CUPRINS I. Conceptul de joc didactic II Structura jocului didactic III. Clasificarea jocurilor didactice matematice IV. Organizarea si desfasurarea jocului. - презентация

1

2 CUPRINS I. Conceptul de joc didactic II Structura jocului didactic III. Clasificarea jocurilor didactice matematice IV. Organizarea si desfasurarea jocului didactic matematic V. Avantaje pedagogice in folosirea jocului didactic matematic VI Exemple de jocuri didactice

3 Nu ne putem imagina copilăria fără râsetele şi jocurile sale. Sufletul si inteligenţa devin mari prin joc. Despre un copil nu se poate spune că el creste si atât; trebuie să spunem că el se dezvoltă prin joc. (Jean Chateau) Motto :

4 Jocul şi joaca par a defini, la o primă interpretare, vârsta inocenţei. Dar, în vreme ce joaca presupune spontaneitate, ţine de o stare specifică generată de instinct, jocul înseamnă convenţie şi derivă din dorinţa de cunoaştere a lumii. El presupune comunicare cu realul pe care îl transfigurează în planul ficţional conturat prin regulile acceptate de jucători.

5 I.Conceptul de joc didactic Încorporat în activitatea didactică, elementul de joc imprimă acesteia un caracter viu şi atrăgător, aduce varietate şi o bună dispoziţie funcţională, de veselie şi bucurie, de divertisment şi de destindere, ceea ce previne apariţia monotoniei, a plictiselii şi a oboselii. Jocul didactic este un tip specific de activitate prin care profesorul consolidează, precizează şi chiar verifică cunoştinţele elevilor, le îmbogăţeşte sfera lor de cunoştinţe, pune în valoare şi antrenează capacităţile creatoare ale acestora. Aşadar, atunci când jocul este utilizat în procesul de învăţământ, el dobândeşte funcţii psihopedagogice semnificative, asigurând participarea activă a elevilor la lecţii sporind interesul de cunoaştere faţă de conţinutul lecţiilor.

6 II.Structura jocului didactic scopul jocului continutul jocului sarcina didactica regulile jocului elementele de joc

7 Scopul jocului reprezintă o finalitate generală spre care tinde jocul respectiv si se formulează pe baza obiectivelor de referinţă din programa activităţilor instructiv- educative.

8 Conţinutul jocului trebuie să fie bine dozat, în funcţie de particularităţile de vârstă ale copiilor, să fie accesibil si atractiv.

9 Sarcina didactică trebuie sa fie în concordanţă cu nivelul de dezvoltare al copilului, accesibilă şi, în acelaşi timp, să fie atractivă.

10 Regulile jocului concretizează sarcina didactică şi realizează legătura dintre aceasta şi acţiunea jocului. Precizează care sunt căile pe care trebuie să le urmeze copiii în desfăşurarea acţiunii ludice pentru realizarea sarcinii didactice.Sunt prestabilite şi obligatorii pentru toţi participanţii la joc şi reglementează conduita şi acţiunile acestora în funcţie de structura particulară a jocului didactic.Ele trebuie să fie simple, uşor de reţinut prin formulare şi posibil de respectat de către toţi copiii, accesibile.

11 Elementele de joc includ căile, mijloacele folosite pentru a da o coloratura plăcută, atractivă şi distractivă activităţii desfăşurate. Conceperea lor depinde în mare masură de ingeniozitatea cadrului didactic. Câteva sugestii în acest sens: folosirea unor elemente surpriză, întrecerea individuală sau pe echipe, ghicirea, recompensarea rezultatelor bune, penalizarea greşelilor comise, s.a.

12 III.Clasificarea jocurilor didactice matematice în funcţie de scopul si sarcina didactică In funcţie de scopul şi sarcina didactică, pot fi împărţite în: a) După momentul în care se folosesc în cadrul lecţiei: *jocuri didactice matematice ca lecţii de sine stătătoare; *jocuri didactice matematice ca momente propriu zise ale activităţii; *jocuri didactice matematice intercalate pe parcursul activităţii sau la final. b) După conţinutul unităţilor de însuşit: *jocuri matematice pentru aprofundarea cunoştintelor specifice unui unitati de invatare; *jocuri matematice specifice unei vârste. c) După materialul didactic: *jocuri didactice cu material didactic standard (confecţionat) natural (din natură) *jocuri fără material didactic (orale, ghicitori, versuri, scenete, cântece, povestiri)

13 IV. Organizarea şi desfăşurarea jocului didactic matematic Reuşita jocului didactic este condiţionată de proiectarea, organizarea şi desfăşurarea lui metodică, de modul în care învăţătorul ştie să asigure o concordanţă deplină între toate elementele ce-l definesc.

14 Pentru reuşita jocului didactic profesorul va avea următoarele cerinţe de bază: pregătirea jocului didactic; organizarea judicioasă a acestuia; respectarea momentelor jocului didactic; ritmul şi strategia conducerii lui; stimularea elevilor în vederea participării active la joc; asigurarea unei atmosfere prielnice de joc; varietatea elementelor de joc – complicarea jocului, introducerea altor variante etc.

15 IV.Avantaje pedagogice în folosirea jocului didactic matematic Folosirea jocului didactic în predarea matematicii are numeroase avantaje pedagogice, cum ar fi: constituie o tehnică atractivă de explicare a unor noţiuni matematice; angajează la lecţie şi copiii timizi şi pe cei slabi şi dezvoltă spiritul de cooperare, ceea ce duce la creşterea gradului de coeziune a clasei de elevi; constituie o admirabilă modalitate de a-i determina pe copii să participe activ la lecţie; permite urmărirea progresului înregistrat de copil şi permite observaţii prognostice privind ritmurile individuale de maturizare intelectuală şi afectivă;

16 Mă motivează în asimilarea cunoştinţelor Îmi îmbogăţeşte viaţa afectivă deoarece în cadrul jocului mă simt acceptat aşa cum sunt. Îmi stimulează atentia ceea ce îmi sustine energetic toată activitatea Îmi dezvoltă voinţa ajutându-mă să înving greutăţile, să fiu mai perseverent şi să am stăpânire de sine. JOCUL DIDACTIC

17 Exemple de jocuri

18 Calculează cu atenţie! Scopul didactic: - consolidarea deprinderilor de calcul; - dezvoltarea atenţiei şi a gândirii logice; Sarcina didactică: - să efectueze exerciţii de adunare şi scădere, înmulţire şi împărţire. Desfăşurarea jocului: Jocul se poate desfăşura individual sau pe echipe. Se porneşte de la un număr şi se efectuează operaţiile date, succesiv, trecându-se rezultatele în cerculeţe. Jocul se poate desfăşura şi pornindu-se de la rezultatul final, pe baza operaţiei inverse pentru a descoperi numărul iniţial :

19 Cine calculează mai rapid ? Vecinul meu v-a trimis nişte baloane colorate. Cu numerele scrise pe fiecare balon şi folosind înmulţirea şi împărţirea, compuneţi diferite exerciţii, astfel încât să obţineţi rezultatele date = 35 = 72 = 63 = 24 = 32 = 48

20 Priveşte şi continuă singur drumul ! 3 3 : 3 X 2X 5 X3 : 2 : 5 Fiecare elev primeşte un cartonaş cu următorul desen şi singuri, conform drumului arătat de săgeată, elevii trebuie să le completeze.

21 SOARELE MAGIC Rezolvaţi împărţirile din razele Soarelui din desenul de mai jos şi coloraţi corespunzător cerinţei: 7 portocaliu ; 3 galben ; 5 roşu 25 : 5 63 : 9 21 : 7 15 : 3 28 : 4 18 : 6 40 : 8 42 : 6 12 : 4 35 : 5

22 MINGEA ÎN POARTĂ Calculaţi împărţirile şi trasaţi drumul spre poartă de la mingile în care s- a obţinut rezultatul : 7 18 : 6 32 : 8 9 : 1 45 : 5 54 : 6 27 : 3 36 : 4 90 : : 6

23 Adevărat sau fals? Completaţi pe frunze cu A (adevărat) sau F (fals). 8 x x 37 x 6 24 : 272 : :

24 Descifrarea unui mister Ajută-i pe Shaggy, Velma, Fred, Daphne şi Scooby să descifreze un nou mister din Arizona, SUA, găsind multiplii şi submultiplii metrului. Găseşte şi colorează în tabelul de mai jos metrul cu culoarea roşie,multiplii lui cu culoarea galbenă, iar submultiplii cu culoarea albastră. AFMGRSSMCDILIFREC MEIOJNRREERTLZEAE ENLPKEESNCFEIRRSN RTIRIDWDTADSTETDT RRMDLDECIMETRULFI UIESOWDTMEKFUSNGL METRULSDETLZLDBHI IURILKAWTROHRFVJT OMUIIIXKRUPGRGCKR ORLLTLYIULIFDDXLU CDEFKIMFLLZFFDXOL HECTOMETRULAEGRHI CDUGRAMILILITRULE ERTZUIKILOMETRULR

25 ,, Şiragul de mărgele -se dă un şirag de biluţe pe fiecare fiind scris un număr, sarcina didactică este să coloreze mărgelele cu numere mai mari de 3 ori decât:2,4.6, 8, 10.,,Colierul - dintr-un şir de numere date să coloreze cu roşu mărgelele cu numere mai mici decât 48 care se împart exact la 7,şi cu galben cele mai mari decât20 care se împart exact la 4, sarcinile putând fi modificate după cerinţă.

26 Cine nu ştie să se joace cu copiii şi este destul de nepriceput ca să creadă că acest amuzament este mai prejos de demnitatea sa, nu trebuie să se facă educator (C.G. Salzmann)

27 Vă mulţumesc pentru participare !

28