RESURSE AGROTURISTICE

DEFINIŢII Resurse turistice – componente ale mediului natural şi antropic, care prin calităţile şi specificul lor, sunt valorificate prin turism, în măsura în care nu sunt supuse regimului de protecţie integrală; Resurse agroturistice naturale - elemente de relief, întinderi de apă şi cursuri hidrografice, de climă, de floră şi de faună, peisaje, zăcăminte de substanţe minerale cu efecte terapeutice; Resurse agroturistice antropice - monumente şi situri arheologice, monumente istorice, ansambluri şi rezervaţii de arhitectură, monumente de artă şi ansambluri memoriale, monumente tehnice, muzee, elemente de folclor şi artă populară;

RESURSELE AGROTURISTICE NATURALE RELIEF ŞI GEOLOGIE Trepte şi forme de relief; Trepte şi forme de relief; Fenomene geologice; Fenomene geologice; Peisaj natural; Peisaj natural; Forme bizare de relief; Forme bizare de relief; Structuri geologice; Structuri geologice; Monumente ale naturii. Monumente ale naturii.CLIMA Temperatura aerului; Temperatura aerului; Temperatura apei; Temperatura apei; Precipitaţii; Precipitaţii; Grosimea şi durata stratului de zăpadă; Grosimea şi durata stratului de zăpadă; Durata de strălucire a soarelui. Durata de strălucire a soarelui.HIDROGRAFIA Ape freatice şi minerale; Ape freatice şi minerale; Râuri şi lacuri; Râuri şi lacuri; Dunărea; Dunărea; Marea Neagră. Marea Neagră. VEGETAŢIA Păduri etajate; Păduri etajate; Flora specifică; Flora specifică; Monumente ale naturii; Monumente ale naturii; Rezervaţii ştiinţifice. Rezervaţii ştiinţifice.FAUNA Fond cinegetic; Fond cinegetic; Fond piscicol; Fond piscicol; Specii faunistice ocrotite; Specii faunistice ocrotite; Rezervaţii ştiinţifice. Rezervaţii ştiinţifice. NATURA OCROTITĂ Rezervaţii naturale; Rezervaţii naturale; Parcuri naturale. Parcuri naturale.

RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE 1.Vestigii arheologice legate de geneza poporului român şi paternitatea sa pe aceste locuri: cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, ruine ale unor cetăţi medievale etc. 2.Monumente istorice, de arhitectură şi de artă cu valoare de unicat, unele de notorietate mondială, ca bisericile şi mănăstirile cu fresce exterioare din Bucovina; bisericile de lemn din Maramureş; bisericile şi cetăţile ţărăneşti fortificate din Transilvania; monumentele stilului brâncovenesc şi complexele de artă feudală din Oltenia şi Muntenia;

3. Muzeele şi casele memoriale, multe dintre ele de interes internaţional sau naţional; 4. Mărturiile civilizaţiei şi culturii populare (elementele de etnografie şi folclor): arhitectura şi tehnica populară tradiţională (Maramureş, Nordul Moldovei, Sibiu, Oltenia de Nord, Câmpulung, Bran etc.); creaţia artistică populară: meşteşuguri, artizanat, ceramică, port popular, folclor literar, muzical şi coregrafic (Oaş, Maramureş, Nordul Moldovei, Mărginimea Sibiului, Sălaj, Bistriţa-Năsăud etc.); manifestări populare tradiţionale (târguri, festivaluri etc); muzee etnografice etc.

5. Satele turistice se pot clasifica după tipurile de potenţial turistic în: sate peisagistice (climaterice, balneare, pentru sporturi de iarnă, sate cu podgorii şi pomiviticole, pastorale, pescăreşti şi de interes vânătoresc, pentru sporturi nautice etc.), sate de interes cultural- istoric (cu monumente istorice şi arhitectonice) şi etnofolclorice (de creaţie artistică şi artizanală etc.). 6. Resursele turistice legate de activitatea economică includ lucrările inginereşti şi arhitectonice cu o valoare turistică inedită, cum sunt: barajele şi acumulările de apă de interes hidroenergetic, hidrocentralele, canalele de navigaţie şi alte obiective economice.

ACTIVITĂŢI UMANE CU FUNCŢIE AGROTURISTICĂ Nedeile sunt evenimente cu adânci rădăcini în tradiţiile popoarelor, prilejuite de succesiunea ciclică a anotimpurilor, de reluare ritmică a unor vechi trăiri şi obişnuinţe. În general, ele se desfăşoară primăvara, când natura se trezeşte la o nouă viaţă. Aproape fiecare floare are nedeia ei: înflorirea narciselor adună oamenii la Negrileasa, în Munţii Apuseni; înflorirea liliacului la Ponoare în Podişul Mehedinţi. Nedeile sunt legate de anumite ritualuri ale muncii; păstorit, arat. În acest context se înscriu nedeile din Mărginimea Sibiului, Culoarul Bran-Rucăr (Fundata, Şirnea), Depresiunea Haţeg, Oltenia subcarpatică (Vaideeni, Polovragi, Horezu, Tismana). Nedeile sunt evenimente cu adânci rădăcini în tradiţiile popoarelor, prilejuite de succesiunea ciclică a anotimpurilor, de reluare ritmică a unor vechi trăiri şi obişnuinţe. În general, ele se desfăşoară primăvara, când natura se trezeşte la o nouă viaţă. Aproape fiecare floare are nedeia ei: înflorirea narciselor adună oamenii la Negrileasa, în Munţii Apuseni; înflorirea liliacului la Ponoare în Podişul Mehedinţi. Nedeile sunt legate de anumite ritualuri ale muncii; păstorit, arat. În acest context se înscriu nedeile din Mărginimea Sibiului, Culoarul Bran-Rucăr (Fundata, Şirnea), Depresiunea Haţeg, Oltenia subcarpatică (Vaideeni, Polovragi, Horezu, Tismana). Carnavalurile impresionează turiştii prin exuberanţa lor, prin acea descătuşare de energie şi imaginaţie. Deşi pe mapamond astfel de evenimente sunt pretexte pentru a atrage milioane de turişti, în România nu avem încă o tradiţie în exploatarea lor. Carnavalurile impresionează turiştii prin exuberanţa lor, prin acea descătuşare de energie şi imaginaţie. Deşi pe mapamond astfel de evenimente sunt pretexte pentru a atrage milioane de turişti, în România nu avem încă o tradiţie în exploatarea lor.

Târgurile şi expoziţiile devin, o dată pe săptămână, pe lună sau într-un an, centre de polarizare a turiştilor nu atât prin activităţile comerciale desfăşurate, cât prin atmosfera inedită şi noutatea produselor expuse. Aceste manifestări pot avea încărcături şi de alt ordin, aşa cum ne exemplifică Târgul de fete de pe Muntele Găina, ce are loc în a doua jumătate a lunii iulie a fiecărui an (prima duminică după 20 iulie). Târgurile şi expoziţiile devin, o dată pe săptămână, pe lună sau într-un an, centre de polarizare a turiştilor nu atât prin activităţile comerciale desfăşurate, cât prin atmosfera inedită şi noutatea produselor expuse. Aceste manifestări pot avea încărcături şi de alt ordin, aşa cum ne exemplifică Târgul de fete de pe Muntele Găina, ce are loc în a doua jumătate a lunii iulie a fiecărui an (prima duminică după 20 iulie). Festivalurile artistice (muzicale, folclorice) atrag o anumită fracţiune de vizitatori ce practică turismul cultural şi nu numai. Festivalurile folclorice pot avea caracter naţional sau internaţional. Ele pot constitui pretexte excelente pentru atragerea de turişti în zonele rurale. Festivalurile artistice (muzicale, folclorice) atrag o anumită fracţiune de vizitatori ce practică turismul cultural şi nu numai. Festivalurile folclorice pot avea caracter naţional sau internaţional. Ele pot constitui pretexte excelente pentru atragerea de turişti în zonele rurale. Hramurile şi pelerinajele religioase concentrează anual, indiferent de cultul religios practicat, mase enorme de oameni, între care numeroşi turişti. Hramul bisericilor şi mănăstirilor noastre (Râmeţ, Nicula, Tismana, Putna, Voroneţ, Suceviţa), este un pretext al polarizării regionale sau locale a turiştilor. Pelerinajul religios constituie pentru turism o resursă de practicanţi şi de venituri apreciabile. Hramurile şi pelerinajele religioase concentrează anual, indiferent de cultul religios practicat, mase enorme de oameni, între care numeroşi turişti. Hramul bisericilor şi mănăstirilor noastre (Râmeţ, Nicula, Tismana, Putna, Voroneţ, Suceviţa), este un pretext al polarizării regionale sau locale a turiştilor. Pelerinajul religios constituie pentru turism o resursă de practicanţi şi de venituri apreciabile.

Ocupaţiile şi meşteşugurile relevă o mare diversitate tipologică. Modul cum populaţia rurală îşi asigură existenţa diferă de la un tip de relief la altul, de la o regiune climatică la alta (cu totul aparte sunt ocupaţiile în zona de câmpie în raport cu cea montană; în regiunile calde în comparaţie cu cele temperate sau reci). Astfel de ocupaţii şi meşteşuguri sunt: cultivarea pământului, creşterea animalelor, exploatarea şi prelucrarea lemnului, vânătoarea, pescuitul, albinăritul, aurăritul, olăritul, cojocăritul, fierăritul.

OBICEIURILE Obiceiurile sunt manifestări creatoare ale spiritualităţii rurale în care diferitele evenimente din viaţa obştii sau individului sunt înălţate la statutul de simbol. Ele sunt asociate succesiunii anotimpurilor (obiceiurilor calendaristice de iarnă sau primăvară), evenimentelor familiale sau individuale (obiceiuri de naştere, obiceiuri de nuntă sau înmormântare).

RESURSELE AGROTURISTICE NATURALE ŞI ANTROPICE DIN JUDEŢELE ROMÂNIEI

RESURSE NATURALE MUNŢI MUNTELE MAREMUNTELE MARE Masiv muntos situat în partea de E a Munţilor Apuseni. Altitudinea maximă: 1826 m (vf. Muntele Mare). MUNŢII BIHORMUNŢII BIHOR Masiv muntos situat în V României, constituind nucleul Munţilor Apuseni (Carpaţii Occidentali) şi totodată treapta montană cea mai înaltă a acestora. Altitudinea maximă: 1849 m (vf. Curcubăta Mare).

MUNŢII METALIFERI MUNŢII METALIFERI Masiv muntos situat în partea de S a Munţilor Apuseni. Altitudinea maximă: 1170 m (vf. Fericeli). MUNŢII TRASCĂU Masiv muntos situat în partea de SV a Munţilor Apuseni. Prezintă un relief variat, concretizat prin numeroase forme carstice (Cheile Turzii, Cheile Râmeţului, Peştera Huda lui Păpară ş.a.), creste calcaroase de un remarcabil pitoresc (culmile Bedeleu şi Ciumerna, colţii Trascăului).

LACURI LACUL DE ACUMULARE OAŞALACUL DE ACUMULARE OAŞA (Alba»Şugag) Lac de acumulare. S-a format la confluenţa V. Frumoasei cu V. Sălanelor. Are o suprafaţă de 400 ha şi un baraj de beton armat înalt de 91 m, lăţimea de bază de 250m şi un coronament carosabil cu o lăţime de 10 m iar lungimea de 300 m. Lac populat cu peşte.

RÂURI ARIEŞ Râu, afluent al Mureşului pe teritoriul comunei Lunca Mureşului (judeţul Alba). Are o lungine 166 km şi o suprafaţă a bazinului de 3005 kmp. Izvorăşte din N Masivului Bihor, de sub vf. Curcubăta Mare, de la 1195 m altitudine. MUREŞ Cel mai mare afluent al Tisei şi al doilea râu al României, ca lungime, după Dunăre. Are 803 km, dintre care 761 km pe teritoriul României. Suprafaţa bazinului hidrografic este de kmp, dintre care kmp pe teritoriul României.

TÂRNAVA Râu, afluent al Mureşului pe teritoriul comunei Mihalţ (judeţul Alba). Are o lungime de 249 km şi o suprafaţă a bazinului de 6157 kmp. Râul Târnava se formează din confluenţa, la Blaj, a râului Târnava Mare cu râul Târnava Mică.

PEŞTERI PEŞTERA GHEŢARUL DE LA SCĂRIŞOARAPEŞTERA GHEŢARUL DE LA SCĂRIŞOARA (Alba»Gârda de Sus) Peştera Gheţarul de la Scărişoara este situată în partea de E-NE a Munţilor Bihor (Munţii Apuseni), la 1165 m altitudine, pe cumpăna de ape dintre bazinele văilor Gârda Seacă şi Valea Ocoale. PEŞTERA VÂRTOPPEŞTERA VÂRTOP (Alba»Arieşeni) Peştera Vârtop, cunoscută şi sub numele de Peştera Gheţarul de la Vârtop, este situată în partea de Sud a Munţilor Bihor, la 1200 m altitudine, pe malul stâng al Văii Gârda Seacă, la o diferenţă de nivel de 170 m faţă de firul văii.

REZERVAŢII NATURALE CHEILE ALBACULUI ŞI ALE MÂNDRUŢULUICHEILE ALBACULUI ŞI ALE MÂNDRUŢULUI (Alba»Albac) Rezervaţie naturală - fenomene carstice. Cheile Albacului sunt săpate în calcare dolomite şi cuartite de apele Arieşului Mare (4 km lungime în amonte de satul Albac). Sunt foarte pitoreşti, în versanţi fiind săpate o serie de peşteri. Cheile Mândruţului - amonte de cheile Albacului, sunt mai scurte dar pitoreşti. CHEILE AMPOIŢEI - REZERVAŢIE NATURALĂCHEILE AMPOIŢEI - REZERVAŢIE NATURALĂ (Alba»Meteş) Rezervaţie naturală - fenomene carstice. Chei pitoreşti lungi de cca 9 km săpate de V. Ampoiţei în calcare. Pe versantul stâng se află Peştera liliecilor - de mici dimensiuni. Valea este bogată în păstrăvi.

CHEILE ÎNTREGALDE ŞI REZERVAŢIA NATURALĂ ÎNTREGALDECHEILE ÎNTREGALDE ŞI REZERVAŢIA NATURALĂ ÎNTREGALDE (Alba»Întregalde) Fenomene carstice şi rezervaţie naturală. Lungimea cheilor - 3 km, mai puţin strâmte, dar maiestuoase. Versantul stâng cu numeroase scobituri şi mici peşteri iar cel drept acoperit cu păduri de fag şi brad. CHEILE RÂMEŢILOR (Alba»Aiud/Râmeţ)CHEILE RÂMEŢILOR Monument al naturii (Rezervaţie morfologică). În lungime de 3 km, sunt săpate de apele râului Stremţ în versantul Munţilor Trascău, au mai multe sectoare: - Cheile Mănăstirii m lungime. La intrarea în chei se află mănăstirea;

RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE BUSTURILE LUI HOREABUSTURILE LUI HOREA (Alba»Horea). Monumente de artă comemorativă: Bustul lui Horea, turnat în bronz, pe dealul Ferice; - Bustul lui Horea realizat de Romulus Ladea în în faţa casei memoriale. CETATEA FEUDALĂ COLŢEŞTICETATEA FEUDALĂ COLŢEŞTI (Alba»Colţeşti). Monument istoric. A aparţinut familiilor nobililor de Trascău. În 1470 cetatea a fost confiscată de regele Matei Corvin şi dată voievodului Transilvaniei. În 1510 a revenit nobililor de Trascău. În 1514 a fost devastată de ţăranii conduşi de Gh. Doja, iar în 1713 a fost dărâmată de trupele austriece. CETATEA GREAVILOR (GROFILOR)CETATEA GREAVILOR (GROFILOR) (Alba»Gârbova). Monument istoric şi de arhitectură laică. Una din cele mai bine întreţinute cetăţi din Transilvania. A fost construită de un nobil sas în În sec. XV a fost vândută comunei. În centrul cetăţii se află un donjon, transformat în sec. XV în turn-clopotniţă.

VESTIGII ARHEOLOGICE CETATEA DACICĂ (din CĂPÂLNA) CETATEA DACICĂ (din CĂPÂLNA) (Alba»Săsciori). Rezervaţie arheologică. În satul Căpâlna au fost descoperite (1939, 1942, 1954) vestigiile unei puternice cetăţi dacice (sfârşitul secolului II î. Hr -anul 106 d. Hr.) care era menită să supravegheze principalele treceri peste munţi.

MĂNĂSTIRI COMPLEXUL MĂNĂSTIRII RÂMEŢCOMPLEXUL MĂNĂSTIRII RÂMEŢ (Alba»Aiud/Râmeţ). Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie a călugărului Ghenadie şi Romulus zidită de călugări şi pustnici din ordinul eremiţilor. Biserica mănăstirii cu hramul Adormirea Maicii Domnului a fost distrusă sau transformată în mai multe rânduri, revenind din nou mănăstire în 1982.

MUZEE MUZEU ETNOGRAFIC (în LUPŞA)MUZEU ETNOGRAFIC (în LUPŞA) (Alba»Lupşa). Muzeu comunal. Profil - Etnografic; Colecţie etnografică ilustrând ocupaţiile şi îndeletnicirile localnicilor. Elemente din viaţa moţilor (tulnice, fluiere, pluguri, grape). Colecţie de icoane pe sticlă şi lemn din sec. XVIII-XIX. MUZEU MEMORIAL AVRAM IANCUMUZEU MEMORIAL AVRAM IANCU (Alba»Avram Iancu). Muzeu comunal. Profil: - Comemorativ - fotografii, documente de familie, obiecte personale ale lui Avram Iancu - Istoric - tunul şi săbiile lui Avram Iancu, arme, drapele, documente referitoare la pregătirea şi desfăşurarea revoluţiei din Transilvania - Etnografic - port, vase specifice zonei. MUZEUL MINERITULUI (din ROŞIA MONTANĂ)MUZEUL MINERITULUI (din ROŞIA MONTANĂ) (Alba»Roşia Montană). Muzeu sătesc. Profil: - Etnografic: port popular, obiecte legate de ocupaţiile locuitorilor; - Ştiinţă şi tehnică, mineralogie: - galeria romană, subterană şi amenajată pentru vizitare.

PODGORII ŞI CRAME CRAMA COMBINATULUI VITICOL (din JIDVEI)CRAMA COMBINATULUI VITICOL (din JIDVEI) (Alba» Jidvei). Punct de degustare. Cramă amenajată în cadrul Podgoriei Jidvei (Fetească regală). Are o sală de degustări de 20 locuri amenajată în stil popular.

ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR CENTRU ETNOGRAFIC (în ŞUGAG)CENTRU ETNOGRAFIC (în ŞUGAG) (Alba»Şugag). Arhitectură şi artă populară: - Arhitectură populară: gospodării ţărăneşti tradiţionale specifice zonelor montane - Artă populară: port popular, mobilier ţărănesc, obiecte de lemn decorate artistic prin încrustare. CENTRU FOLCLORIC (în AVRAM IANCU)CENTRU FOLCLORIC (în AVRAM IANCU) (Alba»Avram Iancu). Manifestări tradiţionale: Târgul de fete de pe muntele Găina (în iulie), Cântecele Iancului (în iunie). Creaţie populară: Formaţie de tulnicărese; rapsozi populari. CENTRU FOLCLORIC (în CĂPÂLNA DE JOS)CENTRU FOLCLORIC (în CĂPÂLNA DE JOS) (Alba»Jidvei). Creaţie populară: - Dansuri populare româneşti: Învârtita de pe Târnave, Purtata fetelor de pe Căpâlna, Haidăul, Purtata de Haidău; - Celebrul ansamblu popular de dansuri Fetele de la Căpâlna. CENTRU FOLCLORIC (în LUPŞA)CENTRU FOLCLORIC (în LUPŞA) (Alba»Lupşa). Creaţie populară Manifestări tradiţionale. Creaţie populară: formaţie de dansuri, grup de fluieraşi. Manifestări tradiţionale: - Cununa de la Lupşa (obicei tradiţional familial/de nuntă) - Obiceiuri tradiţionale calendaristice (de iarnă); - Târg anual.

SATE TURISTICE SAT TURISTIC ALBACSAT TURISTIC ALBAC (Alba» Albac). Artă populară: -Prelucrarea artistică a lemnului (obiecte de uz casnic, mobilier). -Ţesături şi cusături (feţe de masă, ştergare). Localitate cu largă circulaţie artistică. OCOALEOCOALE (Alba» Gârda de Sus). Arhitectură populară şi artă populară: -Arhitectură populară: structura tradiţională a satelor din Ţara Moţilor; Case din lemn cu arhitectură tradiţională (acoperiş ţuguiat şi foarte înalt din şindrilă, cerdac în faţa casei). -Artă populară: mobilier (masă, scaune, laviţă, pat).

ALTE RESURSE ANTROPICE DOMENIU SCHIABIL (în ARIEŞENI (Alba» Arieşeni). Domeniu schiabil situat la 830 m alt. Zonă schiabilă: Curcubita, Vârtop, Ţapu, Berbeşti (vf. Cornul Berbecului, Împrejurimile Arieşului.

RESURSE NATURALE MUNŢI MUNŢII CODRU MOMAMUNŢII CODRU MOMA Masiv muntos situat în V Munţilor Apuseni. Altitudinea maximă: 1112 m (vf. Pleşu). MUNŢII ZARANDMUNŢII ZARAND Culme muntoasă situată în SV Munţilor Apuseni. Spre V, Munţii Zarand domină Câmpia de V printr-un abrupt tectonic cu o denivelare de m, continuat cu un mic piemont deluros acoperit cu vii cultivate în terase.

RÂURI CRIŞ Râu, afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei, format prin unirea Crişului Repede cu Crişul Alb. Crişul Repede are 148 km lungime şi suprafaţa bazinului de 2425 kmp. MUREŞ Cel mai mare afluent al Tisei şi al doilea râu al României, ca lungime, după Dunăre. Are 803 km, dintre care 761 km pe teritoriul României. Suprafaţa bazinului hidrografic este de kmp, dintre care kmp pe teritoriul României.

RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE CETATEA DEZNACETATEA DEZNA (Arad»Dezna). Monument istoric. Datează din sec. XVI-XVII. A făcut parte din sistemul de apărare al vestului Transilvaniei. CETATEA ZĂRANDULUICETATEA ZĂRANDULUI (Arad»Zărand). Monument istoric. Iniţial a fost o cetate de pământ care a aparţinut voievodatului lui Menumorut (sec. X): Este atestată documentar până în 1536, ca fiind reşedinţa unei întinse formaţiuni administrative româneşti. MONUMENTUL EROILOR DE LA PĂULIŞMONUMENTUL EROILOR DE LA PĂULIŞ (Arad»Păuliş). Monument comemorativ şi de artă. Monumentul a fost ridicat în 1974 pe locul în care în sept.1944 trupele române au oprit înaintarea trupelor hortyste spre Transilvania.

MUZEE MUZEUL VIEI ŞI VINULUI (din MINIŞ) MUZEUL VIEI ŞI VINULUI (din MINIŞ) (Arad»Miniş). Muzeu judeţean. Profil: Etnografic - Instalaţii privind istoricul cultivării viţei de vie şi a prelucrării vinului în Podgoria Arad. Istoric - Documente, fotografii privind istoria prelucrării vinului.

STAŢIUNI BALNEARE LIPOVALIPOVA (Arad»Lipova). Staţiune balneară de interes general cu activitate permanentă (Alt.140m). Factori balneari: bioclimat sedativ, ape minerale cu indicaţii terapeutice în cură externă (infarct miocardic, hipertensiune, recuperare) şi cură internă (gastrite, tulburări ale intestinului gros, colite, afecţiuni hepatobiliare, hepatită cronică etc.) Baza de tratament principală are secţie de hidroterapie şi de fizioterapie. MONEASAMONEASA (Arad»Moneasa). Staţiune balneoclimatică de interes general cu activitate permanentă. Indicaţii terapeutice - afecţiuni ale aparatului locomotor, reumatismale degenerative, neurologice centrale şi periferice, afecţiuni ginecologice, boli de nutriţie, metabolism. Zăcământ de ape minerale mezotermale (4 izvoare şi 3 foraje ).

RESURSE NATURALE MUNŢI MUNŢII FĂGĂRAŞ Masiv muntos situat în partea central-estică a Carpaţilor Meridionali. Constituit în întregime din şisturi cristaline. Altitudinea maximă: 2544 m (vf. Moldoveanu - cel mai înalt din ţară). Munţii Făgăraş sunt cei mai masivi şi mai înalţi din Carpaţii româneşti (au 6 vârfuri de peste 2500 m). MUNŢII FĂGĂRAŞ MUNŢII IEZERMUNŢII IEZER Masiv muntos situat în SE Munţilor Făgăraş, între Dâmboviţa (la E) şi Râu Doamnei (la V). Mai este cunoscut şi sub denumirea de Iezer-Păpuşa. MUNŢII LEAOTA Masiv muntos situat în partea de E a Carpaţilor Meridionali.MUNŢII LEAOTA

LACURI LACUL PECINEAGULACUL PECINEAGU (Dâmbovicioara) Lac antropic, cu o suprafaţă de 182 ha şi un volum de 63,0 mil. mc. LACUL VIDRARULACUL VIDRARU Lac antropic realizat prin bararea cursului superior al râului Argeş, ale cărui ape pun în mişcare turbinele hidrocentralei omonime (220 MW), conectată la sistemul energetic naţional la 9 decembrie Lacul se află la o altitudine de 850 m, are o lungime de 14 km şi o suprafaţă de 893 ha. LACURI NATURALE (în NUCŞOARA)LACURI NATURALE (în NUCŞOARA) Lacuri naturale. Lacurile: Iezer (0,6 ha), Buda (0,40 ha), Izvorul Muşeteică (0,30 ha). LACURI NATURALE (în RUCĂR) Lacurile: Zârna (0,50 ha), Jgheburoasa (2 ha), Hârtop I (0,30 ha), Hârtop II (0,35 ha), Hârtop V (1 ha), Mănăstirii (0,60 ha), Valea Rea (0,50 ha), Scărişoara Galbenă (2 ha), Galbena IV (0,20 ha).LACURI NATURALE (în RUCĂR)

RÂURI ARGEŞARGEŞ Râu în S-SE României, afluent al Dunării la Olteniţa. Are 350 km iar suprafaţa bazinului hidrografic este de kmp. Izvorăşte din partea central-vestică a culmii principale a Munţilor Făgăraş prin doi afluenţi: Buda şi Capra. DÂMBOVIŢADÂMBOVIŢA Râu în S României (268 km). Izvorăşte de pe versantul de N al Munţilor Iezer, de la 2240 m altitudine, curge mai întâi pe direcţia SV-NE, până în dreptul vf. Păpuşa, unde brusc îşi schimbă direcţia către S-SE, traversează extremitatea sudică a Munţilor Piatra Craiului prin impresionantele chei ale Dâmboviţei, trece prin zonele depresionare Rucăr-Dragoslavele, desparte apoi Subcarpaţii Ialomiţei de Muscelele Argeşului şi Piemontul Cândeşti, străbate Câmpia Română şi trece prin Bucureşti.

NEAJLOV Râu, afluent al Argeşului pe teritoriul comunei Gostinari (judeţul Giurgiu). Are 150 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 3660 kmp. Izvorăşte din Câmpia înaltă a Piteştiului, de la 300 m altitudine, străbate Câmpia Piteştiului pe direcţie NV-SE, iar apoi traversează Câmpia Găvanu-Burdea, unde face numeroase meandre înguste, de dimensiuni mici. VEDEA Râu în partea de S a României, afluent al Dunării pe teritoiul comunei Pietroşani (judeţul Teleorman). Are o lungime de 215 km şi o suprafaţă a bazinului de 5450 kmp.

PEŞTERI CHEILE MICI ALE DÂMBOVICIOAREI Structuri geologice. Chei în lungime de circa 4 km, săpate în calcare jurasice din SE Munţilor Piatra Craiului de către Valea Dâmbovicioara. În pereţii abrupţi, aproape verticali ai cheilor se află mai multe peşteri (Urşilor, Ursita dacilor, Uluce) precum şi izvoare denumite de localnici gâlgoaie. PEŞTERA DÂMBOVICIOARA Peştera Dâmbovicioara este situată în partea de SE a Munţilor Piatra Craiului, pe malul stâng al râului Dâmbovicioara, la o altitudine de 861 m şi la un km Nord de satul Dâmbovicioara, în amonte de Cheile Dâmbovicioarei, în apropierea culoarului depresionar Rucăr-Bran.

RESURSE ANTROPICE VESTIGII ARHEOLOGICE CASTRUL ROMAN JIDAVACASTRUL ROMAN JIDAVA (Argeş» Schitu Goleşti). Rezervaţie arheologică. Fortificaţia a fost ridicată în timpul împăratului roman Septimiu Sever. Este construit din piatră, fiind considerat cel mai mare castru, îndeplinind sarcina apărării trecătorii Bran. Este orientat pe axa N-S. RUINELE CETĂŢII POIENARIRUINELE CETĂŢII POIENARI (Argeş» Căpăţânenii Ungureni). Rezervaţie arheologică. Ruinele Cetăţii Poienari sau Cetatea lui Negru Vodă datează din sec. XIV. Potrivit legendei, ar fi aparţinut legendarului domn al Ţării Româneşti, Negru Vodă, cunoscut în istoriografie sub numele de Radu I.

Mănăstirea Curtea de Argeş Situata la capatul unui bulevard cu tei batrani de sute de ani, Manastirea Curtea de Arges este cel mai important loc de pelerinaj si rugaciune din judetul Arges, avand hramul Adormirea Maicii Domnului. Ctitorita in vremea domnitorului Neagoe Basarab, intre 1512 – 1517, manastirea este parte a celei mai celebre legende romanesti: Legenda Mesterului Manole. Cunoscuta si drept Biserica Episcopala, deoarece a fost scaun episcopal intre anii 1739 si 1748, lacasul de cult are o lungime de 18 metri, o latime de 10 metri si inaltimea de 25 de metri. Ca o curiozitate, naosul si pronaosul nu sunt despartite cu o usa, ci doar de un chenar de usa montat intre doua coloane.

SATE TURISTICE LEREŞTILEREŞTI (Argeş»Lereşti). Arhitectură populară, artă populară. Arhitectura populară: case de piatră în stilul tradiţional muscelean argeşan. Artă populară: port popular, ţesături. Centru de dulgherit şi prelucrarea artistică a lemnului. Sat cu structură tradiţională. RUCĂRRUCĂR (Argeş»Rucăr). Artă şi arhitectură populară. Arhitectură populară: case ţărăneşti cu aspect de vilă, instalaţii tehnice ţărăneşti (două dârste cu pive), porţi din lemn frumos sculptate. Artă populară: port popular tradiţional, ţesături (placade, dimie, cergi). Centru de dulgherit şi prelucrarea artistică a lemnului.

ALTE STAŢIUNI ŞI LOCALITĂŢI TURISTICE BĂILE BRĂDETUBĂILE BRĂDETU (Argeş» Brădetu). Staţiune balneoclimaterică. Staţiune balneoclimaterică de interes general, cu activitate permanentă. Este situată la 624 m altitudine, pe cursul superior al râului Vâlsan, în depresiunea Brădetu. Factori balneari: - ape minerale sulfuroase, clorurate, sodice, hipotone;

RESURSE NATURALE MUNŢI MUNŢII BERZUNŢI Culme muntoasă cu orientare NV-SE, situată în E Carpaţilor Orientali, între râurile Trotuş (la V) şi Tazlău (la E). Altitudinea maximă: 984 m (vf. Măgura). MUNŢII BERZUNŢI MUNŢII CIUCULUI Masiv muntos situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali, între văile superioare ale Oltului (la V), Trotuşului (la E) şi Uzului (la S).MUNŢII CIUCULUI MUNŢII GOŞMANUMUNŢII GOŞMANU Masiv muntos situat în partea central- estică a Carpaţilor Orientali, având forma unei culmi prelungi, cu direcţia NV, SE. Altitudinea maximă: 1474 m (vf. Geamăna). Important nod hidrografic (de aici izvorăsc râurile: Oanţu, Secu, Vaduri, Calu, Iapa, Nechitu ş.a.).

MUNŢII NEMIRAMUNŢII NEMIRA Masiv muntos situat în partea de E-SE a Carpaţilor Orientali (parte componentă a Munţilor Trotuşului). Munţii Nemira se individualizează printr-o masivitate accentuată, desfăşurându-se sub forma unei culmi principale (ale căror altitudini scad de la N la S). MUNŢII TARCĂU Masiv muntos situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali. Au aspectul unor munţi joşi, cu altitudini medii de m. MUNŢII TARCĂU

RÂURI BISTRIŢA Râu, afluent al Siretului la 10 km aval de Bacău. Are 283 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 7039 kmp. Izvorăşte de pe versantul de N al Munţilor Rodna prin două pâraie (Bistricioara şi Putreda) de la 1930 m altitudine, străbate apoi diferite formaţiuni geologice în care formează bazinete mai largi (Şesuri, Cârlibaba, Ciocăneşti etc.), în alternanţă cu chei şi îngustări pitoreşti (Zugreni, Toance, Crucea etc.).BISTRIŢA SIRET Râu în partea de E a României, cu direcţie generală de curgere NNV-SSE, afluent al Dunării. Are 706 km, din care 559 km pe teritoriul României; bazinul hidrografic are kmp, din care kmp pe teritoriul României (cel mai mare bazin hidrografic din ţară, care ocupă 18,8% din suprafaţa României).SIRET

RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE BISERICA Adormirea Maicii Domnului (din BORZEŞTI)BISERICA Adormirea Maicii Domnului (din BORZEŞTI) (Bacău»Bogdana). Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie din a lui Ştefan cel Mare şi a fiului său Alexandru. Este realizată în stil moldovenesc, cu faţadele decorate, cu ceramică smălţuită în culoare verde, galben, cafeniu, portocaliu. A fost restaurată în 1905, 1924, BISERICA DIN LEMN Sf. Voievozi (din TISA SILVESTRI)BISERICA DIN LEMN Sf. Voievozi (din TISA SILVESTRI) (Bacău»Tisa Silvestri). Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserică construită din lemn de stejar în 1723 de către răzeşii din localitate. BISERICA FOSTEI MĂNĂSTIRI BERZUNŢI Adormirea Maicii Domnului BISERICA FOSTEI MĂNĂSTIRI BERZUNŢI Adormirea Maicii Domnului (Bacău»Berzunţi). Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica a fost construită în 1774 pe locul unei biserici din lemn, ctitorie a lui Bogdan Lăpuşneanu din Biserica actuală a fost pictată în 1836 de Macarie Levantes. Clopotul datează din CONACUL ROSETTI-TESCANI (cu parcul dendrologic)CONACUL ROSETTI-TESCANI (cu parcul dendrologic) (Bacău»Tescani). Monument istoric şi de arhitectură laică. Edificiu construit în 1898 situat într-un frumos parc dendrologic. Aici venea foarte des George Enescu unde a şi creat opera Oedip. George Enescu a cerut să fie înmormântat la Tescani.

LOC ISTORIC - MONUMENT COMEMORATIV (în OITUZ) LOC ISTORIC - MONUMENT COMEMORATIV (în OITUZ) (Bacău» Oituz). Loc istoric. Monument comemorativ. Aici s-au dat lupte în primul război mondial. La cota 600 m se află Statuia cavalerului în luptă. MONUMENTUL EROILOR (din GHIMEŞ)MONUMENTUL EROILOR (din GHIMEŞ) (Bacău» Ghimeş- Făget). Monument comemorativ. Monument ridicat în memoria soldaţilor români căzuţi în al doilea război mondial pe aceste locuri, în luptele pentru alungarea hitleriştilor. PODUL LUI ŞTEFAN CEL MAREPODUL LUI ŞTEFAN CEL MARE (Bacău» Bogdana). Monument istoric. Pod din piatră datând din sec. al XV-lea reparat în anii 1840 şi 1903.

ARHITECTURA ŞI TEHNICA POPULARĂ CENTRU ETNOGRAFIC (din GHIMEŞ)CENTRU ETNOGRAFIC (din GHIMEŞ) (Bacău» Ghimeş-Făget). Arhitectură şi artă populară. Gospodării cu structură tradiţională, instalaţii tehnice populare. Port popular cu influenţe transilvănene, textile, ţesături, confecţionat cojoace. CENTRU ETNOGRAFIC (în CAŞIN)CENTRU ETNOGRAFIC (în CAŞIN) (Bacău» Caşin). Arhitectură, artă populară. Arhitectură populară: gospodării cu structură tradiţională, arhitectură tradiţională. Artă populară: prelucrare artistică a lemnului (porţi), prelucrarea artistică a pietrei (stâlpi pentru porţi), confecţionat cojoace cu motive variate, confecţionat instrumente muzicale. CENTRU ETNOGRAFIC (în GLĂVĂNEŞTI)CENTRU ETNOGRAFIC (în GLĂVĂNEŞTI) (Bacău» Podu Turcului). Artă populară. Ţesături (covoare sub formă de tablouri vivante redate stilizat) CENTRU ETNOGRAFIC (în POIENI)CENTRU ETNOGRAFIC (în POIENI) (Bacău»Poieni). Arhitectură populară. Sat cu arhitectură tradiţională. CENTRU ETNOGRAFIC ŞI FOLCLORIC. (în BERZUNŢI)CENTRU ETNOGRAFIC ŞI FOLCLORIC. (în BERZUNŢI) (Bacău» Berzunţi). Arhitectură şi artă populară, creaţie populară. Arhitectură populară: Structură tradiţională (sat adunat); Gospodării de structură tradiţională. Artă populară: Prelucrarea artistică a lemnului (porţi sculptate, unelte agricole sculptate, mobilier, fântâni cu mască).

STAŢIUNI BALNEARE SLĂNIC MOLDOVASLĂNIC MOLDOVA (Bacău» Slănic Moldova). Staţiune balneoclimaterică de interes general cu activitate permanentă. Este situată pe versantul estic al Carpaţilor Orientali, pe valea pârâului Slănic, într-o regiune cu păduri de fag şi brad, în mijlocul unui parc natural amenajat, la o altitudine de 530 m.

RESURSE NATURALE MUNŢI MUNTELE ŞES (PLOPIŞ)MUNTELE ŞES (PLOPIŞ) Culme muntoasă situată în partea de NV a Munţilor Apuseni, extinsă pe direcţia NV-SE. Altitudinea macimă: 918 m (vf. Măgura Mare). Sunt parţial împăduriţi (fag, carpen, gorun). MUNŢII BIHORMUNŢII BIHOR Masiv muntos situat în V României, constituind nucleul Munţilor Apuseni (Carpaţii Occidentali) şi totodată treapta montană cea mai înaltă a acestora. Altitudinea maximă: 1849 m (vf. Curcubăta Mare). MUNŢII CODRU MOMAMUNŢII CODRU MOMA Masiv muntos situat în V Munţilor Apuseni. Altitudinea maximă: 1112 m (vf. Pleşu).

MUNŢII PĂDUREA CRAIULUI Culme muntoasă situată în NV Munţilor Apuseni, ce este orientată NV-SE. MUNŢII VLĂDEASA Masiv muntos situat în partea de N a Munţilor Apuseni. Este un masiv bine individualizat, cu relief domol, cu o culme centrală, orientată NNE-SSV, teşită, dominată de mai multe vârfuri care depăşesc 1600 m altitudine.

RÂURI BARCĂU Râu, afluent al Crişului Repede. Izvorăşte de sub vf. Ponor din E Munţilor Plopiş, flanchează marginea sudică a depresiunii Şimleu Silvaniei, străbate defileul de la Marca, săpat în şisturi cristaline, apoi trece în zona de dealuri şi de câmpie. CRIŞ Râu, afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei, format prin unirea Crişului Repede cu Crişul Alb. Crişul Repede are 148 km lungime şi suprafaţa bazinului de 2425 kmp.

MONUMENTE ALE NATURII CETĂŢILE PONORULUICETĂŢILE PONORULUI (Bihor»Chişcău) Fenomene geologice; Reprezintă fenomenul carstic cel mai remarcabil din ţara noastră. Cetăţile sunt constituite din trei avene gigantice, situate într-o depresiune împădurită cu diametrul de cca. 1 km. Primul aven este sfârşitul Văii Cetăţii. PEŞTERA URŞILOR (Bihor»Chişcău)PEŞTERA URŞILOR Peştera Urşilor este amplasată în partea de est a satului Chişcău (comuna Pietroasa, judeţul Bihor), pe versantul stâng al Văii Crăiasa (afluent de dreapta al Crişului Negru), la o altitudine de 482 m.

RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE BISERICA DE LEMN (din MARGINE) BISERICA DE LEMN (din MARGINE) (Bihor»Margine). Monument istoric şi de arhitectură religioasă, biserica cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril a fost construită în anul 1700 şi pictată în Sub aspectul bogăţiei în ornamente cioplite, crestate sau sculptate, bisericile din lemn din Bihor depăşesc monumentele de acest gen din Europa. BISERICĂ DE LEMN (în BOIANU MARE) BISERICĂ DE LEMN (în BOIANU MARE) (Bihor»Boianu Mare). Monument istoric şi de arhitectură religioasă, biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. A fost construită în anul 1686, cu adăugiri din sec. XIX şi picturi din sec. XVIII.

ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR CENTRU FOLCLORIC (în BOIANU MARE)CENTRU FOLCLORIC (în BOIANU MARE) (Bihor» Boianu Mare). Manifestări populare tradiţionale legate de anumite perioade şi date calendaristice, de anumite momente din viaţa omului. CENTRU FOLCLORIC (în CĂPÂLNA)CENTRU FOLCLORIC (în CĂPÂLNA) (Bihor» Căpâlna) MUZEUL ETNOGRAFIC (din BEIUŞ)MUZEUL ETNOGRAFIC (din BEIUŞ) (Bihor» Beiuş). Muzeu etnografic; deschis într-o primă formă în anul 1958, a fost organizat într-o concepţie ştiinţifică adecvată în clădirea ce a aparţinut doctorului Ioan Ciordaş. Muzeul prezintă mărturii ale culturii populare deosebit de valoroase, provenite din satele depresiunii.

STAŢIUNI STÂNA DE VALESTÂNA DE VALE (Bihor»Stâna de Vale). Staţiunea montană Stâna de Vale reprezintă un mic bazinet situat în jurul altitudinii de 1100 m, fiind drenat axial de izvoarele Văii Iadului. Ea este de fapt o frumoasă poiană cu molizi răzleţi, înconjurată de munţi cu păduri de molid şi fag. BĂILE FELIX (Bihor»Băile Felix - 1 Mai). Staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă. Este situată în NV-ul ţării, la o altitudine de 140 m. Climă continentală moderată, cu slabe influenţe oceanice dinspre vest, cu veri răcoroase şi ierni blânde.BĂILE FELIX TINCATINCA (Bihor»Tinca). Staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă, cu climat moderat de câmpie, influenţat uşor de circulaţia maselor de aer oceanice, mai umede din vest. Temperatura medie anuală este de 10,5(C.

RESURSE NATURALE MUNŢI MUNŢII BÂRGĂU Munţi scunzi, situaţi în N Carpaţilor Orientali, delimitaţi de cursul superior al râului Someşul Mare (la V şi NV), de râul Coşna (la NE) şi Valea Bistriţei ardelene (la S) şi străjuiţi de Munţii Rodna (la NV), Suhard (la NE) şi Călimani (la S). MUNŢII CĂLIMANIMUNŢII CĂLIMANI Masiv muntos vulcanic situat pe rama internă a Carpaţilor Orientali, parte componentă a lanţului de munţi vulcanici. Munţii Călimani constituie cel mai proeminent edificiu vulcanic din Carpaţii româneşti.

MUNŢII RODNAMUNŢII RODNA Cel mai mare dintre toate masivele cristalino-mezozoice ale Carpaţlor Orientali, Munţii Rodnei ocupă un spaţiu vast, între Sălăuţa, Someşu Mare şi Depresiunea Maramureşului. MUNŢII ROTUNDAMUNŢII ROTUNDA Colină muntoasă alcătuită din roci cristaline foarte variate, acoperită cu păduri de foioase şi conifere, poieni şi păşuni alpine pigmentate cu blocuri de roci cristaline printre care se află tufe de afini şi smârdar, relicte glaciare. Acestora li se adaugă pinii strob. MUNŢII ŢIBLEŞ Masiv muntos situat în partea de NV a Carpaţilor Orientali; aparţine lanţului muntos vulcanic, situat între valea superioară a Suciului (la V) şi cea a Sălăuţei (la E). Altitudinea maximă: 1839 m (vf. Ţibleş).

LACURI LACUL COLIBIŢA Lac de acumulare situat la graniţa dintre Munţii Bârgăului şi Munţii Călimani. LACUL COLIBIŢA LACUL CETĂŢELELACUL CETĂŢELE Lac natural cu faună şi floră specifică, format în spatele unui val de alunecare pornit din Dealul Cetăţele. Are formă oval alungită o lungime de 227 m, lăţimea maximă de 64 m şi o adâncime de 4,85 m. Suprafaţa este de mp. Este alimentat cu apă din precipitaţii şi izvoare de fund. LACUL LALA MICĂ Parte a complexului de lacuri glaciare LALA, în Munţii Rodnei, cu o adâncime maximă de 0,40 m.LACUL LALA MICĂ LACUL LALA MARELACUL LALA MARE Parte a complexului de lacuri glaciare LALA, în Munţii Rodnei, are o suprafaţă de mp. şi adâncimea maximă este de 1,6 m. TĂUL ZÂNELORTĂUL ZÂNELOR Lac montan de baraj (alt m) cu faună şi floră specifică lacurilor montane. Lacul s-a format în spatele unui val de grohotiş. Are lungimea de circa 75 m şi lăţimea de 4 m.

RÂURI BISTRIŢABISTRIŢA Râu, afluent al Siretului la 10 km aval de Bacău. Are 283 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 7039 kmp. Izvorăşte de pe versantul de N al Munţilor Rodna prin două pâraie (Bistricioara şi Putreda) de la 1930 m altitudine. SOMEŞU MARESOMEŞU MARE Râu în N României, cu cea mai mare extindere a cursului şi bazinului său pe teritoriul judeţului Bistriţa Năsăud: 118 km, iar suprafaţa bazinului este 4490 kmp. Se formează prin unirea, la S de pasul Rodna (1271 m altitudine), a pârâului Maria, care izvorăşte din V Munţilor Suhard, de la 1551 m altitudine, cu pârâul Valea Smeului, al cărui izvor se află în E Munţilor Rodnei, sub vf. Coşorba (1547 m altitudine).

RESURSE ANTROPICE VESTIGII ARHEOLOGICE CETATEA CICEUCETATEA CICEU (Bistriţa-Năsăud» Ciceu-Giurgeşti) Vestigii arheologice; Cetatea a fost construită în În 1489 a intrat în posesia lui Ştefan cel Mare, fiind amenajată ca reşedinţă domnească, iar apoi a fost feudă a domnilor moldoveni până în timpul lui Alexandru Lăpuşneanu (1568). RUINELE CASTRULUI ROMAN (din ORHEIU BISTRIŢEI) RUINELE CASTRULUI ROMAN (din ORHEIU BISTRIŢEI) (Bistriţa-Năsăud» Orheiu Bistriţei) Vestigii arheologice; Castru roman de dimensiuni mari în care îşi avea garnizoana Cohors I şi aşezare civilă romană (sec. II-III). RUINELE CETĂŢII RODNARUINELE CETĂŢII RODNA (Bistriţa-Năsăud» Rodna) Cetate datând din sec. X, ce a avut un rol important în perioada Evului Mediu.

MUZEE MUZEU SĂTESC (în MAIERU)MUZEU SĂTESC (în MAIERU) (Bistriţa-Năsăud» Maieru) Muzeu etnografic; Profil: etnografie, istorie. Etnografie: unelte agricole, port popular; Istorie: vase dacice, schiţe, hârtii, documente, ladă de tezaur bogat decorată, scrisori, documente şi alte obiecte care au aparţinut scriitorului Liviu Rebreanu. Muzeul deţine peste 6000 piese. MUZEUL MEMORIAL GEORGE COŞBUCMUZEUL MEMORIAL GEORGE COŞBUC (Bistriţa-Năsăud» Coşbuc) Muzeu memorial; Colecţia cuprinde obiecte aparţinând poetului, mobilier din casa părinţilor, cărţi, ediţii ale operei sale. Muzeul este organizat în casa părintească, construită în sec. XIX de tatăl poetului, preotul Sebastian Coşbuc. MUZEUL MEMORIAL LIVIU REBREANUMUZEUL MEMORIAL LIVIU REBREANU (Bistriţa-Năsăud» Liviu Rebreanu) Muzeu memorial; Profil: memorial, istoria literaturii. Obiecte de mobilier, fotografii de familie, alte obiecte aparţinând scriitorului, ediţii din opera acestuia apărute în ţară şi străinătate.

ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR ACTIVITĂŢI ARTISTICE (în BISTRIŢA)ACTIVITĂŢI ARTISTICE (în BISTRIŢA) (Bistriţa-Năsăud»Bistriţa) Manifestări populare tradiţionale: Festivalul internaţional de folclor Nunta Zamfirei, Ansamblul folcloric Cununa de pe Someş, Ansamblul folcloric Codrişorul. CENTRU FOLCLORIC (în BISTRIŢA BÂRGĂULUI)CENTRU FOLCLORIC (în BISTRIŢA BÂRGĂULUI) (Bistriţa-Năsăud»Bistriţa Bârgăului) Manifestări populare tradiţionale - obiceiuri calendaristice (de iarnă şi de Paşti) şi familiale (nunţi). CENTRU FOLCLORIC (în JOSENII BÂRGĂULUI)CENTRU FOLCLORIC (în JOSENII BÂRGĂULUI) (Bistriţa-Năsăud»Josenii Bârgăului) Manifestare populară tradiţională: Alaiul Munţilor, dedicată obiceiurilor de nuntă din satele de pe Valea Bârgavelor (februarie). CENTRU FOLCLORIC (în MAIERU)CENTRU FOLCLORIC (în MAIERU) (Bistriţa-Năsăud»Maieru) Creaţie populară: Ansamblul de dansuri şi cântece populare Cununa, Teatrul folcloric Banda Jianului, Ansamblu coral. Obiceiuri populare: tradiţionale calendaristice - Ieşitul plugului întâi.

STAŢIUNI SÂNGEORZ-BĂISÂNGEORZ-BĂI (Bistriţa-Năsăud» Sângeorz Băi) Staţiune balneoclimatică de interes general; Ape minerale bicarbonatate, clorosodice, calcice, sodice, magneziene, carbogazoase cu o mineralizaţie totală de g/l. DOMENIU SCHIABIL FÂNTÂNELEDOMENIU SCHIABIL FÂNTÂNELE (Bistriţa-Năsăud» Fântânele) Caracteristici principale: suprafaţa - 6,0 ha; lungimea totală m;

RESURSE NATURALE LACURI LACUL "CAL ALB"LACUL "CAL ALB" (Botoşani» Havârna) Lac amenajat pentru piscicultură. LACUL "STÂNCA COSTEŞTI"LACUL "STÂNCA COSTEŞTI" (Botoşani» Manoleasa Prut) Lac de acumulare pe râul Prut, la graniţa cu Republica Moldova. Are ha. LACUL DRACŞANILACUL DRACŞANI (Botoşani» Copălău) Lac antropic, ce conferă o frumuseţe aparte, situat pe Valea Sitnei. Are 440 ha. LACUL HĂNEŞTILACUL HĂNEŞTI (Botoşani» Hăneşti) Lac amenajat pentru piscicultură (136 ha).

RÂURI BAHLUIBAHLUI Râu, afluent al Jijiei în amonte de Chipereşti (judeţul Iaşi). Are o lungime de 104 km şi o suprafaţă a bazinului de 1915 kmp. JIJIA Râu în NE ţării, afluent al Prutului pe teritoriul comunei Gorban (judeţul Iaşi). Are 307 km şi o suprafaţă a bazinului de 5850 kmp.JIJIA PRUTPRUT Râu în extremitatea de NE şi E a României, afluent al Dunării, la 15 km E de Galaţi. Lungimea sa totală este de 953 km, dintre care 742 km pe teritoriul României (al treilea râu ca lungime al ţării, după Dunăre şi Mureş). SIRET Râu în partea de E a României, cu direcţie generală de curgere NNV-SSE, afluent al Dunării. Are 706 km, din care 559 km pe teritoriul României; bazinul hidrografic are kmp, din care kmp pe teritoriul României.SIRET

PEŞTERI REZERVAŢIA ARHEOLOGICĂ (din RIPICENI) Vestigii arheologice - În peştera Stânca Ripiceni s-au depistat mai multe straturi de locuire paleolitică cu inventarele specifice precum şi vase.

RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE COMPLEXUL MĂNĂSTIRESC VORONACOMPLEXUL MĂNĂSTIRESC VORONA (Botoşani» Vorona) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Complexul se găseşte într-o pitorească poiană şi este compus din: - Biserica Adormirea Maicii Domnului, construită între , ctitor Iordache Panait. Edificiul are formă de navă. PODUL DIN LEMN (din LOZNA)PODUL DIN LEMN (din LOZNA) (Botoşani» Lozna) Monument istoric. Datează din sec. II-III e.n. fiind conservat excepţional în turbăria din vecinătatea localităţii

CASE MEMORIALE COMPLEXUL MUZEAL MIHAI EMINESCUCOMPLEXUL MUZEAL MIHAI EMINESCU (Botoşani» Ipoteşti) Muzeul memorial - Casă memorială. Reconstruită în 1977 după originalul din 1849, expune obiecte şi materiale originale aparţinând lui Mihai Eminescu (fotografii, scrisori, cărţi) - Biserica din lemn - construită în sec. XIX - Biserica din zid construită în sec. XX.

RESURSE NATURALE LACURI BALTA BRĂILEI (Brăila»Frecăţei) Balta Brăilei cu principalele artere hidrografice (Cremenea, Măcin, Vâlciu) reprezintă un potenţial turistic deosebit, putându-se realiza excursii cu vaporul. Zona de protecţie a digului este în cea mai mare parte plantată cu plop negru sau acoperită cu păduri naturale de Sălcii. BALTA BRĂILEI LACUL JIRLĂU - ZONĂ DE PESCUIT SPORTIV (Brăila»Jirlău) Lac natural. Liman fluviatil cu apă ce conţine sulfaţi. Are o suprafaţă de 9 kmp, este alimentat cu apă de afluentul său Valea Mare sau Valea Boului.LACUL JIRLĂU - ZONĂ DE PESCUIT SPORTIV LACUL NATURAL IANCA (Brăila»Ianca) Lac natural. Lac cu apă sărată (mineralizare 345 mg/litru), suprafaţa 3,22 kmp. În anii secetoşi, rămâne fără apă.LACUL NATURAL IANCA

LACUL SĂRATLACUL SĂRAT (Brăila»Lacu Sărat Băi) Lac natural format în crovuri (depresiune de tasare). Are o suprafaţă de 39,0 ha şi un volum de 0,2 mil. mc. Lac cu o mare concentraţie de clorură de sodiu, sulfat de sodiu şi magneziu, cu importante rezerve de nămol sapropelic şi apă minerală sulfatată, clorurată sodică. LACUL SĂRAT MOVILA MIRESEILACUL SĂRAT MOVILA MIRESEI (Brăila»Movila Miresei) Lac natural. Lac sărat situat în Câmpia Brăilei. Suprafaţa 1,8 kmp. Conţine apă sărată, sulfatată, sodică, hipotonă şi nămol sapropelic pe fund cu calităţii terapeutice.

RÂURI BUZĂU (Brăila)BUZĂU Râu, afluent al Siretului în Câmpia Siretului inferior. Are 302 km şi o suprafaţă a bazinului de 5264 kmp. Izvorăşte din N Masivului Ciucaş, de la 1800 m altitudine, de sub vf. Ciucaş, curge mai întâi spre N, pentru ca la Întorsura Buzăului să facă o cotitură bruscă spre SE. DUNĂREA (Brăila)DUNĂREA Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca lungime şi debit, după Volga. Are 2860 km, iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kmp, din care 221,7 mii kmp pe teritoriul României. Izvorăşte din E Munţilor Schwarzwald (Pădurea Neagră) din Germania, prin pâraiele Breg şi Brigach.

RESURSE ANTROPICE MĂNĂSTIREA MĂXINENI Naşterea Sf. Ioan BotezătorulMĂNĂSTIREA MĂXINENI Naşterea Sf. Ioan Botezătorul (Brăila» Măxineni) Situată la 35 km de oraşul Brăila, pe direcţia Focşani, la confluenţa râurilor Buzău şi Siret, se află ruinele sfintei mănăstiri - unde Matei Basarab ( ), în anul 1637, a ridicat una dintre cele mai mari şi frumoase mănăstiri ale Munteniei şi ca punct strategic militar.

STAŢIUNI BALNEARE LACU SĂRATLACU SĂRAT (Brăila» Lacu Sărat Băi) Staţiune balneară de interes general, cu funcţionare permanentă. Este situată pe malul lacului cu acelaşi nume la 5 km de Brăila. Lac cu mare concentraţie de clorură de sodiu, sulfat de sodiu şi magneziu cu importante rezerve de nămol sapropelic şi apă minerală sulfatată, clorurată sodică.

RESURSE NATURALE MUNŢI MUNTII CIUCAŞ Munţii Ciucaş sunt situaţi în S Carpaţilor Orientali (în Carpaţii de Curbură), la E de cursurile superioare ale râurilor Teleajen si Tărlung. Altitudine maximă: 1954 m (vf. Ciucaş). MUNŢII BAIULUIMUNŢII BAIULUI Complex de culmi muntoase în V Carpaţilor de Curbură (Carpaţii Orientali), între valea Prahovei (la V) şi valea Doftanei (la E). MUNŢII BÂRSEIMUNŢII BÂRSEI Munţii Bârsei sunt situaţi în S Depresiunii Bârsei (Piatra Mare, Postăvaru, Măgura Codlei). Altitudinea maximă: 1843 m (vf. Piatra Mare).

MUNŢII FĂGĂRAŞMUNŢII FĂGĂRAŞ Masiv muntos situat în partea central- estică a Carpaţilor Meridionali. Altitudinea maximă: 2544 m (vf. Moldoveanu - cel mai înalt din ţară). Munţii Făgăraş sunt cei mai masivi şi mai înalţi din Carpaţii româneşti (au 6 vârfuri de peste 2500 m). MUNŢII PERŞANI Sunt situaţi în SV Carpaţilor Orientali, extinşi pe direcţia NNE-SSV, limitând partea de V a Depresiunii Braşov. Prezintă interesante forme carstice (Cheile Vârghişului, peştera Mereşti etc.).MUNŢII PERŞANI MUNŢII PIATRA CRAIULUI Masiv muntos situat în partea de E a Carpaţilor Meridionali. Altitudinea maximă: 2238 m. Prezintă numeroase forme carstice (peşteri, chei)MUNŢII PIATRA CRAIULUI

RÂURI BUZĂU Râu, afluent al Siretului în Câmpia Siretului inferior. Are 302 km şi o suprafaţă a bazinului de 5264 kmp. Izvorăşte din N Masivului Ciucaş, de la 1800 m altitudine, de sub vf. Ciucaş, curge mai întâi spre N, pentru ca la Întorsura Buzăului să facă o cotitură bruscă spre SE. BUZĂU OLT Râu în partea centrală şi de S a României, cu direcţie predominantă de curgere N-S, afluent al Dunării pe teritoriul comunei Islaz (jud. Teleorman). De la izvor şi până la vărsare, de-a lungul celor 615 km (al patrulea râu al ţării, ca lungime, după Dunăre, Mureş şi Prut), Oltul străbate 7 judeţe.OLT PRAHOVA Râu, afluent al Ialomiţei pe teritoriul comunei Adâncata (judeţul Ialomiţa). Are 193 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 3738 kmp.PRAHOVA

RESURSE ANTROPICE CASTELUL BRAN (MUZEUL BRAN)CASTELUL BRAN (MUZEUL BRAN) (Braşov»Bran) Monument istoric şi de arhitectură laică muzeu naţional. Iniţial cetate, aceasta cuprindea un post avansat de apărare, cu 2 rânduri de ziduri, zidul de incintă fiind străbătut de guri de tragere. MĂNĂSTIREA SÂMBĂTAMĂNĂSTIREA SÂMBĂTA (Braşov»Voila) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Mănăstirea cuprinde biserica Adormirea Maicii Domnului, a cărei construcţie a început în 1657 din iniţiativa vornicului Preda Brâncoveanu şi a fost terminată în 1707.

ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR CENTRU FOLCLORIC (în BRAN)CENTRU FOLCLORIC (în BRAN) (Braşov»Bran) Creaţie populară: rapsozi populari. Obiceiuri tradiţionale: calendaristice şi familiale. CENTRU FOLCLORIC (în MOIECIU DE JOS)CENTRU FOLCLORIC (în MOIECIU DE JOS) (Braşov»Moieciu de Jos/de Sus) Creaţie populară: ansamblu folcloric (dansuri), cor ţărănesc. Obiceiuri tradiţionale: calendaristice, familiale. CENTRU FOLCLORIC (în MOIECIU DE SUS)CENTRU FOLCLORIC (în MOIECIU DE SUS) (Braşov»Moieciu de Jos/de Sus) Creaţie populară: cor ţărănesc, ansamblu folcloric. Obiceiuri tradiţionale: calendaristice, familiale. CENTRU FOLCLORIC (în POIANA MĂRULUI) CENTRU FOLCLORIC (în POIANA MĂRULUI) (Braşov»Poiana Mărului) Creaţie populară: rapsozi populari, cor ţărănesc, echipă de dansuri şi obiceiuri populare; Obiceiuri tradiţionale: calendaristice; Manifestări tradiţionale: sărbătoarea crescătorilor de animale. MUZEUL SĂTESC (din ŞIRNEA)MUZEUL SĂTESC (din ŞIRNEA) (Braşov»Fundata) Muzeu sătesc. Profil: etnografie. Piese de port popular, ceramică interioare de locuinţe, piese de cult, ţesături.

RESURSE NATURALE MUNŢI MUNŢII SIRIU Masiv muntos situat în SE Carpaţilor Orientali (Carpaţii de Curbură), în grupa Munţilor Buzăului. Altitudinea maximă: 1663 (vf. Mălâia).

LACURI BALTA ALBĂBALTA ALBĂ (Buzău»Balta Albă) Liman fluviatil, cu o suprafaţă de 1012,0 ha şi un volum de 5,1 mil. mc. Apa mineralizată a lacului este clorurată, slab sulfurată, slab magnezică. LACUL DE ACUMULARE SIRIULACUL DE ACUMULARE SIRIU (Buzău»Siriu) Lac amenajat în suprafaţă de 350 ha. Are folosinţă complexă (economică, agricolă, piscicultură).

RÂURI BUZĂU Râu, afluent al Siretului în Câmpia Siretului inferior. Are 302 km şi o suprafaţă a bazinului de 5264 kmp. Izvorăşte din N Masivului Ciucaş, de la 1800 m altitudine, de sub vf. Ciucaş, curge mai întâi spre N, pentru ca la Întorsura Buzăului să facă o cotitură bruscă spre SE. RÂMNICU SĂRAT Râu în partea de E a României, afluent al Siretului pe teritoriul comunei Năneşti (judeţul Vrancea). Are 123 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 1010 kmp. Izvorăşte de pe pantele de E ale Muntelui Furu, de la 1310 m altitudine.

MONUMENTE ALE NATURII FOCUL VIU (din TERCA) (Buzău»Lopătari) FOCUL VIU (din TERCA) Rezervaţie naturală (geologie). Emanaţie de gaz metan ce iese la suprafaţă prin fisurile scoarţei, se aprind şi ard cu flăcări ce se ridică la 0,5 m, fenomenul fiind foarte atractiv noaptea. ZONĂ DE CARST DEZVOLTAT PE SARE (în MÂNZĂLEŞTI) ZONĂ DE CARST DEZVOLTAT PE SARE (în MÂNZĂLEŞTI) (Buzău» Mânzăleşti) Rezervaţie naturală geologică. Blocurile de sare, înglobate într-o masă argiloasă, apar la suprafaţă în multe locuri din bazinele râurilor Jghiab, pârâul Sărat, Meledic, pe ele dezvoltându-se doline, lapiezuri adânci, avenuri, peşteri în masive de sare.

VULCANII NOROIOŞI Rezervatie geologica si botanica - localizata in Comunele Scortoasa si respectiv Berca; - suprafete 15,2 ha respectiv 10,2 ha. Rezervatie geologica care evidentiaza un fenomen unic, al eruptiilor de material mineral (din argile si luturi) cu apa, fractiuni de titei, gaze naturale si urme de sare - care explica atat originea marina a titeiului si sarii cat si fenomenul fizico-chimic al ascensiunii, fierberii si devenirii noroiului, in curgere pana la circa 500 m, pe valea ravenata vecina.

RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE BISERICI RUPESTRE (în NUCU)BISERICI RUPESTRE (în NUCU) (Buzău»Nucu) Monumente istorice. În zona localităţilor Nucu - Colţi există 29 lăcaşuri de cult săpate în rocă. Sunt bogat ornamentate şi greu accesibile. SCHITU ALUNIŞ TĂIEREA CAPULUI SF. IOAN BOTEZĂTORULSCHITU ALUNIŞ TĂIEREA CAPULUI SF. IOAN BOTEZĂTORUL (Buzău»Aluniş) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Schitul cuprinde: Biserica săpată în stâncă, trei chilii săpate în stâncă.

MĂNĂSTIREA CIOLANUMĂNĂSTIREA CIOLANU (Buzău» Măgura) Monument de arhitectură religioasă. Este situată la 35 km NV de Buzău. A fost ctitorită în sec XVI de Doamna Neagoe, soţia lui Mihnea Turcitul. Cuprinde: - Biserica Veche Din Deal - datează din 1828 pictată de G. Tăttărescu în 1886; - Chiliile mănăstirii - din sec. XIX, etc.

MUZEE MUZEUL CHIHLIMBARULUIMUZEUL CHIHLIMBARULUI (Buzău»Aluniş) Muzeu comunal. Profil: Şt. naturii, geografie. Adăposteşte mostre de chihlimbar, unelte, material iconografic. MUZEUL MINA DE PĂCURĂMUZEUL MINA DE PĂCURĂ (Buzău»Sărata Monteoru) Muzeu comunal. Muzeul conservă o veche exploatare petrolieră la care s-a folosit o metodă ingenioasă de extragere prin galerie şi puţ colector ca în minele de cărbuni.

PODGORII ŞI CRAME CENTRU VITICOL ŞI DE VINIFICAŢIE (din PIETROASELE)CENTRU VITICOL ŞI DE VINIFICAŢIE (din PIETROASELE) (Buzău»Pietroasele) Zonă viticolă. Important centru viticol şi de vinificaţie. Staţiune experimentală viticolă în cadrul căreia au fost create mai multe soiuri de viţă de vie, remarcându-se Tămâioasa românească.

STAŢIUNI BALNEARE SĂRATA MONTEORUSĂRATA MONTEORU (Buzău» Sărata Monteoru) Staţiune balneară de interes general, cu funcţionare permanentă. Factori naturali de cură: ape minerale sărate, sodice, iodurate, bromurate, calcice, magneziene, sulfuroase şi nămol sulfuros. BALTA ALBĂBALTA ALBĂ (Buzău»Balta Albă) Staţiune balneară. Are activitate sezonieră. Lacul are o suprafaţă de 1000 ha. Apa mineralizată a lacului este clorurată, slab sulfurată, slab magnezică. Se recomandă pentru tratarea bolilor reumatice, neurologice periferice, ginecologice.