Reforma şi Contrareforma Realizat de Ludmila Breabin. - презентация

1 Reforma şi Contrareforma Realizat de Ludmila Breabin

2 Reforma este o mişcare de contestare a autorit ă ţii spirituale a papalit ă ţii. Începe în Germania, la începutul sec al XVI-lea şi se generalizeaz ă în toat ă Europa nordic ă. Acestei mişc ă ri i se opune Contrareforma Bisericii catolice. Introducere

3 Precursorii Jan Hus Rectorul Univ din Praga, cerea clerului să renunţe la viaţa luxoasă pentru a imita pe Isus şi pe apostolii săi. A fost ars pe rug ca eretic. Savonarola Critică corupţia şi decadenţa moravurilor societăţii din vremea sa. A fost torturat şi condamnat la moarte pentru erezie. Erasmus din Rotterdam Cunoscut umanist, foarte credincios, dorea o reînnoire a bisericii, fără însă a provoca mari schimbări.

4 Cauzele Reformei Generale: Dec ă derea Bisericii Catolice Sc ă derea autorit ă ţii Bisericii Rivalitatea dintre Biseric ă şi marii nobili Neacceptarea amestecului Papei în statele lor de c ă tre unii monarhi Ignoranţa şi corupţia majorit ă ţii clerului Comportamentul imoral al unor papi şi episcopi Specifice Germaniei: Bog ă ţia episcopilor germani Luxul clerului superior Tendinţa împ ă ratului de a-şi spori puterea faţ ă de principi Nemulţumirea ţ ă r ă nimii Imediate: Vinderea indulgenţelor

5 Vânzarea indulgenţelor

6 Scrisoare de indulgenţă

7 Reforma în Germania Lutheranismul: Combate autoritatea papal ă, ierarhia clerului, cere organizarea mai simpl ă a Bisericii. Susţine: Mântuirea prin credinţ ă Sursa credinţei – Sfânta Scriptur ă Singurele taine – botezul şi împ ă rt ă şania Abolirea cultului Fecioarei Maria şi a sfinţilor Renunţarea la celibatul preoţilor Martin Luther Călugăr, apoi profesor la Univ din Wittenberg

8 Cele 95 de teze

9 Wittenberg Uşa catedralei pe care au fost lipite cele 95 de teze Biserica Vedere din piaţa oraşului

10 Wartburg Castelul în care s-a refugiat Martin Luther Camera în care a tradus Biblia Biblia lui Luther

11 R ă spândirea Reformei Anglicanismul: A fost introdus de Henric al VIII-lea Biserica englez ă iese de sub autoritatea Papei Regele devine şeful Bisericii Dogmele şi liturghia catolic ă s-au p ă strat

12 Calvinismul Caracteristici: Predestinarea Viaţ ă moral ă şi activ ă Interzicerea luxului, dansului, jocurilor de noroc, cârciumilor S-a r ă spândit în Franţa, Ţ ă rile de Jos, Scoţia, Ungaria, Transilvania Jean Calvin

13 Reforma popular ă Ţ ă r ă nimea, aflat ă sub puterea nobililor, supus ă pl ă ţii a numeroase taxe, lipsit ă de sprijinul clerului, a aderat la ideile lui Martin Luther imprimându-le un conţinut social. Aşa a ap ă rut Reforma popular ă. Între a avut loc r ă zboiul ţ ă r ă nesc german condus de Thomas Münzer, c ă lug ă r din clerul inferior. A fost reprimat sângeros de c ă tre principii germani. Mii de sate au fost distruse şi zeci de mii de ţ ă rani ucişi. Münzer a fost prins, torturat şi decapitat. Thomas Münzer

14 Reprezint ă m ă surile luate de Biserica catolic ă în a doua jum ă tate a sec al XVI-lea pentru combaterea doctrinelor care îi ameninţau unitatea: Întemeierea de noi ordine c ă lug ă reşti Înfiinţarea Inchiziţiei romane Alc ă tuirea unui Index al c ă rţilor interzise Organizarea Conciliului de la Trento/ , care a restabilit autoritatea absolut ă a Papei Contrareforma

15 Ignaţiu de Loyola Fondatorul ordinului religios – Compania lui Isus. Membrii acestui ordin -iezuiţii- au acţionat ca predicatori, misionari ai catolicismului, pe care l-au răspândit din America Latină până în Asia. Reforma Bisericii catolice Inchiziţia Tribunal supus Papei care îi judeca şi condamna pe eretici.

16 Sl ă birea influenţei Bisericii catolice Extinderea Reformei în mai multe ţ ă ri Simplificarea cultului religios Înl ă turarea fastului din biserici Introducerea limbii germane în locul limbii latine în oficierea cultului Germania s-a divizat din punct de vedere religios – religia seniorului a devenit şi religia supuşilor Urm ă rile Reformei

17 Reform ă = criz ă religioas ă, în prima jum ă tate a sec al XVI-lea, care a dus la destr ă marea unit ă ţii Bisericii catolice. Indulgenţ ă = iertare a p ă catelor, total ă sau parţial ă, acordat ă de Biserica catolic ă în schimbul unei sume de bani. Conciliu = adunare a cardinalilor care decide în chestiuni de doctrin ă şi disciplin ă bisericeasc ă. Dogm ă = înv ă ţ ă tur ă fundamental ă a unei religii, obligatorie pentru adepţii s ă i, care nu poate fi supus ă criticii şi nu admite obiecţii. Doctrin ă = totalitatea principiilor unui sistem politic, religios etc. Celibat = stare a unei persoane nec ă s ă torite Dicţionar