSTIREA NEAJLOV (Giurgiu»Clejani) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. A fost ctitorită de domnul Vlad Călugărul ( ), cu biserica Adormirea Maicii Domnului, reclădită de Nicodim Greceanul (1799). Restaurată şi zugrăvită în 1868.

ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR CENTRU ETNOGRAFICCENTRU ETNOGRAFIC (Giurgiu» Ghimpaţi) Artă populară, creaţie populară. Artă populară: cusături, broderii. CENTRU FOLCLORICCENTRU FOLCLORIC (Giurgiu» Clejani) Creaţie populară. Taraf, ansamblu folcloric. MUZEUL COMUNALMUZEUL COMUNAL (Giurgiu» Daia) Muzeu comunal. Profil: arheologie, etnografie Arheologie: unelte din silex, podoabe de ceramică din epoca fierului Etnografie: unelte agricole, piese de port popular MUZEUL DE ARTĂ POPULARĂMUZEUL DE ARTĂ POPULARĂ (Giurgiu» Herăşti) Muzeu de artă populară. Este filială a Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti. Profil: etnografie - depozit cu colecţii de feronerie şi mobilier popular românesc. MUZEUL DE ETNOGRAFIE ŞI ARTĂ POPULARĂ A CÂMPIEI ROMÂNEMUZEUL DE ETNOGRAFIE ŞI ARTĂ POPULARĂ A CÂMPIEI ROMÂNE (Giurgiu» Stoeneşti) Muzeu etnografic. Profil: etnografic Obiecte de port popular, scoarţe, ţesături de interior, obiecte de cojocărit, de fierărie, de pescuit, etc. Muzeul este amenajat într-un vechi conac al familiei Drugănescu, construit în stilul arhitecturii brâncoveneşti, la începutul sec. XVIII.

RESURSE AGROTURISTICE NATURALE MUNŢI MUNŢII CĂPĂŢÂNIIMUNŢII CĂPĂŢÂNII Fac parte din Carpaţii Meridionali şi sunt cuprinşi între Olt şi Jiu. MUNŢII GODEANUMUNŢII GODEANU Masiv muntos situat în partea de V a Carpaţilor Meridionali.

MUNŢII PARÂNG Masiv muntos situat în partea central-vestică a Carpaţilor Meridionali. Mare nod orohidrografic, a cărui culme principală este dominată de numeroase vârfuri delimitate de versanţi abrupţi, acoperiţi cu grohotişuri: Parângul Mare (2519 m), Mohoru (2337 m), etc.MUNŢII PARÂNG MUNŢII VÂLCANMUNŢII VÂLCAN Masiv muntos situat în partea de V-SV a Carpaţilor Meridionali.

RÂURI AMARADIAAMARADIA Râu, afluent al Jiului în arealul comunei Cernele (judeţul Dolj). Are o lungime de 99 km şi o suprafaţă a bazinului de 870 kmp. Izvorăşte din E Dealului Cărbuneşti, de la 490 m altitudine şi are o direcţie predominantă de curgere N- S, drenând partea de V a Piemontului Olteţului. CERNACERNA Râu, afluent al Dunării. Are o lungime de 84 km şi o suprafaţă a bazinului de 1433 kmp. Izvorăşte din Masivul Godeanu, de la 2070 m altitudine, curge în mare parte pe linia tectonică, cu direcţia NE-SV, dintre Munţii Godeanu şi Cerna (la V) şi Vâlcan şi Mehedinţi (la E). GILORT Râu, afluent al Jiului pe teritoriul comunei Ţânţăreni, judeţul Gorj. Are o lungime de 116,2 km şi o suprafaţă a bazinului de 1360 kmp. Izvorăşte din masivul Parâng, de sub vf. Mândra, de la 2000 m altitudine, colectează apele de pe versantul sudic al acestuia, străbate Subcarpaţii Olteniei, etc.GILORT

JIUJIU Râu în S-SV României, afluent al Dunării pe teritoriul comunei Gighera, judeţul Dolj. Are o lungime de 339 km şi o suprafaţă a bazinului de kmp. MOTRUMOTRU Râu, afluent al Jiului pe teritoriul comunei Butoieşti (judeţul Mehedinţi). Are o lungime de 120 km şi o suprafaţă a bazinului de 1900 kmp. Izvorăşte din SV Munţilor Vâlcan, de sub vf. Oslea, de la 1230 m altitudine. OLTEŢOLTEŢ Râu, afluent al Oltului în cursul inferior. Are 175 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 2460 kmp. Izvorăşte de sub curmătura Olteţului, aflată între vf. Bou (1908 m) şi vf. Igoiu-Micaia, de la 1600 m altitudine, străbate sectorul montan pe direcţia N-S.

PEŞTERI PEŞTERA MUIERILORPEŞTERA MUIERILOR (Gorj» Baia de Fier) Peştera Muierilor este situată în nordul Olteniei, pe teritoriul administrativ al comunei Baia de Fier, judeţul Gorj. S-a format în masivul de calcare situat pe bordura sudică a munţilor Parâng, în versantul drept al pârâului Galbenul. PEŞTERA POLOVRAGIPEŞTERA POLOVRAGI (Gorj» Polovragi) Peştera Polovragi este situată în partea de sud-vest a Munţilor Căpăţânii, pe teritoriul administrativ al Judeţului Gorj, la intrarea în cheile Olteţului. Accesul spre chei se face prin comuna Polovragi, pe drum comunal.

CHEI CHEILE OLTEŢULUICHEILE OLTEŢULUI (Gorj» Polovragi) Structuri geologice. Săpate de apa cu acelaşi nume în masivul calcaros Polovragi - Cernavodă, pe o lungime de 2 km, impresionează prin sălbăticia şi îngustimea defileului, în lungul căruia a fost construit un drum forestier pe o lungime de 18 km. CHEILE TISMANEICHEILE TISMANEI (Gorj» Tismana) Structuri geologice. Chei săpate de Valea Dornei, afluent al râului Tismana, de circa 500 m, cu aspect sălbatic, fiind străjuite de pereţi aproape verticali, de circa 50 m.

RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE ANSAMBLUL MĂNĂSTIRII TISMANAANSAMBLUL MĂNĂSTIRII TISMANA (Gorj»Tismana) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ansamblul Mănăstirii Tismana a fost construit în perioada din iniţiativa călugărului grec Nicodim, susţinut material de Vladislav I Vlaicu. Cuprinde: - biserica Adormirea Maicii Domnului, ctitor Radu I Paisie (1378).

MĂNĂSTIREA LAINICI Intrarea în Biserică a Maicii Domnului MĂNĂSTIREA LAINICI Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Gorj» Pleşa) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie boierească din perioada , biserica păstrează picturi murale interioare de factură postbrâncovenească. Faţadele sunt decorate cu o friză de panouri pictate. Posedă muzeu cu colecţii de icoane, cărţi vechi, obiecte de cult, etc. MĂNĂSTIREA POLOVRAGI Adormirea Maicii Domnului MĂNĂSTIREA POLOVRAGI Adormirea Maicii Domnului (Gorj»Polovragi) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie din anul 1505, restaurată în perioada din iniţiativa domnitorului Constantin Brâncoveanu, biserica păstrează picturi murale interioare executate în anul Pictura are caracteristici proprii, cu valoare de prototip.

SATE TURISTICE TISMANATISMANA (Gorj» Tismana) Artă şi arhitectură populară. Vestit centru pentru produsele artizanale (covoare olteneşti) şi prelucrarea artistică a lemnului. Manifestare tradiţională. Festivalul de folclor gorjenesc - Nedeie (15 august). Sat cu structură tradiţională.

RESURSE AGROTURISTICE NATURALE MUNŢI MUNŢII BODOCMUNŢII BODOC Masiv muntos situat în S Carpaţilor Orientali, în grupa munţilor vulcanici. Are o culme centrală, orientată N-S, din care se detaşează câteva vârfuri (Bodoc: 1193 m, vf. Pădurii: 1213 m. MUNŢII CĂLIMANIMUNŢII CĂLIMANI Masiv muntos vulcanic situat pe rama internă a Carpaţilor Orientali, parte componentă a lanţului de munţi vulcanici. Munţii Călimani constituie cel mai proeminent edificiu vulcanic din Carpaţii româneşti. MUNŢII CIUCULUI Masiv muntos situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali, între văile superioare ale Oltului (la V), Trotuşului (la E) şi Uzului (la S).MUNŢII CIUCULUI

MUNŢII GURGHIUMUNŢII GURGHIU Masiv muntos situat în partea central-vestică a Carpaţilor Orientali, în şirul munţilor vulcanici. MUNŢII HARGHITAMUNŢII HARGHITA Masiv muntos vulcanic, situat în partea de V-SV a Carpaţilor Orientali. Munţii Harghita se prezintă ca un platou înalt, cu orientare NNV-SSE, neted, dominat de mai multe vârfuri (Muntele Mic: 1589 m, Ascuţit: 1685 m, Cucu: 1558 m, ş.a.) care sunt resturi ale unor cratere vulcanice. MUNŢII HĂŞMAŞMUNŢII HĂŞMAŞ Masiv muntos situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali şi este alcătuit din şisturi cristaline şi calcare jurasice. Altitudinea maximă: 1792 m (vf. Hăşmaşu Mare).

LACURI LACUL ROŞU Lac natural. Este un lac de baraj natural care s-a format în anul 1837, în urma alunecărilor straturilor de pe coasta de NV a Munţilor Ucigaşului. O caracteristică a lacului o reprezintă cioturile copacilor ce acopereau creasta muntelui. Lacul se află la altitudinea de 983 m. LACUL SFÂNTA ANA Lac natural. Monument al naturii, este singurul lac din Europa Centrală şi de Est aşezat într-un crater vulcanic care s-a păstrat intact. Situat în partea centrală a Masivului Ciomatu, la alt. de 950 m, lacul este alimentat exclusiv de precipitaţiile atmosferice, apa lui fiind deosebit de limpede.

RÂURI MUREŞMUREŞ Cel mai mare afluent al Tisei şi al doilea râu al României, ca lungime, după Dunăre. Are 803 km, dintre care 761 km pe teritoriul României. Suprafaţa bazinului hidrografic este de kmp, dintre care kmp pe teritoriul României. OLT Râu în partea centrală şi de S a României, cu direcţie predominantă de curgere N-S.OLT TÂRNAVATÂRNAVA Râu, afluent al Mureşului pe teritoriul comunei Mihalţ (judeţul Alba). Are o lungime de 249 km şi o suprafaţă a bazinului de 6157 kmp.

RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE MUZEUL ETNOGRAFIC (din PRAID)MUZEUL ETNOGRAFIC (din PRAID) (Harghita»Praid) Muzeu etnografic. Profil: etnografie. MUZEUL ETNOGRAFIC (din SĂRMAŞ)MUZEUL ETNOGRAFIC (din SĂRMAŞ) (Harghita»Sărmaş) Muzeu etnografic. Profil: etnografc. MUZEUL ETNOGRAFIC (din TOPLIŢA)MUZEUL ETNOGRAFIC (din TOPLIŢA) (Harghita»Topliţa) Muzeu etnografic. Profil: etnografie. MUZEUL ETNOGRAFIC (în REMETEA)MUZEUL ETNOGRAFIC (în REMETEA) (Harghita»Remetea) Muzeu etnografic. Profil: etnografc. Sunt expuse ţesături, obiecte din lemn, instalaţii tehnice populare şi costume populare secuieşti. MUZEUL TEHNICII POPULARE (în CRISTURU SECUIESC) MUZEUL TEHNICII POPULARE (în CRISTURU SECUIESC) (Harghita» Cristuru Secuiesc) Muzeu etnografic. Profil: etnografie.

STAŢIUNI IZVORU MUREŞULUIIZVORU MUREŞULUI Staţiune montană (climatică şi de odihnă) de interes general, cu funcţionare permanentă, situată în raza comunei Voşlăbeni, în SE Depresiunii Giurgeu, la poalele Munţilor Hăşmaş, la 891 m altitudine. Climă de munte, cu veri răcoroase (iulie 14(C) şi ierni friguroase -6(C). LACU ROŞULACU ROŞU Staţiune montană de interes naţional, cu funcţionare permanentă, situată într-o mică depresiune străjuită de Munţii Tarcău, Hăşmaş şi Giurgeu (Carpaţii Orientali), pe malul lacului Roşu, la o altitudine de 980 m. BĂILE TUŞNADBĂILE TUŞNAD Staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă, situată pe malul stâng al Oltului, la 650 m altitudine. BORSECBORSEC Staţiune balneoclimaterică. Renumită staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă, izvoare de ape minerale carbogazoase, calcice, magneziene, alcalino-feroase, hipotone, recunoscute şi recomandate pentru acţiunea lor tămăduitoare încă din PRAIDPRAID Staţiune balneoclimaterică sezonieră, cu climă moderată, de adăpost, cu veri răcoroase şi ierni friguroase.

RESURSE AGROTURISTICE NATURALE MUNŢI MUNŢII GODEANUMUNŢII GODEANU Masiv muntos situat în partea de V a Carpaţilor Meridionali. MUNŢII METALIFERIMUNŢII METALIFERI Masiv muntos situat în partea de S a Munţilor Apuseni. Altitudinea maximă: 1170 m (vf. Fericeli). MUNŢII PARÂNGMUNŢII PARÂNG Masiv muntos situat în partea central-vestică a Carpaţilor Meridionali.

MUNŢII POIANA RUSCĂIMUNŢII POIANA RUSCĂI Masiv muntos situat în NE Munţilor Banatului. MUNŢII RETEZAT Masiv muntos situat în partea de V a Carpaţilor Meridionali. Sunt constituiţi din mai multe creste alpine aliniate de 2 şiruri aproape paralele, orientate E-V. Munţii Retezat prezintă peste 20 de vârfuri care depăşesc 2000 m altitudine.MUNŢII RETEZAT MUNŢII VÂLCANMUNŢII VÂLCAN Masiv muntos situat în partea de V-SV a Carpaţilor Meridionali. MUNŢII ŞUREANUMUNŢII ŞUREANU Masiv muntos situat în partea central-nordică a Carpaţilor Meridionali, în grupa Munţilor Parâng.

LACURI LACUL BUCURALACUL BUCURA (Hunedoara» Râu de Mori) Lac glaciar, cu o suprafaţă de 10,5 ha şi un volum de 0,5 mil. mc. LACUL DE ACUMULARE CINCIŞLACUL DE ACUMULARE CINCIŞ (Hunedoara» Cinciş Lac de acumulare - lungime 2,5 km. Barajul are o înălţime de 48 m. Este populat cu o bogată ichtiofaună: crap, somn, ştiucă. LACUL GURA APEI (Hunedoara» Râu de Mori) Lac antropic, cu o suprafaţă de 420 ha şi un volum de 210,0 mil. mc.LACUL GURA APEI LACUL ZĂNOAGA MARELACUL ZĂNOAGA MARE (Hunedoara» Alun) Lac format în circuri glaciare, cu o suprafaţă de 9,0 ha şi un volum de 1,0 mil. mc.

RÂURI CRIŞCRIŞ Râu, afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei, format prin unirea Crişului Repede cu Crişul Alb. JIUJIU Râu în S-SV României, afluent al Dunării pe teritoriul comunei Gighera, judeţul Dolj. Are o lungime de 339 km şi o suprafaţă a bazinului de kmp. MUREŞMUREŞ Cel mai mare afluent al Tisei şi al doilea râu al României, ca lungime, după Dunăre. Are 803 km, dintre care 761 km pe teritoriul României.

RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE BISERICA DE PIATRĂ Sfântul Nicolae (din DENSUŞ)BISERICA DE PIATRĂ Sfântul Nicolae (din DENSUŞ) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Una dintre cele mai vechi biserici din România, nu se cunoaşte anul creaţiei, dar se presupune că este anterioară arhitecturii romanice (sec. IV). Biserica a fost construită în trei etape. Pe alocuri se păstrează porţiuni din pardoseala originală. CASTELUL CORVINEŞTILOR (HUNIAZILOR)CASTELUL CORVINEŞTILOR (HUNIAZILOR) (Hunedoara» Hunedoara) Monument istoric şi de arhitectură laică. Cel mai important monument de arhitectură gotică laică din Transilvania. Edificiul este ridicat pe locul unei cetăţi din sec. XII ridicată la rândul ei pe locul unei întărituri romane (ale cărei urme - valuri de pământ se mai văd şi acum).

LOC ISTORIC - ŢEBEALOC ISTORIC - ŢEBEA (Hunedoara» Ţebea) Loc istoric; Aici au avut loc lupte în timpul răscoalei lui Horia Cloşca şi Crişan în 1784 şi în timpul revoluţiei din 1848 MANASTIREA PRISLOPMANASTIREA PRISLOP (Hunedoara» Silivaşu de Sus) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie din 1564 a Domniţei Zamfira, fiica lui Moise Vodă domn al Ţării Româneşti ( ). Păstrează fragmente de picturi murale realizate în anul Din ordinul generalului austriac Bukow în 1762 a fost incendiată. MORMÂNTUL LUI AVRAM IANCU ŞI GORUNUL LUI HOREAMORMÂNTUL LUI AVRAM IANCU ŞI GORUNUL LUI HOREA (Hunedoara»Ţebea) Monument istoric, monument comemorativ; Mormântul lui Avram Iancu înmormântat în cimitirul din Ţebea în 1873, sub gorunul lui Horea.

STAŢIUNI BALNEARE GEOAGIU BĂIGEOAGIU BĂI (Hunedoara» Geoagiu-Băi) Staţiune balneoclimatică de interes general, cu activitate permanentă. Factori de cură: bioclimat, ape minerale (15 izvoare + 7 foraje - apă oligominerală, sulfuroasă, bicarbonatată, calcică, magneziană, hipotonă, mezotermală). VAŢA DE JOSVAŢA DE JOS (Hunedoara» Vaţa de Jos) Staţiune balneoclimatică de interes general, cu activitate permanentă Factori terapeutici: Izvoare cu ape minerale sulfuroase, clorurate, sodice, calcice, termale; climat sedativ. Indicaţii terapeutice: tratarea afecţiunilor reumatismale, posttraumatice, neurologice, periferice, ginecologice.

RESURSE AGROTURISTICE NATURALE LACURI LACUL AMARALACUL AMARA Liman fluviatil, cu o suprafaţă de 132,0 ha şi un volum de 2,6 mil. mc. LACUL STRACHINALACUL STRACHINA Liman fluvial pe cursul inferior al Văii Ialomiţa; suprafaţa de 159 km2, lungime 9,5 km, lăţime maximă 1,5 km, adâncime maximă 3 m. Bază piscicolă, ihtiofaună. LACURILE JILAVELE ŞI RATCA (PESCUIT SPORTIV)LACURILE JILAVELE ŞI RATCA (PESCUIT SPORTIV) Lacuri naturale. Lacul Jilavele, situat în Lunca Văii Ialomiţei, pe malul stâng, are suprafaţa de cca 4,5 km2, lungimea de 6 km, adâncimea 3 m. Ichiofaună. Lac folosit pentru irigaţii şi piscicultură. Lacul Ratca, situat în Lunca Sărată, afluentul stâng al Ialomiţei.

RÂURI DUNĂREADUNĂREA Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca lungime şi debit, după Volga. Are 2860 km, iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kmp, din care 221,7 mii kmp pe teritoriul României. IALOMIŢAIALOMIŢA Râu în SE României, afluent al Dunării. Are 417 km iar suprafaţa bazinului este de kmp. Izvorăşte din circul glaciar numit Obârşia Ialomiţei, de pe versantul sudic al masivului Bucegi, de sub vf. Piatra Obârşiei, de la 2395 m altitudine, din apropiere de vf. Omu. PRAHOVAPRAHOVA Râu, afluent al Ialomiţei pe teritoriul comunei Adâncata (judeţul Ialomiţa). Are 193 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 3738 kmp.

RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE CONACUL MIHAIL MARGHILOMAN CONACUL MIHAIL MARGHILOMAN (Ialomiţa» Hagieşti) Monument istoric şi de arhitectură laică. Conacul a fost construit între de meşteri italieni. MANIFESTARE POPULARĂ TRADIŢIONALĂ (în SLOBOZIA)MANIFESTARE POPULARĂ TRADIŢIONALĂ (în SLOBOZIA) (Ialomiţa» Slobozia) Manifestare artistică. Ansamblul folcloric Floricica Bărăganului

STAŢIUNI BALNEARE AMARAAMARA (Ialomiţa»Amara) Staţiune balneară de interes general, cu funcţionare permanentă, climat continental, de câmpie, cu veri călduroase, uneori toride şi ierni reci. Temperatura medie anuală este de 10,3 grade Celsius.

RESURSE AGROTURISTICE NATURALE RÂURI BAHLUIBAHLUI Râu, afluent al Jijiei în amonte de Chipereşti (judeţul Iaşi). Are o lungime de 104 km şi o suprafaţă a bazinului de 1915 kmp. JIJIAJIJIA Râu în NE ţării, afluent al Prutului pe teritoriul comunei Gorban (judeţul Iaşi). Are 307 km şi o suprafaţă a bazinului de 5850 kmp. MOLDOVAMOLDOVA Râu, afluent al Siretului în aval de municipiul Roman. Are o lungime de 216 km şi o suprafaţă a bazinului de 4326 kmp.

PRUTPRUT Râu în extremitatea de NE şi E a României, afluent al Dunării, la 15 km E de Galaţi. Lungimea sa totală este de 953 km, dintre care 742 km pe teritoriul României (al treilea râu ca lungime al ţării, după Dunăre şi Mureş). Suprafaţa bazinului este de kmp, din care kmp pe teritoriul României. SIRETSIRET Râu în partea de E a României, cu direcţie generală de curgere NNV-SSE, afluent al Dunării. Are 706 km, din care 559 km pe teritoriul României; bazinul hidrografic are kmp, din care kmp pe teritoriul României (cel mai mare bazin hidrografic din ţară, care ocupă 18,8% din suprafaţa României.

REZERVAŢII NATURALE DEALUL REPEDEADEALUL REPEDEA (Iaşi» Bârnova) Rezervaţie naturală complexă (geologică, forestieră, peisagistică). Rezervaţie în suprafaţă de 38,5 ha. Cuprinde depozite sarmaţiene cu o bogată faună. Cuprinde şi vegetaţia forestieră (foioase) care acoperă dealul. PĂDUREA CĂTĂLINAPĂDUREA CĂTĂLINA (Iaşi» Cotnari) Rezervaţie naturală (forestieră). Pădure de foioase cu arbori seculari PĂDUREA DE SALCÂMI (din VALEA LUNGĂ) (Iaşi»Valea Lungă) Rezervaţie naturală (botanică). Rezervaţie de salcâm galben şi specia euroasiatică continentală, aflate la limita occidentală a arealului lor de răspândire. PĂDUREA DE SALCÂMI (din VALEA LUNGĂ)

RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE MĂNĂSTIREA DOBROVĂŢMĂNĂSTIREA DOBROVĂŢ (Iaşi» Dobrovăţ) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Mânăstirea ctitorită de Ştefan cel Mare din anul 1504 ca mărime este a doua după cea de la Neamţ. Pictura interioară realizată pe timpul lui Petru Rareş ( ). MĂNĂSTIREA HLINCEAMĂNĂSTIREA HLINCEA (Iaşi» Hlincea) Monument istoric şi de arhitectură. Ctitorită de Domniţa Maria Zoltan fiica lui Petru Şchiopul. Biserica mănăstirii a fost renovată din iniţiativa domnului Vasile Lupu şi pictată ulterior în frescă cu cheltuiala lui Ştefăniţă-Lupu. Se remarcă tabloul votiv în care apare portretul lui Vasile Lupu. PALATUL AL. I. CUZAPALATUL AL. I. CUZA (Iaşi» Ruginoasa) Monument istoric şi de arhitectură laică. Palatul a fost construit între în stil neogotic de Săndulache Sturdza, Al.I. Cuza l-a cumpărat în A mai aparţinut lui Moruzzi Brătianu. Între a fost spital.

PODGORII ŞI CRAME PODGORIA BOHOTINPODGORIA BOHOTIN (Iaşi» Bohotin) Podgorie renumită pentru vinul Busuioacă de Bohotin (demisec rose). PODGORIA COTNARIPODGORIA COTNARI (Iaşi» Cotnari) Podgorie veche şi renumită, cunoscută din sec. XV. Predomină soiurile indigene. Grasa de Cotnari, Feteasca, Tămâioasa Românească, Frăncuşa (vinuri albe şi rose).

STAŢIUNI TURISTICE STRUNGASTRUNGA (Iaşi»Strunga). Staţiune balneară de interes local. Este cunoscută din 1830 când s-a făcut prima analiză a apelor minerale. Factorii naturali de cură sunt climatul de cruţare şi izvoare cu ape minerale sulfuroase, sulfatate, bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, hipotone.

RESURSE AGROTURISTICE NATURALE LACURI LACUL CĂLDĂRUŞANILACUL CĂLDĂRUŞANI (Ilfov» Grădiştea) Liman fluviatil, cu o suprafaţă de 224,0 ha şi un volum de 4,5 mil. mc. LACUL MOGOŞOAIALACUL MOGOŞOAIA (Ilfov» Mogoşoaia) Lac amenajat. Lac de origine antropică, are o suprafaţă de 103 ha, din care 40 ha asanate şi un volum de apă de circa 2,5 mil. mc. LACUL SNAGOVLACUL SNAGOV (Ilfov» Siliştea Snagovului) Lac natural. Lungimea lacului este de 13 km, suprafaţa 570 ha, 100 mil. mc apă. LACUL ŢIGĂNEŞTI (BĂLTENI SCROVIŞTEA)LACUL ŢIGĂNEŞTI (BĂLTENI SCROVIŞTEA) (Ilfov» Periş) Lac amenajat. Liman fluviatil lung de mai mulţi kilometri.

RÂURI ARGEŞARGEŞ Râu în S-SE României, afluent al Dunării la Olteniţa. Are 350 km iar suprafaţa bazinului hidrografic este de kmp. Izvorăşte din partea central-vestică a culmii principale a Munţilor Făgăraş prin doi afluenţi: Buda şi Capra. DÂMBOVIŢADÂMBOVIŢA Râu în S României (268 km). Izvorăşte de pe versantul de N al Munţilor Iezer, de la 2240 m altitudine, curge mai întâi pe direcţia SV-NE, până în dreptul vf. Păpuşa, unde brusc îşi schimbă direcţia către S-SE.

IALOMIŢA Râu în SE României, afluent al Dunării. Are 417 km iar suprafaţa bazinului este de kmp. Izvorăşte din circul glaciar numit Obârşia Ialomiţei, de pe versantul sudic al masivului Bucegi, de sub vf. Piatra Obârşiei, de la 2395 m altitudine, din apropiere de vf. Omu.. SABARSABAR Râu, afluent al Argeşului pe teritoriul comunei Hotarele (judeţul Giurgiu). Are 144 km, iar suprafaţa bazinului este de 2376 kmp.

REZERVAŢII NATURALE PĂDUREA CĂLDĂRUŞANIPĂDUREA CĂLDĂRUŞANI (Ilfov» Grădiştea) Rezervaţie naturală. Suprafaţă de 468 ha pădure, formată predominant din stejar, amestec cu cer, arţar tătăresc etc., reprezentând un rest din vechii codrii ai Vlăsiei. În interiorul ei se dezvoltă o abundenţă de arbuşti şi un variat covor vegetal. PĂDUREA MOGOŞOAIAPĂDUREA MOGOŞOAIA (Ilfov» Mogoşoaia Rezervaţie naturală (forestieră). Pădurea se întinde pe o suprafaţă de 20 ha fiind alcătuită din brazi, pini, mesteceni, paltini, stejari etc. PĂDUREA SNAGOVPĂDUREA SNAGOV (Ilfov» Siliştea Snagovului) Rezervaţie naturală. Rămăşiţă a vechiului codru al Vlăsiei, suprafaţă de 10 ha. Arbori monumentali: stejar, frasin, tei.

RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE ANSAMBLUL ARHITECTONIC MOGOŞOAIAANSAMBLUL ARHITECTONIC MOGOŞOAIA (Ilfov»Mogoşoaia) Monument istoric de arhitectură. Ansamblu arhitectonic format din: - Biserica - zidită în 1688, ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu. - Palatul - construit în 1702 tot de Constantin Brâncoveanu în stil brâncovenesc. MĂNĂSTIREA CĂLDĂRUŞANIMĂNĂSTIREA CĂLDĂRUŞANI (Ilfov»Moara Vlăsiei) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica mănăstirii Sf. Mănăstirea este situată la 35 km N de Bucureşti. A fost ridicată de Matei Basarab în MĂNĂSTIREA CERNICAMĂNĂSTIREA CERNICA (Ilfov»Cernica) Monument istoric de arhitectură religioasă. Ctitorie din 1608 a vornicului Cernica Ştirbei, fiind restaurată în Cuprinde: - Biserica Sf. Nicolae - zidită în 1815 la iniţiativa stareţului Timotei. MĂNĂSTIREA PASĂREAMĂNĂSTIREA PASĂREA (Ilfov»Brăneşti) Monument istoric de arhitectură religioasă. Lăcaşul de cult a fost construit în 1813 de către arhimandritul Timotei şi reconstruit în 1847 de arhimandritul Calinic. Pictura a fost realizată de aceiaşi meşteri ca la Cernica (Fotache şi Nicolae Polcovnicul). MĂNĂSTIREA SNAGOVMĂNĂSTIREA SNAGOV (Ilfov»Siliştea Snagovului) Monument istoric de arhitectură religioasă. Ctitorie a sec. XV, clădită pe un ostrov, important centru al culturii Ţării Romăneşti în epoca feudală, punct de batere a monedei, loc de supliciu. MĂNĂSTIREA ŢIGĂNEŞTIMĂNĂSTIREA ŢIGĂNEŞTI (Ilfov»Ciolpani) Monument istoric de arhitectură religioasă. Ansamblul mănăstirii a fost realizat în anul 1812 de banul Radu Golescu şi este format din biserica mare, biserica mică, cimitir, clopotniţa, arhondăria, stăreţia, trapeza, bolniţa, atelierele de ţesătorie şi 80 chilii pentru maici.

RESURSE AGROTURISTICE NATURALE MUNŢI MUNŢII GUTÂIMUNŢII GUTÂI Masiv muntos situat în NV Carpaţilor Orientali, în cadrul munţilor vulcanici. Altitudinea maximă: 1443 m (vf. Gutâi). MUNŢII MARAMUREŞMUNŢII MARAMUREŞ Grup de munţi situat în extremitatea de N a Carpaţilor Orientali, la graniţa cu Ucraina.

MUNŢII RODNAMUNŢII RODNA Cel mai mare dintre toate masivele cristalino-mezozoice ale Carpaţilor Orientali, Munţii Rodnei ocupă un spaţiu vast, între Sălăuţa, Someşu Mare şi Depresiunea Maramureşului. MUNŢII ŢIBLEŞMUNŢII ŢIBLEŞ Masiv muntos situat în partea de NV a Carpaţilor Orientali; aparţine lanţului muntos vulcanic, situat între valea superioară a Suciului (la V) şi cea a Sălăuţei (la E). Altitudinea maximă: 1839 m (vf. Ţibleş).

RÂURI BISTRIŢABISTRIŢA Râu, afluent al Siretului la 10 km aval de Bacău. Are 283 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 7039 kmp. Izvorăşte de pe versantul de N al Munţilor Rodna prin două pâraie (Bistricioara şi Putreda) de la 1930 m altitudine. LĂPUŞLĂPUŞ Râu, afluent al Someşului pe teritoriul comunei Ardusat din Depresiunea Baia Mare. Are o lungime de 112 km şi o suprafaţă a bazinului de 1820 kmp. Izvorăşte din partea centrală a Munţilor Lăpuş, de sub vf. Văratec, de la 1200 m altitudine. SOMEŞSOMEŞ Râu în NV României, afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei. Are 435 km (din care 376 km pe teritoriul României), iar suprafaţa bazinului hidrografic este de kmp (din care kmp pe teritoriul României).

CHEI CHEILE LĂPUSULUICHEILE LĂPUSULUI Structură geologică. Cheile sunt săpate de V. Lăpuş în calcarele cristaline ale Culmii Preluca. Cheile, în lungime de cca 25 km, au pereţi abrupţi, versantul stâng al lor având în zonă Capul Podului ( 540 m). CHEILE TĂTARULUICHEILE TĂTARULUI Chei săpate de Valea Mara, în cursul său superior, în platoul vulcanic Izvoarele (Vf. Runcu m), cuprinse într-o rezervaţie geologică, în suprafaţă de 15 ha. DEFILEUL VASERULUIDEFILEUL VASERULUI Defileu, lung de 50 m, săpat de Valea Vaserului în coloanele Munţii Maramureşului, între Vf. Piatra Făinii (1.283 m) - Vişeu de Sus.

RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE ANSAMBLUL MONUMENTAL (din MOISEI)ANSAMBLUL MONUMENTAL (din MOISEI) (Maramureş» Moisei) Monument comemorativ. Este închinat celor 29 ţărani ucişi mişeleşte de trupele fascisto-hortiste în octombrie Ansamblul, opera sculptorului Vida Gheza, realizat în anul 1967, este alcătuit din 12 siluete de bărbaţi (sculptate în lemn) dispuse în cerc, în jurul unei mese din piatră. BISERICA DE LEMN Adormirea Maicii Domnului (din LĂPUŞ) BISERICA DE LEMN Adormirea Maicii Domnului (din LĂPUŞ) (Maramureş»Lăpuş) Monument istoric şi de arhitectură populară religioasă. Biserica a fost construită în anul Pictura interioară datează din anul 1767 şi este executată pe lemn, în tempera. Monument de arhitectură. BISERICA DIN DEAL Naşterea Maicii Domnului (din IEUD) BISERICA DIN DEAL Naşterea Maicii Domnului (din IEUD) (Maramureş»Ieud) Monument istoric şi de arhitectură populară religioasă. Aceasta este una dintre cele mai vechi biserici de lemn din Maramureş (datează din anul 1364).

MĂNĂSTIREA BÂRSANA

CIMITIRUL VESEL - SĂPÂNŢA

SATE TURISTICE DESEŞTIDESEŞTI (Maramureş» Deseşti) Arhitectură populară tradiţională. Casa Iurca, construită din lemn de stejar în 1792, monument istoric şi de arhitectură populară. Sat cu structură tradiţională. Instalaţii tehnice ţărăneşti (mari). Artă populară (centru de prelucrare artistică a lemnului). Port popular. IEUDIEUD (Maramureş» Ieud) Sat cu structură tradiţională. Instalaţii tehnice ţărăneşti. Porţi maramureşene din lemn. Port popular. Prelucrarea artistică a lemnului.

STAŢIUNI BORŞA (Maramureş» Borşa) Staţiune montană şi balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă. Amplasată la o altitudine de m, pe valea superioară a Vişeului, staţiunea dispune de izvoare cu ape minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, calcice, magnezieneBORŞA OCNA ŞUGATAGOCNA ŞUGATAG (Maramureş» Ocna Şugatag) Staţiune balneoclimaterică cu funcţionare permanentă, climat de depresiune intramontană, cu veri răcoroase (în iulie temperatura medie este de 18 grade Celsius), ierni reci (în ianuarie -4 grade Celsius) şi precipitaţii moderate (750 mm anual). IZVOARELEIZVOARELE (Maramureş» Izvoarele) Staţiune climatică şi de odihnă, de interes general, cu funcţionare permanentă, situată la poalele Munţilor Gutâi, la 916 m altitudine.

RESURSE AGROTURISTICE NATURALE MUNŢI MUNŢII MEHEDINŢI Grup de munţi situaţi în partea de SV a Carpaţilor Meridionali, având orientare NE-SV. Sunt alcătuiţi predominant din calcare, şisturi cristaline şi gresii. Deşi au altitudini mici ( m), prezintă un relief accidentat, cu un abrupt foarte pronunţat spre valea Cernei.

LACURI LACUL OSTROVU MARE Lac antropic, cu o suprafaţă de ha şi un volum de 800,0 mil. mc. LACUL ZATONLACUL ZATON (Mehedinţi» Ponoarele) Lac format într-o depresiune carstică, cu o suprafaţă de 20,0 ha şi un volum de 1,0 mil. mc.

RÂURI CERNACERNA Râu, afluent al Dunării. Are o lungime de 84 km şi o suprafaţă a bazinului de 1433 kmp. Izvorăşte din Masivul Godeanu, de la 2070 m altitudine, curge în mare parte pe linia tectonică, cu direcţia NE-SV, dintre Munţii Godeanu şi Cerna (la V) şi Vâlcan şi Mehedinţi (la E). DUNĂREADUNĂREA Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca lungime şi debit, după Volga. Are 2860 km, iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kmp, din care 221,7 mii kmp pe teritoriul României. MOTRUMOTRU Râu, afluent al Jiului pe teritoriul comunei Butoieşti (judeţul Mehedinţi). Are o lungime de 120 km şi o suprafaţă a bazinului de 1900 kmp.

MONUMENTE ALE NATURII CAZANELE DUNĂRIICAZANELE DUNĂRII (Mehedinţi» Dubova) Monument al naturii; Zonă a defileului Dunării la trecerea prin Carpaţi, în lungime de 9 km, cuprinsă între localităţile Dubova (în amonte) şi Eşelniţa (în aval).

RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE MĂNĂSTIREA VODIŢAMĂNĂSTIREA VODIŢA (Mehedinţi»Porţile de Fier I / Gura Văii) Monument istoric şi de arhitectură religioasă, este una din cele mai vechi ctitorii voivodale ale ţării. Ea a fost ridicată în perioada de călugărul Nicodim.

RESURSE AGROTURISTICE NATURALE MUNŢI MUNŢII CĂLIMANI Masiv muntos vulcanic situat pe rama internă a Carpaţilor Orientali, parte componentă a lanţului de munţi vulcanici. Munţii Călimani constituie cel mai proeminent edificiu vulcanic din Carpaţii româneşti.. MUNŢII GURGHIU Masiv muntos situat în partea central-vestică a Carpaţilor Orientali, în şirul munţilor vulcanici. Cupola centrală constituită din curgeri de lavă, formează un podiş înalt, de circa 1000 m altitudine, cu direcţia NV- SE, de o netezime remarcabilă ("Platoul vulcanic").

LACURI LACUL RĂSTOLIŢA Lac de acumulare - lac în lungime de 3,8 km şi volum 43 mil. mc. Ihtiofaună: păstrăvi, lipan.

RÂURI MUREŞ Cel mai mare afluent al Tisei şi al doilea râu al României, ca lungime, după Dunăre. Are 803 km, dintre care 761 km pe teritoriul României. Suprafaţa bazinului hidrografic este de kmp, dintre care kmp pe teritoriul României. TÂRNAVA Râu, afluent al Mureşului pe teritoriul comunei Mihalţ (judeţul Alba). Are o lungime de 249 km şi o suprafaţă a bazinului de 6157 kmp. Râul Târnava se formează din confluenţa, la Blaj, a râului Târnava Mare cu râul Târnava Mică, două sisteme hidrografice mari, paralele, cu caracteristici hidrologice de podiş.

CHEI DEFILEUL TOPLIŢA - DEDA Traseu spectaculos. Defileu săpat de Mureş la traversarea munţilor vulcanici Căliman - Gurghiu pe care îi separă. Au o lungime de 50 m şi lăţime de m fiind tăiat în andezite şi piroclastite. La ieşirea din Defileu, Mureşul îşi schimbă direcţia spre sud - sud-vest.

RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE CETATEA SIGHIŞOARACETATEA SIGHIŞOARA (Mureş» Sighişoara) Rezervaţie de arhitectură. Cetatea Sighişoara (judeţul Mureş, municipiul Sighişoara), cea mai frumoasă şi mai bine păstrată cetate orăşenească din Transilvania, arată astăzi ca un veritabil oraş- muzeu, oferind vizitatorului şansa rară de a realiza o întoarcere în timp, în atmosfera medievală de acum câteva sute de ani. CETATEA ŢĂRĂNEASCĂ (din SASCHIZ)CETATEA ŢĂRĂNEASCĂ (din SASCHIZ) (Mureş» Saschiz) Monument istoric şi de arhitectură religioasă Cetatea ţărănească din Saschiz este o cetate de refugiu (secolul XIV), construită de comunitatea germană din localitate pe o înălţime la vest de sat, având ziduri din piatră înalte de 7-9 m şi turnuri de apărare de formă pătrată. MONUMENTUL EROILOR (din OARBA DE MUREŞ) MONUMENTUL EROILOR (din OARBA DE MUREŞ) (Mureş» Iernut) Loc istoric - Monument comemorativ. Monument închinat eroilor căzuţi în luptele de la Oarba de Mureş - dealul Sângeorgiu în septembrie 1944.

STAŢIUNI SOVATASOVATA (Mureş» Sovata-Băi) Staţiune balneoclimatică de interes general cu activitate permanentă, situată pe versantul vestic al Munţilor Gurghiului, la m altitudine. Climat de depresiune colinară, cu ierni relativ blânde şi veri răcoroase. Temperatura medie anuală este de 7,6 grade Celsius. SÂNGEORGIU DE MUREŞSÂNGEORGIU DE MUREŞ (Mureş» Sângeorgiu de Mureş) Staţiune balneoclimatică de interes local cu activitate permanentă. Climat de dealuri, sedativ. Factorii naturali de cură sunt elementul de cruţare şi izvoarele de apă minerală clorurată sodică iodurată sulfatată.

RESURSE AGROTURISTICE NATURALE MUNŢI MUNŢII BISTRIŢEI Sistem de masive muntoase în N Carpaţilor Orientali, limitat de valea superioară a Moldovei, în N, valea Bistricioarei, la S, Munţii Stânişoarei, la E şi Munţii Călimani şi Depresiunea Dornelor, la V, sunt străpunşi în partea lor nordică de valea Bistriţei. MUNŢII CEAHLĂUMUNŢII CEAHLĂU Masiv muntos situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali. Altitudinea maximă: 1907 (vf. Ocolaşu Mare). MUNŢII GOŞMANU Masiv muntos situat în partea central-estică a Carpaţilor Orientali, având forma unei culmi prelungi, cu direcţia NV, SE. Altitudinea maximă: 1474 m (vf. Geamăna). Important nod hidrografic.MUNŢII GOŞMANU

MUNŢII HĂŞMAŞ Masiv muntos situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali. Altitudinea maximă: 1792 m (vf. Hăşmaşu Mare). Este afectat de frecvente fenomene carstice (lapiezuri, doline, chei). MUNŢII HĂŞMAŞ MUNŢII STÂNIŞOAREIMUNŢII STÂNIŞOAREI Masiv montan situat la N de Bistriţa, alcătuit din gresii, conglomerate, ce dau vârfuri şi culmi înalte, argile, marne, şisturi, pe care s- au dezvoltat culmi joase, mici depresiuni şi sectoare de vale lărgite şi umanizate (Pipirig, Hangu, Secu, Nemţişor). MUNŢII TARCĂUMUNŢII TARCĂU Masiv muntos situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali. Au aspectul unor munţi joşi, cu altitudini medii de m, care fac trecerea de la zona internă la cea externă a flişului.

LACURI LACUL DE ACUMULARE IZVORUL MUNTELUI Lac de acumulare. Lac construit în 1960 pe Valea Bistriţei la poalele muntelui Ceahlău şi ale muntelui Stânişoarei, 505 m altitudine, 325 kmp suprafaţă. A fost amenajat în scop hidroenergetic şi turistic. Alimentează printr-un tunel pe sub munte hidrocentrala Stejaru.

RÂURI BÂRLAD Râu, afluent al Siretului, la 4 km aval de comuna Lieşti (judeţul Galaţi). Are 207 km şi o suprafaţă a bazinului de 7220 kmp. Izvorăşte din Dealul Bour (Podişul Central Moldovenesc), de la 370 m altitudine, din amonte de comuna Valea Ursului (judeţul Neamţ).BÂRLAD BISTRIŢABISTRIŢA Râu, afluent al Siretului la 10 km aval de Bacău. Are 283 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 7039 kmp. Izvorăşte de pe versantul de N al Munţilor Rodna prin două pâraie (Bistricioara şi Putreda) de la 1930 m altitudine, străbate apoi diferite formaţiuni geologice în care formează bazinete mai largi (Şesuri, Cârlibaba, Ciocăneşti etc.), în alternanţă cu chei şi îngustări pitoreşti (Zugreni, Toance, Crucea etc.).

MOLDOVAMOLDOVA Râu, afluent al Siretului în aval de municipiul Roman. Are o lungime de 216 km şi o suprafaţă a bazinului de 4326 kmp. Izvorăşte din NE Obcinei Mestecăniş, de sub vf. Lucina, de la 1250 m altitudine, străbate mai întâi formaţiunile de fliş ale unui culoar larg, pe direcţie N-S, ce separă Obcina Mestecăniş (din V) de Obcina Feredeu (din E), iar în aval de comuna Fundu Moldovei face o cotitură spre E, traversând perpendicular flişul paleogen, până la Gura Humorului. SIRETSIRET Râu în partea de E a României, cu direcţie generală de curgere NNV-SSE, afluent al Dunării. Are 706 km, din care 559 km pe teritoriul României; bazinul hidrografic are kmp, din care kmp pe teritoriul României (cel mai mare bazin hidrografic din ţară, care ocupă 18,8% din suprafaţa României).

CHEI CHEILE BICAZULUICHEILE BICAZULUI (Neamţ» Bicaz Chei) Rezervaţie naturală complexă - (peisagistică, floristică, faunistică). Chei formate de cursul superior al râului Bicaz modelate în calcarele masivilor Hăşmaş între comuna Bicaz chei şi Staţiunea Lacu Roşu, pe o lungime de 8 km. Pereţi abrupţi cu înălţimi de peste 200 m. DEFILEUL BISTRIŢEI AURIIDEFILEUL BISTRIŢEI AURII (Neamţ» Fărcaşa) Defileul Bistriţei Aurii este tăiat în rocile dure ale Muntilor Bistritei, apele sale navalnice linistindu-se abia în lacul de acumulare Izvorul Muntelui.

RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE BISERICA Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril (din RĂZBOIENI) BISERICA Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril (din RĂZBOIENI) (Neamţ»Războieni) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica a fost construită în de Ştefan cel Mare, pe locul în care au fost îngropaţi ostaşii moldoveni căzuţi la Războieni în Este de dimensiuni mari, pictată în interior în sec. XIX şi restaurată în CETATEA NEAMŢCETATEA NEAMŢ (Neamţ»Târgu Neamţ) Monument istoric. Cetatea a fost ridicată în timpul lui Petru I ( ) pe locul unei cetăţi dacice sau romano-slavă. A fost refăcută de Ştefan cel Mare în şi de Vasile Lupu în Datorită fortificaţiilor sale cetatea nu a putut fi cucerită niciodată.

MĂNĂSTIREA AGAPIAMĂNĂSTIREA AGAPIA (Neamţ» Agapia) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Mănăstirea este situată într-o pădure de fagi şi brazi. În componenţa sa se află: - Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril - zidită din iniţiativa fratelui domnitorului Vasile Lupu. MĂNĂSTIREA BISTRIŢAMĂNĂSTIREA BISTRIŢA (Neamţ» Bistriţa) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Mănăstirea a fost înfiinţată în 1402 de Alexandru cel Bun. Ea cuprinde Biserica Adormirea Maicii Domnului ctitorită de Alexandru cel Bun în Ştefan cel Mare şi Petru Rareş au înnoit şi împodobit biserica în 1494 şi respectiv în MĂNĂSTIREA NEAMŢMĂNĂSTIREA NEAMŢ (Neamţ» Mănăstirea Neamţ) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Întemeiată în sec. XIV de Petru I Muşat. A fost refăcută de Ştefan cel Mare în 1467 şi 1497 (după victoria de la Codrul Cosminului).

MĂNĂSTIREA SECUMĂNĂSTIREA SECU (Neamţ» Leghin) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Mănăstirea a fost înfiinţată în 1564 de vistiernicul Zosim şi cuprinde Biserica Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul - construită în 1602 de Nestor Ureche. În sec. XVIII, bisericii i s-a adăugat un pridvor. În 1821 a fost incendiată şi refăcută. MĂNĂSTIREA VĂRATECMĂNĂSTIREA VĂRATEC (Neamţ» Văratec) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Mănăstirea a fost întemeiată în 1785 de călugăriţa Olimpiada. Ea cuprinde Biserica nouă Adormirea Maicii Domnului. Construită în , pictată în interior în 1841 şi repictată în 1882.

SATE TURISTICE AGAPIAAGAPIA (Neamţ» Agapia) Artă populară. Prelucrare artistică a pielii, ţesături, ouă încondeiate, prelucrare artistică a lemnului. Sat cu largă circulaţie turistică. BISTRIŢABISTRIŢA (Neamţ» Bistriţa) Sat cu largă circulaţie turistică. VĂRATECVĂRATEC (Neamţ» Văratec) Localitate cu largă circulaţie turistică. Artă populară. - Ţesături (covoare, scoarţe, ştergare în culori); - Prelucrare artistică a lemnului.

STAŢIUNI DURĂUDURĂU (Neamţ» Durău) Staţiune montană şi climatică de interes general, cu activitate permanentă. Este situată la 800 m altitudine. Cadrul natural, climatul şi bioclimatul o indică pentru odihnă precum şi pentru tratarea nevrozelor, stărilor de debilitate, surmenaj, anemii. BĂLŢĂTEŞTIBĂLŢĂTEŞTI (Neamţ» Bălţăteşti) Staţiune balneară de interes general cu activitate permanentă. Cadrul natural, climatul şi bioclimatul, apele minerale cunoscute în această zonă, recomandă această staţiune în tratarea afecţiunilor reumatismale, posttraumatice, neurologice periferice, endocrine, dermatologice. OGLINZIOGLINZI (Neamţ» Oglinzi) Staţiune balneară. Existenţa izvoarelor de apă minerală sărată au creat condiţiile formării unei staţiuni balneare de interes general. Aici se pot trata diverse forme de reumatism.