ESOFAGUL Configuratia Exterioara Limite Limite Traiect. Situatie. Directie. Traiect. Situatie. Directie. Dimensiuni Dimensiuni Forma si Calibru Forma si. - презентация

1 ESOFAGUL

2 Configuratia Exterioara Limite Limite Traiect. Situatie. Directie. Traiect. Situatie. Directie. Dimensiuni Dimensiuni Forma si Calibru Forma si Calibru Mijloace de fixare Mijloace de fixare

3 1.Limite Superior : Marginea inferioara a fasciculului cricoidian al constrictorului inferior al faringelui. Planul separativ dintre faringe si esofag corespunde marginii inferioare a cartilajului cricoid si se proiecteaza pe marginea inferioara a corpului celei de a 6-a vertebra cervicala. Superior : Marginea inferioara a fasciculului cricoidian al constrictorului inferior al faringelui. Planul separativ dintre faringe si esofag corespunde marginii inferioare a cartilajului cricoid si se proiecteaza pe marginea inferioara a corpului celei de a 6-a vertebra cervicala. Inferior : Cardia, orificiu prin care esofagul se deschide in stomac. Acest punct se proiecteaza inapoi pe vertebra a 11-a toracica, iar inainte la articularea celui de al 7- lea cartilaj costal stang cu sternul. Inferior : Cardia, orificiu prin care esofagul se deschide in stomac. Acest punct se proiecteaza inapoi pe vertebra a 11-a toracica, iar inainte la articularea celui de al 7- lea cartilaj costal stang cu sternul.

4 2.Traiect.Situatie.Directie. Strabate regiunea gatului, a toracelui, diafragma si ajungand in abdomen, se termina in stomac. Strabate regiunea gatului, a toracelui, diafragma si ajungand in abdomen, se termina in stomac. Topografic, i se disting 4 regiuni : cervicala, toracica (mediastinala), diafragmatica si abdominala. Topografic, i se disting 4 regiuni : cervicala, toracica (mediastinala), diafragmatica si abdominala. Descrie inflexiuni, atat in plan sagital, cat si in plan frontal. In plan sagital, esofagul nu ramane aplicat pe coloana vertebrala, ci se desprinde de ea, descriind o curba cu concavitatea anterioara. In plan frontal, prezinta 2 curburi, una superioara, cu concavitatea la dreapta si una inferioara cu concavitatea la stanga. Descrie inflexiuni, atat in plan sagital, cat si in plan frontal. In plan sagital, esofagul nu ramane aplicat pe coloana vertebrala, ci se desprinde de ea, descriind o curba cu concavitatea anterioara. In plan frontal, prezinta 2 curburi, una superioara, cu concavitatea la dreapta si una inferioara cu concavitatea la stanga.

5 3.Dimensiuni Esofagul are in medie 25 cm lungime. Esofagul are in medie 25 cm lungime. In mod schematic aceasta lungime este astfel repartizata : 5 cm pentru portiunea cervicala, 16 cm pentru portiunea toracica si 4 cm pentru portiunea diafragmo-abdominala. In mod schematic aceasta lungime este astfel repartizata : 5 cm pentru portiunea cervicala, 16 cm pentru portiunea toracica si 4 cm pentru portiunea diafragmo-abdominala.

6 4.Forma si Calibru Forma si calibrul esofagului variaza dupa cum acesta este in stare de vacuitate sau in stare de distensie. Forma si calibrul esofagului variaza dupa cum acesta este in stare de vacuitate sau in stare de distensie. In stare de vacuitate : Are aspectul unei panglici musculare. In stare de vacuitate : Are aspectul unei panglici musculare. In stare de distensie : Prezinta portiuni dilatate si portiuni ingustate. Zonele ingustate : o portiune initiala, alta la mijloc si a treia in poriunea terminala; sunt stramtorile fiziologice cricoidiana, bronho-aortica si diafragmatica. In stare de distensie : Prezinta portiuni dilatate si portiuni ingustate. Zonele ingustate : o portiune initiala, alta la mijloc si a treia in poriunea terminala; sunt stramtorile fiziologice cricoidiana, bronho-aortica si diafragmatica. Stramtoarea cricoidiana : se gaseste sub cartilajul cricoid si rapunde gurii esofagului. Apare datorita contractiei fibrelor inferioare ale constrictorului inferior al faringelui. Stramtoarea cricoidiana : se gaseste sub cartilajul cricoid si rapunde gurii esofagului. Apare datorita contractiei fibrelor inferioare ale constrictorului inferior al faringelui. Stramtoarea bronho-aortica : cauzata de prezenta aortei si a bronhiei stangi. Stramtoarea bronho-aortica : cauzata de prezenta aortei si a bronhiei stangi. Stramtoarea diafragmatica : este la nivelul orificiului esofagian al diafragmei si este produsa de contractia inelului muscular diafragmatic. Stramtoarea diafragmatica : este la nivelul orificiului esofagian al diafragmei si este produsa de contractia inelului muscular diafragmatic. Intre portiunile ingustate se gasesc portiuni dilatate : segm crico-aortic, segm bronhodiafragmatic si segm subdiafragmatic. Intre portiunile ingustate se gasesc portiuni dilatate : segm crico-aortic, segm bronhodiafragmatic si segm subdiafragmatic. Calibru: 2,5cm pentru portiunile dilatate; 1,5-2 cm pentru portiunile ingustate. Calibru: 2,5cm pentru portiunile dilatate; 1,5-2 cm pentru portiunile ingustate.

7 5.Mijloace de fixare Esofagul este mentinut in pozitia sa prin : continuitatea cu faringele; continuitatea cu stomacul; vase si nervi; fasciculele musculare care pleaca din esofag, se fixeaza pe organele vecine. Esofagul este mentinut in pozitia sa prin : continuitatea cu faringele; continuitatea cu stomacul; vase si nervi; fasciculele musculare care pleaca din esofag, se fixeaza pe organele vecine.

8 Raporturile Esofagului Esofagul este invelit de un strat celular periesofagian. In acest tesut periesofagian se dezvolta flegmoanele esofagiene. Prin intermediul acestui strat celular, esofagul vine in raport cu organele invecinate. Esofagul este invelit de un strat celular periesofagian. In acest tesut periesofagian se dezvolta flegmoanele esofagiene. Prin intermediul acestui strat celular, esofagul vine in raport cu organele invecinate. Portiunea toracica : Incepe la nivelul orificiului superior al toracelui, coboara prin mediastin si tine pana la hiatul esofagian al diafragmei. Este impartit in 2 segmente. Limita separativa se gaseste in dreptul vetebrei a 4-a toracice. La acest nivel, traheea se bifurca, motiv pentru care portiunea supraiacenta a esofagului se numeste suprabronhica iar cea subiacenta segment subbronhic. La acest nivel (T4) esofagul trece printr-un defileu format de 2 arcuri vasculare : arcul aortic si arcul venei azigos. De aceea segmentul superior se numeste supraaortic, iar cel inferior interazigoaortic. Portiunea toracica : Incepe la nivelul orificiului superior al toracelui, coboara prin mediastin si tine pana la hiatul esofagian al diafragmei. Este impartit in 2 segmente. Limita separativa se gaseste in dreptul vetebrei a 4-a toracice. La acest nivel, traheea se bifurca, motiv pentru care portiunea supraiacenta a esofagului se numeste suprabronhica iar cea subiacenta segment subbronhic. La acest nivel (T4) esofagul trece printr-un defileu format de 2 arcuri vasculare : arcul aortic si arcul venei azigos. De aceea segmentul superior se numeste supraaortic, iar cel inferior interazigoaortic.

9 1.Segmentul Suprabronhic Raport Anterior : traheea si originea bronhiei stangi; Raport Anterior : traheea si originea bronhiei stangi; Raport Posterior : coloana vetebrala; Raport Posterior : coloana vetebrala; Raport Lateral : pleurele mediastinale. La nivelul lui T4 trec cele 2 arcuri vasculare, al aortei si al venei azigos. Mai sus, esofagul vine in raport cu trunchiurile mari care pleaca din aorta, cu nervii vagi si laringei recurenti. Ambii vagi trec inapoia bronhiilor spre a se aseza, mai jos, pe laturile esofagului. Raport Lateral : pleurele mediastinale. La nivelul lui T4 trec cele 2 arcuri vasculare, al aortei si al venei azigos. Mai sus, esofagul vine in raport cu trunchiurile mari care pleaca din aorta, cu nervii vagi si laringei recurenti. Ambii vagi trec inapoia bronhiilor spre a se aseza, mai jos, pe laturile esofagului.

10 1.Segmentul Suprabronhic La stanga se gaseste A.Carotida Comuna Stanga si portiunea ascendenta a A.Subclaviculare Stangi. Intre cele doua vase trece nervul vag stang. La nivlul arcului aortic, acesta da nervul laringeu recurent, care inconjoara arcul aortic si urca apoi in unghiul diedru dintre esofag si trahee. La stanga se gaseste A.Carotida Comuna Stanga si portiunea ascendenta a A.Subclaviculare Stangi. Intre cele doua vase trece nervul vag stang. La nivlul arcului aortic, acesta da nervul laringeu recurent, care inconjoara arcul aortic si urca apoi in unghiul diedru dintre esofag si trahee. La dreapta esofagul vine in raport cu trunchiul brahiocefalic. Nervul vag drept trece inaintea arterei subclaviculare, da nervul laringeu recurent care ocoleste artera subclavie si urca apoi spre esofag. La dreapta esofagul vine in raport cu trunchiul brahiocefalic. Nervul vag drept trece inaintea arterei subclaviculare, da nervul laringeu recurent care ocoleste artera subclavie si urca apoi spre esofag.

11 2.Segmentul Subbronhic Se intinde de la a 4-a pana la a 11-a vertebra toracica si are urmatoarele raporturi : Se intinde de la a 4-a pana la a 11-a vertebra toracica si are urmatoarele raporturi : Anterior : cu pericardul; apoi cu nodurile limfatice inferioare (noduri traheobronsice inferioare – sub bifurcatia traheei, T4) Anterior : cu pericardul; apoi cu nodurile limfatice inferioare (noduri traheobronsice inferioare – sub bifurcatia traheei, T4) Posterior : coloana vertebrala, de care este separat prin vasele mari ale mediastinului (aorta toracica cu arterele intercostale, vena azigos si hemiazigos, ductul toracic). Posterior : coloana vertebrala, de care este separat prin vasele mari ale mediastinului (aorta toracica cu arterele intercostale, vena azigos si hemiazigos, ductul toracic).

12 2.Segmentul Subbronhic Lateral : pleurele mediastinale. Langa el coboara cei doi nervi vagi, care in portiunea inferioara dupa ce au format plexul esofagian dau trunchiurile vagale anterior si posterior. Lateral : pleurele mediastinale. Langa el coboara cei doi nervi vagi, care in portiunea inferioara dupa ce au format plexul esofagian dau trunchiurile vagale anterior si posterior. Recesurile pleurale pre- si retroesofagiene : formate de pleurele mediastinale - 2 recesuri retroesofagiene si mai rar 2 recesuri preesofagiene. Dintre cele retroesofagiene, un reces este interaortico-esofagian, iar celalalt interazigo-esofagian. Recesurile pleurale pre- si retroesofagiene : formate de pleurele mediastinale - 2 recesuri retroesofagiene si mai rar 2 recesuri preesofagiene. Dintre cele retroesofagiene, un reces este interaortico-esofagian, iar celalalt interazigo-esofagian.

13 Structura Esofagului Esofagul este format din 4 tunici : o tunica musculara, o tunica submucoasa si una mucoasa; la suprafata lui exterioara exista adventitia esofagului, care continua cu adventitia faringelui. (Grosimea peretelui = 3-4 mm). Esofagul este format din 4 tunici : o tunica musculara, o tunica submucoasa si una mucoasa; la suprafata lui exterioara exista adventitia esofagului, care continua cu adventitia faringelui. (Grosimea peretelui = 3-4 mm). Tunica musculara : Este formata din 2 straturi de fibre, unul longitudinal (superficial), celalalt circular (profun). Stratul longitudinal este mai bine dezvoltat decat cel profund. In 1/3 superioara a esofagului, ambele straturi sunt formate din fibre musculare striate. Pe masura ce coboara, acestea sunt inlocuite de fibre netede. Tunica musculara : Este formata din 2 straturi de fibre, unul longitudinal (superficial), celalalt circular (profun). Stratul longitudinal este mai bine dezvoltat decat cel profund. In 1/3 superioara a esofagului, ambele straturi sunt formate din fibre musculare striate. Pe masura ce coboara, acestea sunt inlocuite de fibre netede. Patura submucoasa : Este groasa si foarte laxa. Este slab unita cu tunica musculara, dar este intim unita cu cea mucoasa (formeaza plici). Patura submucoasa : Este groasa si foarte laxa. Este slab unita cu tunica musculara, dar este intim unita cu cea mucoasa (formeaza plici). Tunica mucoasa : Are o culoare albicioasa,este rezistenta si formeaza cute longitudinale. Structural, este formata dintr-un epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat si din lamina proprie. Acestei tunici ii sunt anexate numeroase glande : glande esofagiene (sunt de tip tubulo-alveolar si se gasesc in submucoasa. Au un canal excretor lung, care se deschide la suprafata mucoasei).Intre epiteliul esofagian si cel gastric NU exista elemente de tranzitie, separatia fiind brusca. Tunica mucoasa : Are o culoare albicioasa,este rezistenta si formeaza cute longitudinale. Structural, este formata dintr-un epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat si din lamina proprie. Acestei tunici ii sunt anexate numeroase glande : glande esofagiene (sunt de tip tubulo-alveolar si se gasesc in submucoasa. Au un canal excretor lung, care se deschide la suprafata mucoasei).Intre epiteliul esofagian si cel gastric NU exista elemente de tranzitie, separatia fiind brusca. Adventitia : inveleste esofagul la exterior si serveste la fixarea fibrelor musculare subiacente. Este formata din tesut conjunctiv lax, prin intermediul caruia sofagul se leaga de organele din jur. Adventitia : inveleste esofagul la exterior si serveste la fixarea fibrelor musculare subiacente. Este formata din tesut conjunctiv lax, prin intermediul caruia sofagul se leaga de organele din jur. Tunica seroasa : se gaseste numai in abdomen si inveleste esofagul doar partial. Tunica seroasa : se gaseste numai in abdomen si inveleste esofagul doar partial.

14 Sectiune prin Peretele Esofagului

15 Arterele Esofagului Ele se desprind din artera tiroidiana inferioara pentru portiunea cervicala; din arterele eso-traheale, bronhice, intercostale sau chiar direct din aorta pentru portiunea toracica; din arterele diafragmatice inferioare si artera gastrica stanga pentru portiunea frenoabdominala. Ele se desprind din artera tiroidiana inferioara pentru portiunea cervicala; din arterele eso-traheale, bronhice, intercostale sau chiar direct din aorta pentru portiunea toracica; din arterele diafragmatice inferioare si artera gastrica stanga pentru portiunea frenoabdominala. Datorita anastoozelor precare intre ramurile arteriale, esofagul are parti sarac vascularizate (ex : portiunea de sub bifurcatia traheei). Datorita anastoozelor precare intre ramurile arteriale, esofagul are parti sarac vascularizate (ex : portiunea de sub bifurcatia traheei).

16 Venele Esofagului Formeaza un plex submucos din care pleaca ramuri, care, dupa ce strabat musculara, constituie un plex periesofagian; de aici venele se varsa, la gat in venele tiroidiene inferioare; in torace in venele diafragmatice, bronhice, azigos si hemiazigos; in abdomen in vena gastrica stanga. Formeaza un plex submucos din care pleaca ramuri, care, dupa ce strabat musculara, constituie un plex periesofagian; de aici venele se varsa, la gat in venele tiroidiene inferioare; in torace in venele diafragmatice, bronhice, azigos si hemiazigos; in abdomen in vena gastrica stanga.

17 Nervii Esofagului Nervii : Provin din vag si simpatic, formand un plex in stratul muscular si altul in cel submucos (echivalentele plexurilor Auerbach si Meissner). Nervii : Provin din vag si simpatic, formand un plex in stratul muscular si altul in cel submucos (echivalentele plexurilor Auerbach si Meissner).

18 Vasele Limfatice Vasele Limfatice : iau nastere la nivelul mucoasei; formeaza apoi un plex in submucoasa si parasind esofagul se termina la nivele diferite in limfonodurile regionale. Din portiunea cervicala si toracala suprabronhica.limfa se scurge spre nodurile cervicale profunde, traheale, traheobronsice si mediastinale posterioare. Din portiunile toracala subbronhica, diafragmatica si abdominala, limfa este condusa spre nodurile abdominale : gastrice, pilorice si pancreato-splenice. Vasele Limfatice : iau nastere la nivelul mucoasei; formeaza apoi un plex in submucoasa si parasind esofagul se termina la nivele diferite in limfonodurile regionale. Din portiunea cervicala si toracala suprabronhica.limfa se scurge spre nodurile cervicale profunde, traheale, traheobronsice si mediastinale posterioare. Din portiunile toracala subbronhica, diafragmatica si abdominala, limfa este condusa spre nodurile abdominale : gastrice, pilorice si pancreato-splenice.

19 Bibliografie Victor Papilian (Anatomia Omului – Splanhnologia, Editia a XI-a, Editura All) Victor Papilian (Anatomia Omului – Splanhnologia, Editia a XI-a, Editura All) Atlas Of Anatomy (Netter) Atlas Of Anatomy (Netter) Atlas Of Anatomy (A Photografic Study of the Human Body by Johannes W. Rohen, Chihiro Yokochi and Elke Lutjen-Drecoll) Atlas Of Anatomy (A Photografic Study of the Human Body by Johannes W. Rohen, Chihiro Yokochi and Elke Lutjen-Drecoll) Atlas of Anatomy (Sobotta) Atlas of Anatomy (Sobotta)