COMPETENŢĂ ŞCOLARĂ Definiţia, structura, particularit ă ţi.

Презентация:



Advertisements
Похожие презентации
Seminarul Teologic Veniamin Costachi Mănăstirea Neamţ septembrie 2011.
Advertisements

REPUBLICA MOLDOVA Ministerul Educaţiei 14 AUGUST 2014.
COMPETENŢĂ ŞCOLARĂ Definiţia, structura, particularit ă ţi.
Транксрипт:

COMPETENŢĂ ŞCOLARĂ Definiţia, structura, particularit ă ţi

DEFINIŢIA Competenţa şcolar ă este un ansamblu/sistem integrat de CUNOŞTINŢE, CAPACITĂŢI, DEPRINDERI şi ATITUDINI dobîndite de elev prin înv ă ţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare, adaptate vîrstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia, în vederea rezolv ă rii unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa real ă. Formarea formatorilor locali, iulie 2010

ALGORITMUL FORMĂRII COMPETENŢELOR Cunoştinţe Funcţionalitate Conştientizare Aplicabilitate Comportament/Atitudine = COMPETENŢA Formarea formatorilor locali, iulie 2010

Tahonomia competenţelor în R.Moldova Competenţe cheie-transversale Competenţe transdisciplinare pe trepte de înv ă ţ ă mînt Competenţe specifice pe discipline şcolare Subcompetenţ ă Formarea formatorilor locali, iulie 2010

Competenţe cheie-transversale Sunt competenţele cu care trebuie înzestraţi toţi elevii din înv ă ţ ă mîntul preuniversitar. Ele reprezint ă un pachet transferabil şi multifuncţional de cunoştinţe, capacit ă ţi, deprinderi şi atitudini, de care au nevoie toţi indivizii pentru împlinirea şi dezvoltarea personal ă, pentru incluziune social ă şi inserţie profesional ă. Aceste competenţe au cel mai înalt grad de generalitate, ele se definesc pe toat ă durata şcolarit ă ţii şi se formeaz ă prin toate disciplinele de înv ă ţ ă mînt. Disciplinele de studiu au un diferit nivel de influenţ ă asupra form ă rii competenţelor, dar fiecare dintre ele îşi aduce aportul în acest proces. Formarea formatorilor locali, iulie 2010

Competenţe transdisciplinare Competenţele transdisciplinare au şi ele un grad înal de generalitate şi complexitate; Ele se definesc şi se formeaz ă pe durata unei trepte de înv ă ţ ă mînt. Formarea formatorilor locali, iulie 2010

Competenţe specifice Competenţele specifice sau disciplinare se definesc pe obiecte de studiu. Ele sunt derivate din competenţele generale, fiind etape în dobîndirea acestora. Formarea formatorilor locali, iulie 2010

Subcompetenţe Subcompetenţele se definesc ca precondiţii pentru formarea competenţelor transdisciplinare şi specifice; Ele reprezent ă etapa incipient ă în formarea lor. Formarea formatorilor locali, iulie 2010

Profilul de formare a personalit ă ţii absolventului înv ă ţ ă mîntului preuniversitar Posed ă atitudine binevoitoare faţ ă de ceilalţi oameni, respectarea libert ă ţii şi demnit ă ţii lor; Manifest ă abilit ă ţi de colaborare constructiv ă ; Se implic ă în dezvoltarea unei societ ă ţi democratice; Respect ă legile, obligaţiunile şi responsabilit ă ţile sale civice; Se percepe ca parte a poporului s ă u, manifest ă respect pentru simbolurile şi deţine idei şi reprezent ă ri despre cultura altor popoare, manifest ă atitudine respectuoas ă, f ă r ă prejudec ă ţi; Respect ă şi vorbeşte cu vrednicie şi demnitate limba literar ă şi o promoveaz ă în toate acţiunile sale; Formarea formatorilor locali, iulie 2010

Manifest ă atitudine responsabil ă faţ ă de mediu şi resursele naturale în activitatea sa şi în viaţa cotidian ă ; Manifest ă încredere în forţele proprii, demnitate şi spirit autocritic; Demonstreaz ă încredere în forţele proprii, demnitate şi spirit autocritic; Demonstreaz ă responsabilitate pentru propria formare; Se orienteaz ă la valorile etice fundamentale în activitate şi viaţa cotidian ă : sacralitatea fiinţei umane, refuz la violenţ ă, libertate, dreptate, onestitate, responsabilitate; Manifest ă respect pentru valorile familiare; Demonstreaz ă receptivitate relativ la valorile estetice, îşi cultiv ă sentimentul sublimului; Formarea formatorilor locali, iulie 2010

Valorific ă modul s ă n ă tos de viaţ ă, îşi dezvolt ă corpul şi spiritul; Demonstreaz ă gîndire sistemic ă, creativ ă şi critic ă, deţine capacit ă ţi de autodezvoltare; Tinde s ă conceap ă esenţa, s ă descopere cauzele fenomenelor, leg ă turile dintre ele; manifest ă abilit ă ţi şi motive de înv ă ţare; Este capabil s ă -şi g ă seasc ă locul s ă u într-o lume în schimbare; este conştient de necesitatea de a munci pentru dezvoltarea sa şi a societ ă ţii; este gata s ă -şi caute un loc de munc ă potrivit. Formarea formatorilor locali, iulie 2010