Conf. Univ. - Șoitu Marcela. Principiile Reanimării l Schimbările fiziologice ce au loc în organismul nou- născutului l Etapele Reanimării l Factori de. - презентация

1 Conf. Univ. - Șoitu Marcela

2 Principiile Reanimării l Schimbările fiziologice ce au loc în organismul nou- născutului l Etapele Reanimării l Factori de risc ce prentîmpină necesitatea reanimării l Echipamentul i personalul necesar pentru efectuarea reanimării

3 Pulmonii i circulaia sangvină la făt l În uter, f ă tul este dependent de placent ă ca organ prin care se face schimbul de gaze. l Toate alveolele sunt pline cu lichid pulmonar fetal l Este prezent ă vasoconstricția arterial ă l Fluxul sanguin pulmonar este diminuat l Fluxul sanguin este șuntat la nivelul ductului arterial Șuntarea sîngelui prin ductul arterial de la pulmoni, înainte de naștere. Ductul Arterial Aorta Artera pulmona ră Pulmon Cord

4 Pulmonii i circulaia sangvină după natere l Pulmonii se expansioneaz ă cu aer l Lichidul pulmonar fetal p ă r ă sește alveolele l Pri clamparea/secționarea cordonului ombelical, dispare circulația placentar ă și crește presiunea arterial ă sistemic ă. Lichidul înlocuit de aer în alveole Lichid pulmo nar fetal Aer Prima respirație A doua respirație Respirația următoare

5 Pulmonii i circulaia sangvină după natere l Arteriolele pulmonare se dilat ă l Scad rezistențele pulmanare l Fluxul sangvin pulmonar crește dramatic l Astfel apare redireționarea sîngelui spre pl ă mîn Dilatarea arteriolelor pulmonare la naștere Vasoconstricția pulmonară pînă la naștere Vasodilatația pulmonară după naștere Fluid în alveole Oxigen în alveole

6 Pulmonii i circulaia sangvină după natere l Nivelul oxigenului în sînge crește l Ductul arterial se contract ă l Sîngele curge prin pulmoni pentru a lua oxigen Oprirea fluxului prin canalul arterial după naștere, pe măsură ce sîngele curge preferențial spre pulmoni Cord Pulmon Canal arterial care se închide Sîngele bogat în oxigen din aortă Artera pulmonară

7 Ce probleme pot apărea în timpul perioadei de traziie? Copilul nu respir ă cu puterea necesar ă pentru o împinge lichidul fetal din alveolele pulmonare, sau c ă ile aeriene pot fi blocate cu meconiu. Astfel pulmonii nu se umplu cu aer și oxigenul nu p ă trunde în sîngele din arteriolele pumonare. Hipoxemie Nu crește presiunea arterial ă sistemic ă, din cauza pierderilor excesive de sînge, sau contractibilitate cardiac ă slab ă. Hipotensiune sistemic ă Vasoconstricție persistent ă a arteriolelor pulmonare

8 Semnele nou-născutului compromis Cianoz ă Tonus muscular sc ă zut Depresie a efortului respirator Bradicardie Tensiune arterial ă sc ă zut ă Tahipnoe

9 Primul semn de întrerupere a funcțiilor vitale reprezint ă –Apneea (lipsa respirației) Apnee primar ă Tentative rapide de a respira Respirațiile se opresc Frecvența cardiac ă scade Tensiunea arterial ă este de obicei menținut ă la valori normale R ă spunde la stimulare tactil ă

10 Apnee secundară l Respirațiile se opresc l Frecvența cardiac ă scade l Tensiunea arterial ă scade l Nici un r ă spuns la stimulare Schimbările frecvenței cardiace și tesiunii arteriale în timpul apneei Apnee primară Apnee secundară Frecvența cardiacă TimpulPresiunea arterială Timpul

11 Nașterea Nașterea: la termen, prematură? Lichid amniotic curat, meconial? Respiră, țipă? Tonusul muscular satisfăcător? Colotația tegumentelor Asigurați căldură Poziționați, aspirați din gură, din nas (la necesitate intubați SAM) Uscați, stimulați, repoziționați NU Evaluarea respirației, FCC și culoarea tegumentelor Administrați Oxigen Asigurați ventilația cu presiune pozitivă VPP* Inițiați masaj cardiac* Administrați Adrenalină* Respiră, FCC>100, cianoză ( * luaţi în considerare posibilitatea intubării la acestă etapă) FCC<60 FCC>60 FCC<60 30 sec Apnee, FCC <100 A B C D Cianoză persistentă Evaluare

12 Puncte importante în diagrama de flux a reanimării neonatale l Frecvena cardiacă < 60 sunt necesari pai adiionali l Frecvena cardiacă > 60masajul cardiac poate fi oprit l Frecvena cardiacă > 100 ventilaia cu presiune pozitivă poate fi oprită l Asterisc (*) intubaia endotraheală poate fi luată în considerare în anumite etape l Termen – 30 de secunde, dac ă nu apare o îmbun ă t ă țire treceți la pasul urm ă tor

13 Indicaţii resuscitarea neonatală: Apnee/respiraţie ineficient ă Bradicardie FCC <100' Cianoz ă generalizat ă

14 Echipamentul minim pentru resuscitarea neonatală precauţiuni universale scutece uscate şi calde c ă ldur ă radiant ă, mas ă de resuscitare preînc ă lzit ă aspirator, sonde de aspiraţie m ă şti adaptate ca dimensiuni balon de 400 şi 750 ml laringoscop cu lam ă dreapt ă, de dimensiuni 0 şi 1 sonde de intubaţie endotraheal ă, ø = 2,5; 3; 3,5), mandrene fixator de sond ă endotraheal ă aspirator pentru meconiu bisturiu pentru sectionarea cordonului ombilical, catetere ombilicale (de 3,5 Fr sau 5 Fr) medicaţie

15 Pregătirea personalului pentru efectuarea manevrelor de reanimare La fiecare naştere trebuie s ă existe personal preg ă tit în efectuarea manevrelor de reanimare (V). Este necesar ă prezenţa a minimum un specialist ce cunoaşte bine m ă surile de reanimare a nou-n ă scutului. Anticipaţi necesitatea reanim ă rii. Dac ă este suspectat ă necesitatea m ă surilor de reanimare, atunci pot fi necesare: Solicitarea personalului suplimentar; Preg ă tirea echipamentului necesar Controlul echipamentului de reanimare Asigurarea confortului termic Conceptul de echip ă

16 Pregătirea pentru Reanimare Factori de Risc Factori antepartum Factori intrapartum

17 De ce au Nou-Născuii Prematuri un Risc mai Mare? Posibil ă deficienț ă de surfactant Pierdere de c ă ldur ă crescut ă, control prost al temperaturii Infecție posibil ă Susceptibil la hemoragie intracranian ă

18 Evaluarea Nou-născutului Imediat dup ă naştere, trebuie puse urm ă toarele întreb ă ri:

19 PASUL A - CĂILE RESPIRATORII - ETAPA INIŢIALĂ A REANIMĂRII

20 Încălzirea nou-născutului Prevenirea pierderii de c ă ldur ă prin: Plasarea nou n ă scutului sub o surs ă de c ă ldur ă radiant ă ştergerea minuţioas ă îndep ă rtarea scutecelor ude

21 Prevenirea pierderii de căldură Nou născuţi prematuri Probleme speciale Tegumente subţiri Ţesut celular subcutanat slab reprezentat Suprafaţa corporală mare Gesturi în plus: Creşterea temperaturii mediului ambiant Acoperirea cu folie de material plastic transparentă, îmbrăcarea căciuliţei (V) Plasarea copilului sub sursă radiantă de căldură Uscarea copilului Aruncarea scutecului umed Acoperirea nou-născutului cu folie de plastic,

22

23 Restabilirea permeabilităţii căilor aeriene Poziţionarea în decubit dorsal sau lateral Extensie uşoară a gîtului, poziţia de adulmecare Poziţionarea nou-născutului astfel încît faringele, laringele şi traheea să fie alineate Se aspiră întîi din gură, apoi din nas (IIIC)

24

25 Permiabilizarea căilor respiratorii

26 Procedura în cazul prezenei meconiului Meconiu prezent Nu Da Nu Aspirați cavitatea bucală, nasul, faringele posterior după nașterea copilului, dar înainte de nașterea umerilor Copilul este viguros? Aspirai cavitatea bucală i traheea Se urmează în continuare paii iniiali: Curăirea gurii i nasului de secreii tergere, stimulare i repoziionare, Administrare de Oxigen dacă e necesar *Viguros se definete ca respiraii puternice, tonus muscular bun i frecvenă cardiacă mai mare de 100bpm

27 Meconiu prezent Nou-născut Viguros Respiraţiile sunt prezente, efortul respirator este eficient i Tonusul muscular este bun i Frecvenţa cardiacă este mai mare de 100 bpm Se utilizează pompa de aspiraţie sau cateter de aspiraţie cu diametru mare pentru a curăţa gura şi nasul nou născutului Dacă Atunci

28 Meconiu prezent. Nou-născutul nu e Viguros Aspiraţie traheal ă Administrare de oxigen Se utilizeaz ă laringoscopul şi cateter de aspiraţie de 12F sau 14F pentru a cur ă ţa gura Se introduce o sond ă endotraheal ă Se ataşeaz ă sonda endotraheal ă la sursa de aspiraţie Se aspir ă, pe masur ă ce se retrage sonda Se repet ă, dac ă este necesar

29 Aspirarea Meconiului Vizualizarea glotei și aspirarea meconiului din trahee folosind un laringoscop și o sondă endotraheală

30 Stimularea tactilă Netezirea blînd ă a trunchiului, membrelor, capului, Lovirea t ă lpilor, Fricţionarea spatelui Metode acceptabile pentru a stimula nou- născutul să respire

31 Forme de stimulare tactilă periculoase Lovirea spatelui Compresia cavităţii toracice Flexia forţată a coapselor pe abdomen Dilatarea sfincterului anal Comprese sau băi cu apă fierbinte sau rece Scuturarea, zdruncinarea nou născutului

32 Administrarea de O2 în flux liber Dacă nou-născutul respiră dar este prezentă cianoza centrală se administrează O2 în flux liber O2 umidifiat şi încălzit (dacă se administrează mai mult de cîteva minute) Viteza de administrare – 5 litri/min Cantitatea necesară pentru ca copilul să se rozeze

33 Administrarea de O2 în flux liber Balon de anestezie Masc ă Oxigen pe tubulatur ă

34 Evaluare - Respiraţie, Frecvenţa cardiacă, Culoare

35 Evaluare – Semne Vitale Anormale

36 PASUL B – INIŢIEREA RESPIRAŢIEI VENTILAŢIA CU PRESIUNE POZITIVĂ (VPP) CU BALON ŞI MASCĂ (IIIC) Balon cu flux liber de O2 Avantajele: Asigură O2 de 100% Uşor de evaluat dacă masca este plasată etanş pe faţa copilului La compresia balonului se poate percepe complianţa pulmonară Se poate asigura O2 în flux liber Dezavantaje: Necesită o etaneizare strînsă Necesită o sursă de gaz pentru a se expansiona Poate să nu aibă o valvă de sigurană de supra-presiune

37 Balon cu flux liber de O2 Flux de oxigen 100% ajustat cu flowmetru Presiunea verificată cu manometrul de presiune Presiunea reglată prin ajustarea valvei de control a fluxului pentru a permite scăparea oxigenului Reglarea oxigenului și presiunii în balonul de anestezie

38 Balonul autogonflabil Avantajele: Se umple în absenţa sursei de oxigen Prezentă valva de siguranţă Dezavantaje: Se va expansiona chiar fărăr o bună etaneizare Necesită rezervor Nu este adecvat pentru administrarea de oxigen în flux liber pe mască

39 Balonul autogonflabil 1. Orificiu pentru aer (cu rezervor pentru oxigen ataat) 6. Valva de supra-presiune 4. Ansamblul de valve 5. Rezervor pentru oxigen 2. Orificiu pentru oxigen 7. Loc de ataare a manometrului de presiune (opional) 3. Orificiu de ieire spre pacient Elementele ale unui balon auto-gonflabil

40 Masca Se alege masca de dimensiuni necesare (s ă acopere nasul, gura, v ă rful b ă rbiei) Se permeabilizeaz ă c ă ile respiratorii Se poziţioneaz ă corect capul Reanimatorul se plaseaz ă lateral sau la capul copilului

41 Poziionarea Balonului i Mătii la Nivelul Feei 1. Nu ap ă sați masca pe faț ă 2. Nu sprijiniți degetele sau p ă rți ale mîinilor pe ochii copilului 3. Nu ap ă sați pe gît (trahee) Poziționarea corectă a mășii pe față

42 inspir…… doi… …trei….…… (compresaţi) (relaxaţi……......……)

43 Efectul pozitiv a VPP Ridicarea şi coborîrea vizibilă a cutiei toracice Ascultativ respiraţie simetrică Îmbunătăţirea culorii tegumentelor şi FCC

44 Semnele de ameliorare Creşterea FCC Îmbunătăţirea culorii tegumentelor Respiraţie autonomă şi eficientă

45 Dacă se creează impresia că inspirul nou- născutului este prea profund, poate fi din cauză că: Se foloseşte presiune mare de compresie Este pericol de dezvoltare a pneumotoraxului

46 Lipsesc excursiile adecvate a cutiei toracice. Cauzele posibile: Lipsa etanşeiz ă rii pe faţa pacientului Lipsa de permeabilitate a c ă ilor aeriene Presiune de compresiune sc ă zut ă

47 Ventilare cu balon şi mască de lungă durată (peste 2 minute) Este necesar ă introducerea unei sonde oro- gastrice pentru a preîntîmpina distensia gastric ă. distensia gastric ă ridic ă diafragmul, ceea ce va duce la expansionarea incomplet ă a pulmonilor, este posibil ă regurgitarea şi aspirarea Echipament: Sonda gastric ă 8F, Sering ă de 20-ml

48 Starea generală nu se ameliorează: Se controleaz ă oxigenul, balonul şi fermitatea contactului, presiunea Sunt adecvate mişc ă rile cutiei toracice? Se asigur ă O2 de 100% ? În acest caz: Trebuie luat ă în considerare intubaţia oro- traheal ă Trebuie suspectat un pneumotorax

49 Evaluare Apnee FCC<100 Asigurai ventilaie cu presiune pozitivă* FCC<60FCC>60 Administrați ventilație cu presiune pozitivă* Administrați masaj cardiac extern *Intubația poate fi necesară în anumite momente

50 PASUL C MASAJUL CARDIAC (COMPRESIILE TORACICE) (III C) Indicaţiile masajului cardiac (MC) FCC<60 dup ă VPP timp de 30 secunde Condiţiile pentru efectuarea masajului cardiac exterm Doar însoţit de ventilaţie cu presiune pozitiv ă (VPP) Pentru efectuarea masajului cardiac sunt necesare 2 persoane O persoan ă efectueaz ă masajul cardiac Alt ă persoan ă efectueaz ă ventilaţia cu balon şi masc ă

51 Concordanţă între masajului cardiac şi VPP Raportul MC:VPP 3:1 (timp de 2 secunde) (120 evenimente pe minut- 90 de compresii toracice:30 ventilări)

52 Masajul Cardiac: Sunt Necesare 2 Persoane O persoan ă comprim ă toracele O persoan ă comprim ă toracele O persoan ă continu ă ventilația O persoan ă continu ă ventilația Două persoane sunt necesare cînd se face masaj cardiac extern

53 Poziţionarea degetelor Se aplic ă presiune în treimea inferioar ă a sternului Se evit ă apendicele xifoid Presiunea trebuie îndreptat ă pe stern şi nu pe coaste, sau pe articulaţiile condro-costale Exist ă 2 tehnici a masajului cardiac Tehnica policelor (IIIC) Tehnica celor dou ă degete

54 Presiunea şi adîncimea compresiunilor Se comprimă sternul cu o treime din diametrul antero-posterior a cutiei toracice Durata compresiunii este mai scurtă decît durata decompresiei În faza de decompresie, degetele nu se ridică de pe locul compresiunilor.

55 Presiunea şi adîncimea compresiunilor Profunzimea compresiilor trebuie să fie de aproximativ o treime din diametrul antero- posterior al toracelui O treime

56 Masajul Cardiac Extern: Tehnici Durata compresiei mai scurt ă decît durata eliber ă rii de sub compresie Metoda corectă de masaj cardiac (degetele rămîn în contact cu toracele la decomprimare) Metoda incorectă de masaj cardiac (degetele pierd contactul cu toracele la decomprimare)

57 Masajul Cardiac Extern: Tehnici Două tehnici de a administra masajul cardiac extern: police(A), cu două degete(B

58 Compararea Tehnicilor de Masaj Cardiac Extern Tehnica policelui (Preferat ă ) Mai puțin obositoare Control mai bun al profunzimii compresiilor Tehnica celor dou ă degete Mai ușor de f ă cut de c ă tre un singur salvator Mai bun ă pentru mîini mici Permite accesul la ombilic pentru medicție

59 Masajul Cardiac Extern: Tehnica Policelui Policele comprim ă sternul Policele comprim ă sternul Degetele susțin spatele Degetele susțin spatele Tehnica policelui de masaj cardiac pentru copiii mici (stînga) și mari (dreapta)

60 Masajul Cardiac Extern: Tehnica Policelui Presiunea trebuie menținut ă pe stern Presiunea trebuie menținut ă pe stern Corect (presiune pe stern) Incorect (presiune laterală) Aplicare corectă și incorectă a presiunii în tehnica policelui de masaj cardiac extern

61 Masajul Cardiac Extern Tehnica: celor Două Degete Vîrfurile degetelor mediu și index sau inelar al uneia din mîini comprim ă sternul Cealalt ă mîin ă susține spatele SternulXifoidul Linia intermamelonară Poziția corectă a degetelor pentru masajul cardiac extern

62 Masajul Cardiac Extern Tehnica: celor Două Degete Aplicare corectă și incorectă a presiunii în tehnica celor două degete

63 Masajul Cardiac Extern Complicaii Poteniale ! Ruptura hepatic ă ! Fracturi costale Ficat Inima Pulmon Xifoid Fracturi costale Structuri ce pot fi lezate în cursul masajului cardiac

64 ! Dacă frecvena cardiacă rămîne sub 60 b/min în ciuda ventilaiei şi a masajului cardiac adecvate efectuate timp de 30 secunde, administrai Adrenalin Evaluai respiraia, frecvena cardiacă i coloraia Apnee FCC<100 FCC>60 FCC<60 Administrai ventilaie cu pres pozitivă* Administrai masaj cardiac extern Administrai Adrenalină* *Intubaia poate fi luată în considerare în anumite momente

65 PASUL D - PREPARATELE MEDICAMENTOASE Indicaţii pentru administrarea medicamentelor !!! FCC <60 în pofida VPP şi MC timp de 30 sec Adrenalina (IIIC): indicaţii Frecvenţa cardiac ă mai mic ă de 60/min dup ă : 30 secunde de ventilaţie asistat ă şi 30 secunde de masaj cardiac extern şi ventilaţie asistat ă ________________ Total 60 secunde Not ă : Adrenalina NU este indicat ă înaintea restabilirii ventilaţiei adecvate

66 Adrenalina: Modalităi de administrare Sonda endotraheal ă Vena ombilical ă

67 Adrenalina:Administrarea prin sonda endotraheală Se administrează direct pe sonda endotraheală Se pot utiliza sonde de gavaj de 5 Fr Diluţie vs bolus După administrare, se iniţiază ventilaţia cu presiune pozitivă

68 Adrenalina: Administrare prin vena ombilicală Plasarea cateterului în vena ombilical ă Calea de elecţie Cateter de 3.5F sau 5F Tehnic ă steril ă

69 Adrenalina: Administrarea prin vena ombilicală Cateterul se introduce pe o distanţă de 2-4 cm Se aspiră sînge pe cateter Se introduce pe o distanţă mai mică la prematuri Introducerea în ficat poate cauza leziuni

70 Adrenalina

71 Adrenalina: Efecte, Repetarea DozelorAdrenalina: Efecte, Repetarea Dozelor Creşte forţa şi frecvenţa contracţiilor cardiace Vasoconstricţie periferică Se poate repeta fiecare doză la interval de 3-5 minute Se poate administra a doua doză prin vena ombilicală, dacă prima doză a fost administrată prin sonda enotraheală

72 Adrenalina: Răspuns inadecvat (Frecvenţa cardiacă <60 bpm) Se verific ă eficacitatea : Ventilaţiei MCE Intubaţiei traheale Administr ă rii adrenalinei Se ia în considerare posibilitatea existenţei: Hipovolemiei Acidozei metabolice severe

73 Răspuns inadecvat la administrarea de adrenalină: Hipovolemia Semne de Hipovolemie: Paloare după oxigenare Puls slab (la frecvenţă cardiacă crescut\ sau sc\zut\) Răspuns slab la reanimare TA mică / perfuzie periferică slabă

74 Expansiune Volemică: Soluţii Acceptabile Ser fiziologic Soluţie Ringer Lactat Sînge O-negativ

75 Expansiune Volemică-Doze şi modalităţi de administrare

76 Medicaţia: Volum-Expanderi Volum-expanderi Semne care indic ă re-expansionarea volemic ă : Creşterea tensiunii arteriale Puls înt ă rit Paloarea se atenueaz ă Dac ă hipovolemia persist ă : Se repet ă administrarea de volum-expanderi Se administreaz ă bicarbonat de sodiu pentru suspiciunea existenţei acidozei

77 Reanimarea Prelungită: Consecinţe fiziologice Instituirea acidozei lactice Contractilitate cardiac ă slab ă Flux sanguin pulmonar redus Suspiciunea de acidoz ă metabolic ă : Administrarea de bicarbonat de sodiu este controversat ă Se utilizeaz ă numai dup ă ce instituie o ventilaţie adecvat ă

78 Medicaţia: Bicarbonat de sodiu

79 Întreruperea măsurilor de reanimare Renunţarea la efectuarea reanim ă rii Convingeţi-vă că procesele de reanimare sînt adecvate Puteţi să vă opriţi după 15 min de asistolie În caz de prognostic neclar e necesar de evaluarea continuă a stării, discuţii cu părinţii şi echipa

80 *INTUBAREA ORO-TRAHEALĂ INDICAŢII Este prezent meconiul şi copilul nu este viguros Este necesară ventilare cu PP timp îndelungat Ventilare ineficientă cu balon şi mască Este necesar masajul cardiac extern Este necesară administrarea adrenalinei Indicaţii speciale: prematuritatea, administrarea surfactantului, hernie diafragmatică

81 Intubaia Endotraheală: Echipament şi Materiale Echipamentul trebuie s ă fie curat, protejat de contaminare Sonde endotraheale sterile de unic ă folosinț ă, preferabil cu diametrul uniform

82 Caracteristici ale Sondei Endotraheale Sterile, de unic ă folosinț ă Diametrul uniform Marcajele centimetrice şi ghidajul pentru corzile vocale sunt utile F ă r ă balonaș Corect (diametru uniform) Incorect (sondă îngustată) Sondele de intubație cu diametru uniform sunt preferate la nou-născut

83 Sonda Endotraheală: Mărimea Corespunzătoare Selectai mărimea sondei pe baza greutăii şi a vîrstei de gestaie Luai în considerare scurtarea sondei până la cm Mandrenul este opional Mărimea sondei (mm)GreutateaVîrstagestaională (diametrul intern) (g) (s\pt) 2.5 Sub 1,000 Sub ,000-2, ,000-3, Peste 3,000 Peste 38

84 Adîncimea de introducere a sondei Greutate (kg) (cm de la buza superioar ă ) 1* * Copii cu masa mai mic ă de 750 g - 6 cm Semnele poziţion ă rii sondei: La fiecare ventilaţie cutia toracic ă se ridic ă Respiraţia este simetric ă pe ambele arii pulmonare La ventilaţie nu are loc distensia stomacului Se formeaz ă condens pe sond ă în timpul expirului

85 Pregătirea Laringoscopului: Materiale Selectai mărimea lamei Nr 0 pentru prematuri Nr 1 pentru nou-născuii la termen Verificai lumina laringoscopului Conectai sursa de aspiraie reglată la 100 mm Hg Folosii sonde de aspiraie mari (mai mari sau egale cu 10 Fr) pentru secreii Sondă de aspira]ie mică pentru sonda de intubaie Preg ă tiți masca şi balonul de reanimare Porniți oxigenul Luați stetoscopul T ă iați leucoplastul sau preg ă tiți dispozitivul pentru fixarea sondei de intubație

86 Poziţionarea copilului Corect – linia vizualiz ă rii este liber ă (limba va fi ridicat de lamela laringoscopului Corect – rază vizuală liberă (limba va fi ridicată de lama laringoscopului Incorect- raza vizuală obstruată Pozitionare corectă (sus) i incorectă (centru i jos) pentru intubaie

87 Etapele intubării Stabilizați capul Administrați oxigen în flux liber Glisați lama peste partea drept ă a limbii Împingeți limba c ă tre partea stîng ă a gurii Avansați vîrful lamei pîn ă în valecul ă

88 Etapele intubării Ridicați lama Vizualizați regiunea faringian ă Nu folosiți mișcarea de basculare Ridicarea lamei laringoscopului pentru evidenierea orificiului laringelui Repere pentru plasarea laringoscopului Limba Valecula Epiglota

89 Corzile vocale apar ca fîșii verticale sau ca litera V inversat ă Presiunea în jos pe cricoid poate ajuta la aducerea glotei în raza vizual ă Poate fi necesar ă aspirarea secrețiilor

90 inei sonda în mîna dreaptă Ateptai deschiderea corzilor vocale Introducei vîrful sondei pînă ce reperul pentru corzile vocale ajunge la nivelul corzilor Limitai tentativele la 20 secunde Introducerea sondei printre corzile vocale Corzile vocale Reper pentru corzile vocale

91 Folosiți un deget pentru a ține sonda fixat ă pe palatul dur Îndep ă rtați laringoscopul (și mandrenul, dac ă a fost folosit) Stabilizarea sondei în timpul scoaterii laringoscopului

92 Intubaia Endotraheală: Verificarea Poziiei Sondei Semne ale poziiei corecte a sondei Toracele se ridică la fiecare respiraie Zgomote respiratorii în ambele cîmpuri pulmonare Fără distensie gastrică cu ventilaia Condens de vapori în interiorul sondei în timpul expiraiei Detectorul de bioxid de carbon îi va schimba culoarea (sau indică mai mult de 2%-3% în timpul expiraiei)

93 Confirmarea Radiografică Plasarea corectă a sondei de intubație cu vîrful în traheea mijlocie Plasarea incorectă a sondei cu vîrful în bronhia principalpă dreaptă. Observați colabarea plămînului stîng

94 Remarc ă : Ventilaţia artificial ă cu presiune pozitiv ă nu asigur ă ventilaţie adecvat ă : Obstrucţia mecanic ă a c ă ilor respiratorii: dop meconial sau mucos, atrezia choanelor, anomalii de dezvoltare a c ă ilor respiratorii, malformaţii rare - atrezia choanelor Tulburarea funcţiei pulmonare: pneumotorax, exsudat pleural, hernie diafragmatic ă congenital ă, hipoplazia pulmonar ă, prematuritate extrem ă, pneumonie congenital ă Copilul r ă mîne cianotic sau se menţine bradicardia: Convingeţi-v ă c ă cutia toracic ă se mişc ă la ventilaţie, primiţi confirmare în administrarea oxigenului de 100%, gîndiţi-v ă la blocada cardiac ă în ă scut ă sau la malformaţie cardiac ă cianogen ă (rar) Problemele postreanimare: hipertensiunea pulmonar ă, pneumonia, aspiraţia sau infecţia, hipotonie, deregl ă ri metabolice şi ionice, convulsii, apnee, hipoglicemia, alimentaţia dificil ă, menţinerea temperaturii corporale Problemele postreanimare la prematuri: menţinerea temperaturii corporale, imaturitate pulmonar ă, hemoragii intracraniene, hipoglicemia, enterocolita ulcero-necrotic ă, retinopatia prematurului,