Reforma şi Contrareforma Realizat de Ludmila Breabin

Reforma este o mişcare de contestare a autorit ă ţii spirituale a papalit ă ţii. Începe în Germania, la începutul sec al XVI-lea şi se generalizeaz ă în toat ă Europa nordic ă. Acestei mişc ă ri i se opune Contrareforma Bisericii catolice. Introducere

Precursorii Jan Hus Rectorul Univ din Praga, cerea clerului să renunţe la viaţa luxoasă pentru a imita pe Isus şi pe apostolii săi. A fost ars pe rug ca eretic. Savonarola Critică corupţia şi decadenţa moravurilor societăţii din vremea sa. A fost torturat şi condamnat la moarte pentru erezie. Erasmus din Rotterdam Cunoscut umanist, foarte credincios, dorea o reînnoire a bisericii, fără însă a provoca mari schimbări.

Cauzele Reformei Generale: Dec ă derea Bisericii Catolice Sc ă derea autorit ă ţii Bisericii Rivalitatea dintre Biseric ă şi marii nobili Neacceptarea amestecului Papei în statele lor de c ă tre unii monarhi Ignoranţa şi corupţia majorit ă ţii clerului Comportamentul imoral al unor papi şi episcopi Specifice Germaniei: Bog ă ţia episcopilor germani Luxul clerului superior Tendinţa împ ă ratului de a-şi spori puterea faţ ă de principi Nemulţumirea ţ ă r ă nimii Imediate: Vinderea indulgenţelor

Vânzarea indulgenţelor

Scrisoare de indulgenţă

Reforma în Germania Lutheranismul: Combate autoritatea papal ă, ierarhia clerului, cere organizarea mai simpl ă a Bisericii. Susţine: Mântuirea prin credinţ ă Sursa credinţei – Sfânta Scriptur ă Singurele taine – botezul şi împ ă rt ă şania Abolirea cultului Fecioarei Maria şi a sfinţilor Renunţarea la celibatul preoţilor Martin Luther Călugăr, apoi profesor la Univ din Wittenberg

Cele 95 de teze

Wittenberg Uşa catedralei pe care au fost lipite cele 95 de teze Biserica Vedere din piaţa oraşului

Wartburg Castelul în care s-a refugiat Martin Luther Camera în care a tradus Biblia Biblia lui Luther

R ă spândirea Reformei Anglicanismul: A fost introdus de Henric al VIII-lea Biserica englez ă iese de sub autoritatea Papei Regele devine şeful Bisericii Dogmele şi liturghia catolic ă s-au p ă strat

Calvinismul Caracteristici: Predestinarea Viaţ ă moral ă şi activ ă Interzicerea luxului, dansului, jocurilor de noroc, cârciumilor S-a r ă spândit în Franţa, Ţ ă rile de Jos, Scoţia, Ungaria, Transilvania Jean Calvin

Reforma popular ă Ţ ă r ă nimea, aflat ă sub puterea nobililor, supus ă pl ă ţii a numeroase taxe, lipsit ă de sprijinul clerului, a aderat la ideile lui Martin Luther imprimându-le un conţinut social. Aşa a ap ă rut Reforma popular ă. Între a avut loc r ă zboiul ţ ă r ă nesc german condus de Thomas Münzer, c ă lug ă r din clerul inferior. A fost reprimat sângeros de c ă tre principii germani. Mii de sate au fost distruse şi zeci de mii de ţ ă rani ucişi. Münzer a fost prins, torturat şi decapitat. Thomas Münzer

Reprezint ă m ă surile luate de Biserica catolic ă în a doua jum ă tate a sec al XVI-lea pentru combaterea doctrinelor care îi ameninţau unitatea: Întemeierea de noi ordine c ă lug ă reşti Înfiinţarea Inchiziţiei romane Alc ă tuirea unui Index al c ă rţilor interzise Organizarea Conciliului de la Trento/ , care a restabilit autoritatea absolut ă a Papei Contrareforma

Ignaţiu de Loyola Fondatorul ordinului religios – Compania lui Isus. Membrii acestui ordin -iezuiţii- au acţionat ca predicatori, misionari ai catolicismului, pe care l-au răspândit din America Latină până în Asia. Reforma Bisericii catolice Inchiziţia Tribunal supus Papei care îi judeca şi condamna pe eretici.

Sl ă birea influenţei Bisericii catolice Extinderea Reformei în mai multe ţ ă ri Simplificarea cultului religios Înl ă turarea fastului din biserici Introducerea limbii germane în locul limbii latine în oficierea cultului Germania s-a divizat din punct de vedere religios – religia seniorului a devenit şi religia supuşilor Urm ă rile Reformei

Reform ă = criz ă religioas ă, în prima jum ă tate a sec al XVI-lea, care a dus la destr ă marea unit ă ţii Bisericii catolice. Indulgenţ ă = iertare a p ă catelor, total ă sau parţial ă, acordat ă de Biserica catolic ă în schimbul unei sume de bani. Conciliu = adunare a cardinalilor care decide în chestiuni de doctrin ă şi disciplin ă bisericeasc ă. Dogm ă = înv ă ţ ă tur ă fundamental ă a unei religii, obligatorie pentru adepţii s ă i, care nu poate fi supus ă criticii şi nu admite obiecţii. Doctrin ă = totalitatea principiilor unui sistem politic, religios etc. Celibat = stare a unei persoane nec ă s ă torite Dicţionar