Realizat de: Baradulea Oxana Grad.did. II. Într-o lume în continu ă schimbare, pentru a exista, elevii noștri vor avea nevoie de capacitatea de a cerne. - презентация

1 Realizat de: Baradulea Oxana Grad.did. II

2 Într-o lume în continu ă schimbare, pentru a exista, elevii noștri vor avea nevoie de capacitatea de a cerne informațiile și de a alege între ce este și ce nu este important. Ei trebuie s ă înțeleag ă cum se coreleaz ă anumite informații, s ă le descopere sensul și s ă le resping ă pe cele irelevante sau false. Deci, ei vor trebuie s ă dea sens în mod critic, creativ și productiv informaților, s ă gândeasc ă și s ă învețe critic. Pentru dezvoltarea gândirii critice a elevilor profes orul trebuie s ă asigure un demers didactic adecvat înv ă ț ă rii active și interactive folosind metode, procedee și tehnici de înv ă țare eficiente. F ă r ă a exclude strategiile înv ă ț ă mântului tradițional, profesorul trebuie s ă foloseasc ă și strategii didactice moderne care vor menține interesul elevilor, vor crea atmosfera propice de înv ă țare și vor ridica actul educațional la nivelul necesar societ ă ții. Dezvoltarea gândirii critice constituie un important obiectiv de tip formativ și se realizeaz ă prin folosirea cu prec ă dere a unor strategii activ-participative. Aceste strategii nu trebuie rupte de cele tradiționale, ele marcând un nivel superior în spirala moderniz ă rii strategiilor didactice. Prin metode activ-participative înţelegem toate situaţiile în care elevii sunt puşi şi care-i scot pe aceştia din ipostaza de obiect al form ă rii şi-i transform ă în subiecţi activi, coparticipanţi la propria formare. Marea majoritate a metodelor activ-participative se bazeaz ă pe cooperare și activitate comun ă în rezolvarea unor sarcini de înv ă țare. În acest sens, munca în grup este orientat ă mai ales spre aspectul social al înv ă ț ă rii, urm ă rind dezvoltarea comportamentului social al elevului. Pentru ca munca în grup s ă devin ă cât mai eficient ă, în proiectarea și organizarea ei trebuie respectate urm ă toarele etape metodice: analiza temei și a sarcinilor de instruire sau autoinstruire; împ ă rțirea sarcinilor între membrii grupului; documentarea asupra temelor și aspectelor de interes prin cercetarea diferitelor surse; emiterea unor ipoteze și opinii asupra rezultatelor probabile; efectuarea de investigații practic aplicative sau teoretice.

3 - metod ă de brainstorming neliniar ă care stimuleaz ă g ă sirea conexiunilor între idei și permite cunoașterea propriului mod de a înțelege o anumit ă tem ă Etape: 1. Se scrie un cuvânt sau se deseneaz ă un obiect în mijlocul sau în partea de sus a tablei / foii de hârtie ; 2. Copiii, individual sau în grupuri mici, emit idei /sintagme legate de tema dat ă ; 3. Se fac conexiuni, de la titlu la ideile copiilor, acestea se pot face cu linii trasate de la nucleu la contribuțiile lor sau ale grupurilor ; Avantaje: nu se critic ă ideile propuse; poate fi utilizat ă ca metod ă liber ă sau cu indicarea prealabil ă a categoriilor de informații așteptate de la elevi. Aplicație: –Animale domestice importanță animale domestice hrană structura corpului trai Durata vieţii ghicitori

4 - metod ă de rezumare şi sistematizare a unui conţinut informaţional 1-se împarte tabla în 4 p ă rți egale; 2-se propune câte un criteriu pentru fiecare cadran obținut; 3-se citește textul/problema; 4-se formuleaz ă r ă spunsuri scurte pentru fiecare cadran; 5-se evalueaz ă rezultatele. Avantaje: stimuleaz ă atenția și gândirea: scoate în evidenț ă modul propriu de înțelegere conduce la sintetizare/esențializare. Aplicație- Iarna de Vasile Alecsandri - cadranul I : expresii artistice prezente în text şi explicarea lor; - cadranul II : argumentarea faptului c ă textul este o descriere; - cadranul III : crearea unui diamant pornind de la cuvântul z ă pad ă ; - cadranul IV : realizarea unui desen adecvat

5 - presupune înv ă țarea prin cooperare, prin interdependența grupurilor și exercitarea statutului de expert în realizarea unei sarcini de înv ă țare Etape: 1. Se împarte clasa în grupe de câte 4 elevi ; 2. Se num ă r ă pân ă la 4,astfel încât fiecare membru al celor 4 echipe s ă aib ă un num ă r de la 1 la 4; 3. Se împarte tema în 4 subteme ; 4.Fiecare membru al grupelor va primi o fiș ă de înv ă țare (elevii cu nr.1 –fișa nr.1,cei cu nr. 2 –fișa nr. 2…) 5. Se d ă sarcina:fiecare elev va trebui s ă studieze întreaga lecție,care va fi îns ă predat ă de colegii de grup pe fragmente; 6. Toți elevii cu nr. 1 se adun ă într-un grup, cei cu nr. 2 în alt grup… și se vor numi experți. Experții citesc fragmentul care le revine, discut ă între ei, hot ă r ă sc modul în care vor preda; 7. Se refac grupele inițiale și experții predau celorlalți colegi de grup ă ceea ce au studiat; Înv ă ț ă torul va r ă spunde întreb ă rilor la care experții nu au știut și corecteaz ă eventualele informații eronate. Avantaje: anihilarea efectului Ringelmann(lenea social ă, când individul își imagineaz ă c ă propria contribuție la sarcina de grup nu poate fi stabilit ă cu precizie); dezvolt ă relațiile dintre membrii grupului; amelioreaz ă comunicarea.

6 Cvintetul (Cinquains) – reprezint ă instrumentul de sintetizare a informațiilor, de evaluare a înțelegerii și creativit ă ții elevilor și mijlocul de exprimare a creativit ă ții lor. Este o poezie de 5 versuri care se elaboareaz ă individual, în perechi sau în grup și respect ă urm ă toarele repere : titlul ( un singur cuvânt – substantiv) : descriere ( 2 cuvinte – adjective) ; acțiune ( 3 cuvinte – verbe) ; sentimente, p ă reri( 4 cuvinte – enunț) ; esența subiectului ( un cuvânt cheie) ; Cvintetul este unul dintre cele mai rapide și mai eficiente mijloace de sintez ă și rezumare a informațiilor și noțiunilor. Metoda este: instrument de sintetizare a unor informaţii complexe; mijloc de evaluare a înţelegerii elevilor; mijloc de exprimare a creativit ă ţii. Mircea înțelept, viteaz discutând, luptând, învingând A lăsat o amintire veșnică. patriot Mircea înțelept, viteaz discutând, luptând, învingând A lăsat o amintire veșnică. patriot pițigoi tânăr, mic privind, lucrând, zburând Primăvara se întoarce mereu. pasăre pițigoi tânăr, mic privind, lucrând, zburând Primăvara se întoarce mereu. pasăre

7 - metod ă care corespunde diferitelor tipuri de gândire. P ă l ă ria albastr ă – este liderul, conduce activitatea. Este p ă l ă ria responsabil ă cu controlul discuțiilor, extrage concluzii – clarific ă /alege soluția corect ă (moderatorul) P ă l ă ria alb ă – deține informații despre tema pus ă în discuție, face conexiuni, ofer ă informația brut ă a ă a cum a primit-o – informeaz ă (povestitorul) P ă l ă ria roşie – îşi exprim ă emoțiile, sentimentele, sup ă rarea, faţ ă de personajele întâlnite, nu se justific ă – spune ce simte (psihologul) P ă l ă ria neagr ă – este criticul, prezint ă posibile riscuri, pericole, greșeli la soluțiile propuse, exprim ă doar judec ă ți negative – identific ă greșelile, aspectele negative (criticul) P ă l ă ria verde – ofer ă soluţii alternative, idei noi, inovatoare, caut ă alternative (Ce trebuie f ă cut?) – genereaz ă idei noi (gânditorul) P ă l ă ria galben ă – este creatorul, simbolul gândirii pozitive şi constructive, exploreaz ă optimist posibilit ă țile, creeaz ă finalul. –identific ă aspectele pozitive ( creatorul) Aplicație: Lb. român ă - cl.VI –a lect. supl. Iepuraşul şi fetiţa Despre ce este vorba în text? Ce îţi place cel mai mult din text? De ce s-au întristat copiii? Ce au vrut s ă fac ă copiii cu iepuraşul? Adreseaz ă copiilor o întrebare din text s ă vedem dac ă l-au înţeles. Imagineaz ă - ţi un alt final pentru iepuraş.

8 EXPLOZIA STELARĂ (STARBURSTING) metod ă similar ă brainstorming-ului; începe din centrul conceptului şi se împr ă ştie în afar ă, cu întreb ă ri, asemeni exploziei stelare Etape: 1. Se scrie problema în centrul unei steluțe cu 5 colțuri ; 2. În vârful fiec ă rui colț al steluței se scriu întreb ă ri de tipul: *ce? *cine? *unde? *de ce? *când? 3. Se împarte clasa în grupuri; 4. Se lucreaz ă la nivelul grupurilor pentru elaborarea unei liste cu întreb ă ri; 5. Se comunic ă întregii clase rezultatele muncii de grup. Avantaje: ușor de aplicat oric ă rei vârste și unei palete largi de domenii; este, în același timp, o modalitate de relaxare și o surs ă de noi descoperiri; formularea a cât mai multe întreb ă ri duce la cât mai multe conexiuni între concepte. Aplicație: - Roadele toamnei toamna Cine? Ce? Unde? Când?Cum?

9 Este o strategie care urm ă rește studierea unei teme din mai multe perspective. Scopul ei este l ă rgirea orizontului de idei al elevului. Este necesar un cub mare, pe fețele c ă ruia s ă fie scris ă câte o sarcin ă de lucru sub diferite forme. Aplicație : Formarea poporului și a limbii române clasa a X-ea; Dacia, cultură, civilizaţie Lucrându-se în grupuri de 5- 6 elevi, la un cub, fiecare elev are un rol ( de ex : sportivul, cititorul, ascult ă torul, rezumatorul, interogatorul, secretarul, cronometrorul, încurajatorul, etc.) și insistându-se pe realizarea unor r ă spunsuri reprezentative pentru grup și nu individuale, metoda are eficienț ă maxim ă în timpul lecției. Ea poate fi folosit ă și ca joc/concurs între grupuri. -Influenţa anotimpurilor asupra vieţuitoarelor Modul de viaă al romanilor Asemănări și deosebiri între daci și romani La ce te gândești după ce ai cunoscut viața dacilor? Cum s-a format pop. român?/Dar lb. română? Cum explicați formarea pop. român unui străin? Este important să știm cum s- a format pop. român? descrie compară asociază analizează aplică argumentează Dă exemple de transformări din viaţa plantelor şi a animalelor determinate de schimbarea anotimpurilor. Aplică ! Descrie transform ările petrecute în natură. Argumentează de ce cad frunzele toamna/ de ce iepurele, vulpea, lupul au o viață activă în timpul iernii. Așează imaginile în ordinea în care se desfășoară evenimentele în viața unei rândunici. Pecizează în ce anotimp are loc fiecare eveniment. Analizează de ce unele păsări pleacă iarna în țările calde, iar altele rămân la noi. Compară transformările pe care le suferă un copac în cele 4 anotimpuri. Descrie! Compară! Asociază! Analizează!Argumentează!

10 În traducere direct ă furtun ă în creier" sau asalt de idei, este o metod ă de stimulare a creativit ă ții ce const ă în enunțarea spontan ă a mai multor idei pentru soluționarea unei probleme. Etape: 1. Etapa preg ă titoare- cu cele 3 faze(de selecționare a membrilor grupului, de organizare și de familiarizare cu tehnica- faza de preg ă tire a ședințelor) 2. Etapa productiv ă a grupuluI(stabilirea temei, rezolvarea problemelor,culegerea ideilor ) 3. Etapa trierii și selecțion ă rii ideilor- evaluarea(analiza ideilor emise- se opteaz ă pentru soluția final ă ) înv ă ț ă torul nu are voie s ă comenteze ideile; se intervine atunci când nu se respect ă regulile; se accept ă toate soluțiile, dar se preiau doar cele corecte Aplicație: Limba român ă - cl. a IV -a –Vestitorii prim ă verii- de G. Coșbuc La ce v ă gândiți când auziți cuvântul prim ă var ă ? Elevii vor scrie cuvinte/ sintagme legate de acest anotimp: Subiectul - legume le La ce v ă gândiți când auziți cuvântul legume? flori insecte pomi înfloriți păsări călătoare soare puișori Conțin vitamine. Se pot conserva. Au culori variate. Au nevoie de multă apă. Se consumă proaspete.

11 -tehnica de înv ă țare prin cooperare care stimuleaz ă gândirea, creativitatea şi înv ă țarea eficient ă încurajând copiii s ă -şi exprime opiniile cu privire la soluţiile propuse de colegii lor Etape: 1-Se comunic ă sarcina de lucru; 2-Se formeaz ă grupele; 3-Elevii lucreaz ă în echipe, pe o foaie A3-produsul poate fi un desen/o caricatur ă /o schem ă /scurte propoziții; 4-Elevii prezint ă în fața clasei afișul,explicând semnificația și r ă spund întreb ă rilor puse de colegi; 5-Se expun afișele pe pereți, acolo unde dorește fiecare echip ă ; 6-Lâng ă fiecare afiș se lipește câte o foaie goal ă ; 7-Li se cere grupelor s ă fac ă un tur, cu oprire în fața fiec ă rui afiș și s ă noteze pe foaia alb ă anexat ă comentariile, sugestiile, întreb ă rile lor; 8-Fiecare echip ă va citi comentariile f ă cute de celelalte grupe și va r ă spunde la întreb ă rile scrise de acestea pe foile albe. Avantaje: elevii ofer ă și primesc feed-back referitor la munca lor; șansa de a compara produsul muncii cu al altor echipe și de a lucra în mod organizat și productiv. Aplicație: E cologi a - cl. a II-a- Planeta verde Elevii au de realizat un afiș prin care s ă prezinte principalele cauze ale polu ă rii Terrei și metode de prevenire.

12 Este strategia care poate fi folosit ă pentru ghidarea lecturii prin formularea unui scop al acesteia. Etape: 1-Se formeaz ă 3 grupe ce corespund celor 3 rubrici ale tabelului: a)ceea ce știm/credem c ă știm; b)ceea ce vrem s ă știm; c)ceea ce am înv ă țat. 2-Elevii fac o list ă cu : a)ce știu deja despre o anumit ă tem ă ; b)întreb ă ri care evidențiaz ă nevoile de înv ă țare legate de tem ă ; 3-Se citește textul; 4-Se revine asupra întreb ă rilor (coloana a II-a) și elevii fac o list ă cu: c)r ă spunsurile la întreb ă rile din coloana I, scriindu-le în coloana a III-a; 5-Compararea a ceea ce știau înainte de lectur ă cu ceea ce au dorit s ă afle și au aflat ; 6-Discuția final ă va conține mesajul central. Aplicație: Limba român ă –cl. a VI-a; Cinci pîini de Ion Ceangă Știu Vreau să știu Am învățat

13 – scopul lor este s ă evidențieze asem ă n ă ri, deosebiri și elemente comune în cazul a dou ă concepte, personaje sau evenimente. Etape: 1. Comunicarea sarcinii de lucru 2. Activitatea în perechi sau în grupuri 3. Activitatea frontal ă Dup ă lectura unor texte istorice, dup ă dezbateri și discuții se pot realiza diagramele Venn. Elevii pot lucra individual, în perechi și în grup, iar la final se face pe un poster diagrama clasei. Aplicație: Fata babei şi fata moşneagului G ă sește asem ă n ă ri și deosebiri între fata babei şi fata moşneagului deosebiri asemănări fata moşnegului Fata babei

14 - împletirea activit ă ţii individuale cu cea desf ă şurat ă în mod cooperativ în cadrul grupelor. 1. faza introductiv ă - expunerea problemei; 2. faza lucrului individual- elevii lucreaz ă individual 5 minute; noteaz ă întreb ă rile legate de subiect; 3. faza lucrului în perechi- discutarea rezultatelor la care a ajuns fiecare; se solicit ă r ă spunsuri la întreb ă rile individuale din partea colegilor; 4. faza reuniunii în grupe mai mari- se alc ă tuiesc grupe egale cu num ă rul de participanţi formate din grupele mai mici formate anterior şi se discut ă despre situaţiile la care s-a ajuns; 5. faza raport ă rii soluţiilor în colectiv- întreaga clas ă reunit ă analizeaz ă şi concluzioneaz ă asupra ideilor emise; 6. faza decizional ă - se alege situaţia final ă şi se stabilesc concluziile. Avantaje: motiveaz ă elevii s ă gândeasc ă cu îndr ă zneal ă f ă r ă s ă fie descurajaţi de p ă rerile altora; sunt încrez ă tori în forţele proprii; dezvolt ă motivaţia pentru înv ă ţare. Aplicație: S ă salv ă m p ă durea! Clasa a IX-a S-a citit textul Să salvăm pădurea! Elevii au lucrat individual 5 minute, timp în care şi-au notat întrebări de tipul: Ce se întâmplă cu plantele dacă dispar pădurile? Dar cu animalele? De ce verile sunt foarte călduroase, iar iernile foarte friguroase? Care sunt urmările tăierii necontrolate a pădurilor? Se lucrează apoi în perechi discutându-se rezultatele la care au ajuns şi se solicită răspunsuri la problemele pe care nu le-au putut explica. Elevii se grupează preferenţial în echipe aproximativ egale şi discută rezultatele la care au ajuns. Se răspunde la întrebările rămase nesoluţionate. Copiii reuniţi analizează şi concluzionează rezultatele obţinute şi învăţătorul stabileşte că: tăierea abuzivă a pădurilor are ca efecte: -dispariţia unor plante; -dispariţia unor animale;-alunecări de teren;-secete îndelungate;- creşterea cantităţii de dioxid de carbon.

15 Fiecare dintre metodele prezentate înregistreaz ă avantaje şi dezavantaje, important fiind îns ă momentul ales pentru desf ă şurarea lor. Pedagogul este acela care are puterea decizional ă şi capacitatea de a alege ceea ce ştie c ă se poate desf ă şura în propriul colectiv de elevi. În spatele fiec ă rei metode de predare st ă ascuns ă o ipotez ă asupra mecanismului de înv ă țare folosit de elev (Mircea Malița). Educatorii trebuie s ă fie preocupați de g ă sirea unor metode și procedee variate adaptate diferitelor situații de instruire în care elevii vor fi puși. Specific metodelor interactive de grup este faptul c ă ele promoveaz ă interacţiunea dintre minţile participanţilor, dintre personalit ă ţile lor, ducând la o înv ă ţare mai activ ă şi cu rezultate evidente. Acest tip de interactivitate determin ă identificarea subiectului cu situaţia de înv ă ţare în care acesta este antrenat, ceea ce duce la transformarea elevului în st ă pânul propriei transform ă ri şi form ă ri. În acest fel se dezvolt ă capacit ă ţile elevilor de a lucra împreun ă, ceea ce se constituie într-o component ă important ă pentru viaţ ă şi pentru activitatea lor profesional ă viitoare. Înv ă ț ă mântul românesc se confrunt ă și cu nota sa predominant teoretizant ă, chiar cu tendințe de supraînc ă rcare informațional ă. De aceea, efortul educatorilor trebuie canalizat în direcția operaționaliz ă rii cunoștințelor, ceea ce va conduce la o creștere a interesului și motivației elevilor pentru diferitele domenii ale cunoașterii, îi va preg ă ti mai bine pe aceștia în perspectiva integr ă rii în viața social ă. Înv ă țarea asistat ă de calculator și multimedia, îmbinarea activit ă ții frontale cu cea individual ă și pe grupe, constituie alte direcții importante ale moderniz ă rii strategiilor didactice.

16 Un înv ă ţ ă tor care foloseşte metodele interactive ar trebui s ă fie: un sf ă tuitor – care îşi ajut ă elevii în rezolvarea problemelor, îi motiveaz ă s ă -şi prezinte propriul punct de vedere; un animator – care iniţiaz ă metode şi le explic ă elevilor, preg ă teşte material didactic şi prezint ă scopul înv ă ţ ă rii; un observator şi un ascult ă tor – care observ ă elevii în timpul activit ă ţii şi îi poate aprecia corect; un participant – care nu are impresia c ă este perfect şi continu ă s ă înveţe toat ă viaţa; un partener – care poate modifica scenariul lecţiei dac ă o cere clasa. De aceea, înv ă ţ ă torul şi elevii sunt responsabili de rezultatele muncii comune. Activitatea de instruire a elevilor, care se desf ă șoar ă în școal ă, tinde spre o form ă optimal ă de organizare, fiind premisa esențial ă a obținerii de rezultate foarte bune și de a preveni eșecul școlar. Dac ă metodele și procedeele alese vor fi cele corecte ele vor duce la operaționalizarea înv ă ț ă rii, la asigurarea mobilit ă ții în procesul de predare-înv ă țare-evaluare, la solicitarea potrivit ă și diferențiat ă a elevilor, la densitatea înv ă ț ă rii, la stimularea și motivarea participanților la acest proces, determinând succesul școlar.

17 1. MEC, Consiliul național pentru preg ă tirea profesorilor, Înv ă țarea activ ă, ghid pentru formatori și cadre didactice, București, 2001; 2. Cerghit, Ioan- Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii, Editura Aramis, Bucureşti, Dumitru, I. Al.- Dezvoltarea gândirii critice şi înv ă ţarea eficient ă, Editura de Vest, Timişoara,