Noua ordine internaţional ă. Conferinţa de Pace de la Paris.

Презентация:



Advertisements
Похожие презентации
Liga Naţiunilor. Conferinţa de la Waşington. Liga Naţiunilor: Principii de organizare. Structura Funcţional ă a Ligii Naţiunilor. Conferinţa de la Waşington.
Advertisements

Mesaje de promovare a unei imagini obiective cu privire la beneficiile Acordului de Asociere UE-RM.
,,Te-ai întrebat de ce, la răsăritul zorilor, cocoşul suspină dureros de repetate ori? Iată ce înseamnă asta: în oglinda dimineţii s-a arătat că din viaţa.
Teza de calificare la specialitatea operator la calculatoare electronice Tema Web marketing in Moldova Elaborat: Bucarciuc Arcadie Grupa - 38.
REPUBLICA MOLDOVA. POZIIA FIZICO GEOGRAFICĂ. Clasa 8. Geografia fizic ă a Republicii Moldova. Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni.
C ă r ţ i n o i Colecţia de Primăvară Biografii / Memorii / Mărturii O istorisire inspiraţională şi eroică a unei credinţe radicale în bisericile.
R egatul F rancez M edieval. Structura temei I.Regatul Franc Merovich/stabilirea in Galia Merovich/stabilirea in Galia Clovis / crestinarea.
ORGANIZAREA MONETARĂ Oleg STRATULAT prof. univ. dr.
Observări fenologice Starea cerului; Temperatura aerului; Prezena vântului; Precipitaii. (Însemnarea datelor în calendarul naturii.)
MECANISMELE FOTOCHIMICE IMPLICATE ÎN PROCESUL VEDERII lumina rodopsina * rodopsina transducina transducina * fosfodiesterazafosfodiesteraza * GMPc5-GMP.
DOBÂNDA Oleg STRATULAT prof. univ. dr.. SUBIECTE 1. Esenţa şi funcţiile dobânzii. 2. Formele şi varietăţile dobânzii. 3. Rata dobânzii. 4. Calcularea.
ESENŢA ŞI FUNCŢIILE MONEDEI MODERNE Oleg STRATULAT prof. univ. dr.
Sesiunea Naţională de referate şi comunicări ştiintifice pentru învăţământul profesional şi tehnic Ştefan Procopiu 2 iunie 2012.
PIAŢA MONETARĂ ŞI CREAŢIA MONETARĂ Oleg STRATULAT prof. univ. dr.
Безушка А. І., вчитель початкових класів Черленівської ЗОШ І-ІІІ ступенів 2011.
USMF NICOLAE TESTEMIŢANU CATEDRA URGENŢE MEDICALE URGENŢELE CARDIACE.
TERMODINAMICĂ. Stări de agregare ale substanţei a) Starea solidă: au formă proprie; rigiditate; au volum propriu (incompresibilitate). b) Starea lichidă:
Sigmund FREUD mai 1856 – se naşte Sigmund Freud 1873 – Freud intră la Universitatea din Viena 1876 – Freud studiază în Italia 1885 – Freud.
EUTANASIA Noţiune Eutanasie - provine din limba greaca veche (eu - buna, thanatos - moarte) filozoful englez Francis Bacon il utiliza cu sensul de moarte.
Corpuri geometrice – arii şi volume © STOICA ADRIAN, 2008.
Транксрипт:

Noua ordine internaţional ă. Conferinţa de Pace de la Paris

Planul lecţiei Consecinţele Primului R ă zboi Mondial Conferinţa de Pace de la Paris. Tratatele de Pace cu Statele învinse în Primul R ă zboi Mondial. Tratatul de pace de la Versailles. Tratatul de pace de la Saint- Germain Tratatul de pace de la Neuilley sur Seine Tratatul de pace de la Trianon Tratatul de pace de la Sevre (Lauzanne)

Bibliografie Istoria secolului XX, Vol. I, Sfârşitul lumii europene, ( ), Sub redacţia: S. Bernstein, P. Milza, Bucureşti, Petrencu A., Istorie Universal ă Contemporan ă ( ), Chişin ă u, Arendt Hanah, Originile totalitarismului, Bucureşti, Campus Elisa, Statele mici şi mijlocii din centrul şi sud-estul Europei în relaţiile internaţionale Hobsbawm Eric, O istorie a secolului XX, Chişin ă u, Hobsbawm Eric, Secolul extremelor, Bucureşti, Organizaţii Internaţionale Contemporane Эннио ди Нольфо История Международных Отношении. М.Логос, 2003, 1 т. Bold Emilian, Diplomaţia de conferinţe. Din istoria relaţiilor internaţionale între anii şi poziţia României, Iaşi, 1991 Keyserling Hermann, Analiza spectral ă a Europei, Iaşi, Mourin Maxim, Histoire des nations européenes, P. I ( ), Paris, J. Carpentier, F. Lebrun, Istoria Europei, Bucureşti, J. M. Caillard, A. Rokley, Istoria continentului european, Chişin ă u, 2001

Consecin ţ ele Primului Razboi Mondial Consecin ţ ele Primului Razboi Mondial

Statele Antantei Franta Anglia S.U.A Italia Romania Japonia

Tripla Alianţ ă Imperiul Habsburgic Imperiul German Bulgaria Imperiul Otoman

R ă zboiul a durat mai mult de patru ani (28 iulie noiembrie 1918) 34 de state Peste 1mlr de oameni/ 60%din populaţia globului Operaţiunile militare s-au desf ă şurat pe un teritoriu de peste 4mln.Km Au fost recrutaţi-70mln. De oameni

Pierderile umane Rusia – 2,3 mln.oameni Germania – 2 mln oameni Foarte mulţi oameni civili au murit din cauza acţiunilor militare, a frigului, a foametei şi bolilor ce au bîntuit în anii r ă zboiului

Pierderile materiale Au fost colosale Distruse: oraşe şi sate c ă i ferate Poduri Întreprinderi industriale

Consecinţele imediate Agricultura a degradat din lipsa forţei de munc ă de la sate Impozitele mari Scumpetea Inflaţia Au lovit populaţia ţ ă rilor implicate în r ă zboi

Conferinţa de Pace de la Paris Paris Marea Britanie- opta pentru Geneva, cedeaz ă Franţei, dup ă care a regretat. Scopul conferinţei- De a elabora tratate de Pace cu statele învinse în Primul R ă zboi Mondial; Participanţi-27 (32-34) de ţ ă ri;

Consiliul celor patru Franţa-Georges Clemanceau; Marea Britanie-David Lloyd George; Italia – Vittorio Orlando; SUA-W. Wilson.

Cei patru mari Orlando David Lloyd George George Clemenceau Woodrow Wilson

HARTA LUMII DUPĂ CONFERINŢELE DIN

Poziţia Franţei Clemenceau- pace cu caracter punitiv; Franţa de-a lungul istoriei a fost invadat ă de Germania de dou ă ori; 1871-Franţa pierde Alsacia şi Lorena, obligat ă s ă pl ă teasc ă serioase desp ă gubiri; Retragerea maximal ă a Germaniei-teritorial, militar, economic, politic; Clemenceau-Tigrul-dorea ca puterea Germaniei s ă fie redus ă în aşa m ă sur ă încît s ă nu mai poat ă reprezenta nici o ameninţare în viitor; Franţa cerea desp ă gubiri şi garantarea securit ă ţii, ceea ce ar fi cerut orice francez; S ă obţin ă Bazinul carbonifer SAAR, alte teritorii din stînga Rinului; Diplomaţia Francez ă susţinea poziţia Poloniei, României, Cehoslovaciei de a crea un bloc antigerman.

Poziţia Marii Britanii S ă p ă streze noile posesiuni teritoriale cucerite de forţele militare în anii I R.M. S ă nu permit ă înt ă rirea Franţei; Englezii considerau c ă Germania trebuie p ă strat ă ca stat.

Poziţia SUA 14 puncte ale preşedintelui W. Wilson; Distanţare de relaţiile diplomatice europene tradiţionale; Pace bazat ă pe dreptate, egalitate şi democraţie; Pacea nu trebuie s ă presupun ă anex ă ri, contribuţii, desp ă gubiri; Noiembrie 1918 Wilson accept ă faptul c ă Germania trebuie s ă pl ă teasc ă dep ă gubiri; Wilson era mai puţin intersat de pedepsirea Germaniei; SUA nu a avut de înfruntat o ameninţare militar ă direct ă şi nu avea pretenţii teritoriale sau economice. Wilson interesat de stabilirea unui sistemn de relaţii internaţionale echitabil şi durabil; Constituirea Ligii Naţiunilor; Promovarea principiului autodetermin ă rii pentru toate statele membre.

Tratatul de la Versailles cu Germania 28 iunie 1919; Mai 1919 textul definitivat; 7mai textul Tratatului de Pace este înmînat delegaţiei Germaniei; Delegaţia Germaniei au formulat obiecţii pe 400 de pagini(schimb ă rile preconizate pentru fostele colonii, admiterea în Liga Naţiunilor )

Tratatul de la Versailles (28 iunie 1919)

Prevederile tratatului

Tratatul de la Versailles Consiliul celor patru au acceptat: Desf ă şurarea plebiscitelor în Silezia Superioar ă, Prusia Oriental ă,regiunea carbonifer ă SAAR. Germania a semnat Tratatul de Pace la 28 iunie 1919.

Principalele prevederi ale Tratatului de la Versailles Germania restituie Franţei Alsacia şi Lorena; Hotarul revine- 1870; Regiunea SAAR trece sub controlul Ligii Naţiunilor-15 ani-Plebiscit; Rinul-zon ă demilitarizat ă cu o l ă ţime de 50km. Cedeaz ă regiunea Memel(Klaipeda)-1923 cedat ă Lituaniei; Germania pierdea toate posesiunile coloniale, acestea treceau în posesia statelor înving ă toare; Un articol special interzicea Austriei unirea cu Germania;

Restricţii militare Restricţii militare Interzis s ă aib ă submarine, nave de linie, avioane militare, tancuri; Anulat serviciul militar obligatoriu; Armata-100mii soldaţi şi ofiţeri-principii benevole; Articolul 231. Germania declarat ă singura ţar ă culpabil ă de declanşarea r ă zboiului şi era obligat ă s ă pl ă teasc ă desp ă gubiri de r ă zboi.

Reparaţii de r ă zboi Reparaţii-sume de bani pl ă tite în contul pagubelor pricinuite în timpul r ă zboiului; Suma reparaţiilor a fost stabilit ă la Londra, 1921; Suma de 132 mlrd. M ă rci aur repartizat ă astfel: Franţa-52%; Marea Britanie-22%; Italia 10%;România-1%.

Tratatul de Pace cu Austria Saint-Germain 10 septembrie 1919; Trasat hotarele Austriei; Recunoşte independenţa statelor: Sîrbo-Croato- Sloven, Cehoslovaciei; Renunţ ă în favoarea României la drepturile asupra Bucovinei; Austria vinovat ă de declanşarea r ă zboiului, dar resurse insuficiente pentru acoperirea pagubelor; Austria avea dreptul s ă aib ă forţe armate de cel mult de oameni; Austria obligat ă s ă predea toate navele de r ă zboi, inclusiv submarinele; Aviaţia militar ă desfiinţat ă.

Tratatul de Pace cu Bulgaria Neuilly sur Seine 10septembrie, 1919; Stabilite fromtierele: cu România cum au fost la 1 august 1914 de la Marea Neagr ă şi Dun ă re; Bulgaria cedeaz ă toate drepturile asupra Traciei; Puterile asociate şi aliate granteaz ă libertatea economic ă a Bulgariei de ieşire la Marea Egee; Bulgarie recunoaşte frontierele Austriei, Bulgariei, Greciei, Poloniei, României, Statului Sîrbo-Croato- Sloven, şi ale Statului Ceho-Slovac; Suma reparaţiilor: (2mlrd.250mii)franci aur; Forţele armate-33mii oameni.

Tratatul de Pace cu Ungaria Trianon 4 iunie 1920; Stabileşte hotarele Ţ ă rii; Ungaria renunţ ă în favoarea României la teritoriile româneşti; Respectarea de c ă tre România a drepturilor minorit ă ţilor naţionale; România obligat ă s ă ia asupra sa o parte din datoriile Ungariei; Ungaria recunoaşte frontierele Austriei, Bulgariei, Greciei, Poloniei, României, Statului Sîrbo-Croato- Sloven, şi ale Statului Ceho-Slovac; Forţele Armate s ă nu dep ă şeasc ă

Tratatul de Pace cu Turcia Sevres 10 august, 1920; Dezmembrarea Imperiului Otoman; Mesopotamia şi transiordania-mandat britanic şi francez; Tracia-cedat ă Greciei; Renunţ ă la drepturile asupra Libiei şi Egiptului, insulelor din Marea Egee; Recunoştea protectoratul Franţei asupra Marocului şi Tunisului, anexarea Ciprului de c ă tre Marea Britanie, independenţa Armeniei; Turcia recunoaşte frontierele Germaniei, Austriei, Bulgariei, Greciei, Poloniei, României, Statului Sîrbo- Croato-Sloven, şi ale Statului Ceho-Slovac;

Turcia ceda controlul asupra strîmtorilor Bosfor şi Dardanele; Teritoriul Turciei- limita la Asia Mic ă -f ă şie european ă cu centrul Istanbul; Dezarmat ă, forţele armate-50 mii oameni, interzis aviaţie militar ă şi flot ă naval ă ; Turcia-regim colonial; Tratatul semnat de adepţii sultanului Mehmed al VI-lea Vadideddin, reşedinţa- Istanbul;

Patrioţii turci-Ankara-Parlament Nou-Marea Adunare Naţional ă -Mustafa Kemal-paşa-org. Luptei de eliberare naţional ă a Turciei; Adunarea Naţional ă de la Ankara refuz ă s ă recunoasc ă Tratatul de la Sevres, şi destituie guvernul sultanului; Sultanul nu dovedise s ă ratifice Tratatul de la Sevres;

Tratatul de Pace de la Lausanne Într-o redacţie nou ă Tratatul este semnat la Lausannne-24 iulie 1923; Turcia se oblig ă s ă restituie datoriile guvernului osman; Acorda unele înlesniri ţ ă rilor înving ă toare în comerţul acestora cu Turcia; Turcia şi-a p ă strat independenţa.