MODALITĂŢI DE OPTIMIZARE A RELAŢIILOR INTERPERSONALE IN COLECTIVUL DE ELEVI.

Презентация:



Advertisements
Похожие презентации
Sugestii cu privire la Structura Raportului de autoevaluare pentru conferirea gradului didactic doi, întîi.
Advertisements

Seminarul Teologic Veniamin Costachi Mănăstirea Neamţ septembrie 2011.
REPUBLICA MOLDOVA Ministerul Educaţiei 14 AUGUST 2014.
MODALITĂŢI DE OPTIMIZARE A RELAŢIILOR INTERPERSONALE IN COLECTIVUL DE ELEVI.
Транксрипт:

MODALITĂŢI DE OPTIMIZARE A RELAŢIILOR INTERPERSONALE IN COLECTIVUL DE ELEVI

STUDIULSOCIOMETRIC Studiul sociometric are o tripla orientare: Studiul sociometric are o tripla orientare: -în primul rând cunoaşterea de către diriginte a afinităţilor exprimate de membri grupului si implicit a relaţiilor din cadrul colectivului; -în al doilea rând o cunoaştere mai buna de către elevi a propriilor lor poziţii în grup; -în al treilea rând, dar nu cel din urma, îmbunătăţirea relaţiilor si a climatului psihosocial a grupului şcolar prin acţiuni psihologice specifice.

TESTUL SOCIOMETRIC Testul sociometric, menit să furnizeze informaţia primară, cere membrilor unui grup având limite bine precizate (spre exemplu, o clasă de elevi, un colectiv de muncă etc.) să indice colegii cu care ar dori să se asocieze în vederea unei acţiuni concrete sau în cadrul unei situaţii viitoare. Testul sociometric, menit să furnizeze informaţia primară, cere membrilor unui grup având limite bine precizate (spre exemplu, o clasă de elevi, un colectiv de muncă etc.) să indice colegii cu care ar dori să se asocieze în vederea unei acţiuni concrete sau în cadrul unei situaţii viitoare. Aşa ar fi, de exemplu, în şcoală: aranjarea sau rearanjarea copiilor în bănci, organizarea pe grupe de lucrări practice, opţiunile în pragul unei excursii sau călătorii (vecini de compartiment), expedierea unei ilustrate sau a unei cărţi poştale (în timpul vacanţei, ori aflându-se în tabără), alegerea unui responsabil, indicarea prietenilor sau a colegilor mai apropiaţi din clasă, numirea partenerilor preferaţi în joc etc. Aşa ar fi, de exemplu, în şcoală: aranjarea sau rearanjarea copiilor în bănci, organizarea pe grupe de lucrări practice, opţiunile în pragul unei excursii sau călătorii (vecini de compartiment), expedierea unei ilustrate sau a unei cărţi poştale (în timpul vacanţei, ori aflându-se în tabără), alegerea unui responsabil, indicarea prietenilor sau a colegilor mai apropiaţi din clasă, numirea partenerilor preferaţi în joc etc.

CHESTIONAR 1. Mergi în tabară, iar în autocar au mai ramas 3 locuri libere. Pe cine din clasa ta alegi sa ocupe cele trei locuri rămase?. a)………………………………………….. +3 b)…………………………………………. +2 c)………………………………………… Mergi în tabară cu clasa ta, iar în autocar sunt mai puţin cu 3 locuri decât elevi. Pe cine din clasa ta alegi sa coboare şi să ramâna acasa?. a)………………………………………….. -3 b)……………………………………………-2 c)………………………………………….. -1 c)………………………………………….. -1 Numele şi prenumele…………………………….. Clasa……………………………………………… Data ………………………………………………

MATRICE SOCIOMETRICĂ – clasa a – V-a ISP=A-R/N-1 Obs.–pe orizontală sunt trecute atracţiile, respingerile sau indiferenţele acordate de fiecare elev colegilor, iar pe verticală atracţiile, respingerile sau indiferenţele primite de fiecare elev de la ceilalţi colegi.

Alegeri - respingeri Nr. subiecti cu aceleaşi preferinte ISPValoare psihosociala de tip preferenţial ,82 0,70 0,58 POPULARI ,47 0,29 0,17 0,11 0,05 ACCEPTAŢI 000 INDIFERENŢI ,05 -0,11 -0,23 -0,29 -0,35 -0,64 -1,17 MARGINALIZAŢI TABEL CUPRINZÂND INDICII DE STATUT PREFERENŢIAL

MA CM BI GN TA FC MC RG AD PD BR AM GA AA BL S O C I O G R A M A

MA CM BI GN TA FC MC RG AD PD BR AM GA AA BL SOCIOGRAMASOCIOGRAMA

Un grup prea coeziv riscă să cadă în păcatul gândirii de grup. Elevii care lucrează în grup au tendinţa de a se coaliza în luarea deciziilor şi în trecerea la acţiuni cu care, de fapt, nici unul din ei nu este de acord. Un grup prea coeziv riscă să cadă în păcatul gândirii de grup. Elevii care lucrează în grup au tendinţa de a se coaliza în luarea deciziilor şi în trecerea la acţiuni cu care, de fapt, nici unul din ei nu este de acord. Obţinerea acordului devine dominantă şi tinde să depăşească percepţia asupra unor alternative de acţiune, inhibând gândirea critică independentă Obţinerea acordului devine dominantă şi tinde să depăşească percepţia asupra unor alternative de acţiune, inhibând gândirea critică independentă

Se pot realiza analize multiple si foarte complexe, cât si aprecieri calitative diverse în functie de: numarul alegerilor/respingerilor, subgrupurile care se formeaza, statutul sociometric al elevilor ce fac parte dintr-un subgrup sau altul, distanta dintre ei, etc. Se pot realiza analize multiple si foarte complexe, cât si aprecieri calitative diverse în functie de: numarul alegerilor/respingerilor, subgrupurile care se formeaza, statutul sociometric al elevilor ce fac parte dintr-un subgrup sau altul, distanta dintre ei, etc. Daca un elev trimite alegeri spre colegi cu statut sociometric mare are alta semnificatie decât un altul care trimite alegeri spre un coleg cu un statut sociometric mai mic. Putem sa atribuim unui lider o semnificatie pozitiva sau una negativa în raport cu pozitia subgrupului din care face parte în cadrul colectivului clasei. Daca un elev trimite alegeri spre colegi cu statut sociometric mare are alta semnificatie decât un altul care trimite alegeri spre un coleg cu un statut sociometric mai mic. Putem sa atribuim unui lider o semnificatie pozitiva sau una negativa în raport cu pozitia subgrupului din care face parte în cadrul colectivului clasei.

Informatia ce se colecteaza pe aceasta baza, poate fi utilizata in scop formativ: se comunica persoanelor in cauza opinia colectiva despre ei, evitandu-se, bineinteles, orice nominalizare. Informatia ce se colecteaza pe aceasta baza, poate fi utilizata in scop formativ: se comunica persoanelor in cauza opinia colectiva despre ei, evitandu-se, bineinteles, orice nominalizare. In cadrul unor convorbiri individuale, subiectul este facut constient de calitati sau defecte pe care le ignora, desi le poseda - conform relatarii grupului. In cadrul unor convorbiri individuale, subiectul este facut constient de calitati sau defecte pe care le ignora, desi le poseda - conform relatarii grupului. Se sconteaza, în felul acesta, reducerea cotei de iluzie in perceptia propriei pozitii in grup sau se elimina anumite lacune perceptive, ceea ce favorizeaza formarea unei imagini de sine mult mai juste. Se sconteaza, în felul acesta, reducerea cotei de iluzie in perceptia propriei pozitii in grup sau se elimina anumite lacune perceptive, ceea ce favorizeaza formarea unei imagini de sine mult mai juste.