ARPELE LUI ESCULAP

arpele lui Esculap este un arpe neveninos din familia colubride ( Colubridae ) r ă spândit în centrul i sudul Europei (inclusiv în România i Republica Moldova), în jurul M ă rii Caspice, în Turcia, Armenia, Caucaz. În România tr ă iete în toate provinciile ă rii, acolo unde g ă sete condiii favorabile de trai i este ocrotit prin lege. Îi place c ă ldura. Prefer ă p ă durile cu teren uscat i poriunile însorite, raritile de foioase cu luminiuri, coastele stâncoase cu tufiuri, ruinele invadate de vegetaie. Este un arpe mare cu o lungime de pân ă la 2 m. Are un aspect zvelt, capul mic i îngust, coada lung ă i subire. Spatele este brun cu muli solzi dungai în lung cu alb. Pe laturile capului are dou ă pete g ă lbui. Abdomenul este alb-g ă lbui. Are o dunga închis ă între ochi i colul gurii. Se mic ă lent, dar se ca ă r ă foarte bine în copaci. Când este prins, se repede furios i muc ă. Exemplarele tinere i semiadulte se hr ă nesc cu opârle, iar adulii cu roz ă toare (oareci, obolani) i mamifere insectivore (cârtie). Împerecherea are loc în mai-iunie. La o lun ă dup ă acuplare, femela depune 5-8 ou ă albe, alungite. Puii eclozeaz ă în luna septembrie i au o lungime de cm. Este simbolul medicinei i farmaciilor.colubride

DESCRIEREA arpele lui Esculap este un arpe mare cu o lungime total ă pân ă la 2 m, lungimea obinuit ă cm. Este unul dintre cei mai elegani erpi din fauna României. Are un corp zvelt, cilindric, lung i str ă lucitor; capul mic i îngust, iar coada lung ă i subire. Solzii spatelui sunt netezi, uor carenai spre coad ă, dispui în 23 (rar 21) iruri transversale la mijlocul corpului. Ventral are de scuturi ventrale, cu unghi lateral, carenate pe laturi. Scutul anal este divizat; de perechi de scuturi subcaudale. Scutul frontal mai scurt decât scuturile parietalele. Scutul rostral de abia vizibil din perspectiv ă dorsal ă, fiind mai lat decât înalt. Scutul frenal egal sau mai larg decât înalt. Are un singur scut preocular, dou ă scuturi postoculare suprapuse, urmate de alte dou ă pl ă ci suprapuse, opt scuturi supralabiale (excepional 9), al 4-a i al 5-a scut în contact cu ochiul, 4-5 scuturi sublabiale în contact cu inframaxilarele anterioare, acestea egale cu cele posterioare. Nara este situat ă între dou ă pl ă ci.

COLORITUL COLORITUL SPATELUI ESTE BRUN-DESCHIS, BRUN-ÎNCHIS, BRUN-CENUIU CU MULI SOLZI DUNGAI ÎN LUNG CU ALB. PE LATURILE CAPULUI, ÎN REGIUNEA POST-OCCIPITAL Ă ARE DOU Ă PETE G Ă LBUI DISTINCTE, AMINTIND PE CELE DE LA NATRIX. ARE O DUNGA ÎNCHIS Ă DISTINCT Ă ÎNTRE OCHI I COLUL GURII (CARACTERISTIC Ă PENTRU GENUL ELAPHE ). ABDOMENUL ESTE UNIFORM ALB-G Ă LBUI. UNEORI APAR EXEMPLARE COMPLET NEGRE (MELANICE). ERPII TINERI AU PETE DORSALE BRUN-ÎNCHISE PE SPATE, IAR PETELE POSTOCCIPITALE DE PE LATURILE CAPULUI SUNT MAI INTENSE, COLORATE ÎN GALBEN I NEGRU

IMPORTANA ARPELE LUI ESCULAP ADUCE FOLOASE PENTRU AGRICULTUR Ă DEOARECE SE HR Ă NETE CU ROZ Ă TOARE (OARECI, OBOLANI) CARE PROVOAC Ă MARI DAUNE CULTURILOR AGRICOLE. ÎN RAPORT CU ACESTE FOLOASE, PAGUBELE, MAI MULT LOCALE, PE CARE LE ADUCE PRIN CONSUMUL P Ă S Ă RILOR I OU Ă LOR LOR, SUNT NEÎNSEMNATE. DIN CAUZA ERPILOR VENINOI A INTRAT ÎN OM O FRIC Ă I O GROAZ Ă CHIAR I FA Ă DE ACEST ARPE INOFENSIV, I ÎN ZILELE NOASTRE ÎNTÂLNIM MULI OAMENI CARE ÎL OMOAR Ă PE LOC ODAT Ă CE ÎL OBSERV Ă.

Sfârşit