USMF NICOLAE TESTEMIŢANU CATEDRA URGENŢE MEDICALE URGENŢELE CARDIACE. - презентация

1 USMF NICOLAE TESTEMIŢANU CATEDRA URGENŢE MEDICALE URGENŢELE CARDIACE

2 BIBLIOGRAFIE Lev D. Crivceanschi. Urgenţe medicale. Chişinău, 2005 Lev D. Crivceanschi. Urgenţe medicale. Chişinău, 2005 www. levcrivceanschi. com www. levcrivceanschi. com

3 ANATOMIA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR Sistemul cardiovascular este un sistem închis ce include inima, sângele şi vasele sangvine. Sistemul cardiovascular este un sistem închis ce include inima, sângele şi vasele sangvine. Inima este un organ muscular, cu funcţie de pompă, ce propulsează sângele prin vasele sangvine spre ţesuturi. Ea se localizează în mediastin, o zonă situată retrosternal, protejată posterior de coloana vertebrală şi lateral de plămâni. Inima este divizată în patru cavităţi, două cavităţi superioare numite atrii şi două cavităţi inferioare numite ventricule. Inima este un organ muscular, cu funcţie de pompă, ce propulsează sângele prin vasele sangvine spre ţesuturi. Ea se localizează în mediastin, o zonă situată retrosternal, protejată posterior de coloana vertebrală şi lateral de plămâni. Inima este divizată în patru cavităţi, două cavităţi superioare numite atrii şi două cavităţi inferioare numite ventricule.

4 ANATOMIA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR

5

6 Sângele ajunge în inimă prin atriul drept. Acesta este sângele sărac în oxigen şi bogat în dioxid de carbon, care este colectat de la ţesuturile corpului şi prin intermediul reţelei venoase transportat către cord. În timpul contracţiei atriului, sângele din atriul drept este propulsat în ventricolul drept prin orificiul tricuspidal. Atunci când ventricolele se contractă, sângele din ventricolul drept este propulsat în plămâni prin orificiul pulmonar a arterei pulmonare. Sângele ajunge în inimă prin atriul drept. Acesta este sângele sărac în oxigen şi bogat în dioxid de carbon, care este colectat de la ţesuturile corpului şi prin intermediul reţelei venoase transportat către cord. În timpul contracţiei atriului, sângele din atriul drept este propulsat în ventricolul drept prin orificiul tricuspidal. Atunci când ventricolele se contractă, sângele din ventricolul drept este propulsat în plămâni prin orificiul pulmonar a arterei pulmonare.

7 ANATOMIA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR În plămâni are loc schimbul de gaze şi sângele bogat în oxigen este transportat prin patru vene pulmonare în atriul stâng, şi prin intermediul orificiului mitral în ventricolul stâng. Pereţii groşi ai În plămâni are loc schimbul de gaze şi sângele bogat în oxigen este transportat prin patru vene pulmonare în atriul stâng, şi prin intermediul orificiului mitral în ventricolul stâng. Pereţii groşi ai ventricolului stâng se contractă şi propulsează sângele în aortă şi artere, formează o reţea vasculară capilară, la nivelul căreia are loc schimbul de gaze. ventricolului stâng se contractă şi propulsează sângele în aortă şi artere, formează o reţea vasculară capilară, la nivelul căreia are loc schimbul de gaze.

8 ANATOMIA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR n La nivelul orificiilor cordului se găsesc 4 valve, care sunt unidirecţionale şi previn fluxul invers al sângelui. Valvele se deschid ca rezultat a presiunei fluxului sangvin. Ele se închid pasiv atunci când această presiune nu mai e exercitată. Valva bicuspidă (mitrală) are doar două clape, pe când valvele tricuspidă, pulmonară şi aortică toate au cîte trei.

9 ANATOMIA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR

10 Prin intermediul arterelor are loc transportul sângelui de la inimă la ţesuturi. Arterele cu excepţia arterei pulmonare transportă sânge oxigenat. Prin intermediul arterelor are loc transportul sângelui de la inimă la ţesuturi. Arterele cu excepţia arterei pulmonare transportă sânge oxigenat. Sunt 9 artere magistrale, pe care lucrătorul asistenţei de urgenţă trebuie să le cunoască: Sunt 9 artere magistrale, pe care lucrătorul asistenţei de urgenţă trebuie să le cunoască:

11 ANATOMIA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR Arterele coronariene: vasele ce livrează sânge inimii. Arterele coronariene: vasele ce livrează sânge inimii. Aorta: o arteră magistrală ce-şi are originea în cord, parcurge cavităţile toracice şi abdominale şi ulterior se divizează în arterele iliace dreapta şi stângă. Aorta: o arteră magistrală ce-şi are originea în cord, parcurge cavităţile toracice şi abdominale şi ulterior se divizează în arterele iliace dreapta şi stângă. Pulmonară: arteră originară din ventricolul drept ce transportă sânge sărac în oxigen către plămâni. Pulmonară: arteră originară din ventricolul drept ce transportă sânge sărac în oxigen către plămâni. Carotidă: arteră magistrală a gîtului, ce asigură capul cu sânge şi este vasul care ne dă indici despre prezenţa pulsului. Carotidă: arteră magistrală a gîtului, ce asigură capul cu sânge şi este vasul care ne dă indici despre prezenţa pulsului.

12 ANATOMIA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR Femurală: arteră magistrală a coapsei, această arteră asigură extremităţile inferioare cu sânge şi poate fi palpată în plica femurală. Femurală: arteră magistrală a coapsei, această arteră asigură extremităţile inferioare cu sânge şi poate fi palpată în plica femurală. Radială: arteră magistrală a antebraţului, pulsul poate fi simţit într-un canal mic pe partea degetului mare a articulaţiei mâinii. Radială: arteră magistrală a antebraţului, pulsul poate fi simţit într-un canal mic pe partea degetului mare a articulaţiei mâinii. Brahială: arteră a braţului superior, aceasta este arteră utilizată la luarea presiunii sângelui, cu tensiometru şi un stetoscop şi poate fi simţită pe partea interioară a braţului între cot şi umăr. Brahială: arteră a braţului superior, aceasta este arteră utilizată la luarea presiunii sângelui, cu tensiometru şi un stetoscop şi poate fi simţită pe partea interioară a braţului între cot şi umăr. Tibială posterioară: pulsul poate fi simţit pe suprafaţa posterioară a maleolei mediale. Tibială posterioară: pulsul poate fi simţit pe suprafaţa posterioară a maleolei mediale. Dorsalis pedis: arteră a piciorului, pulsul poate fi simţit pe suprafaţa anterioară a piciorului. Dorsalis pedis: arteră a piciorului, pulsul poate fi simţit pe suprafaţa anterioară a piciorului.

13 ANATOMIA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR Arteriola este cea mai mică unitate de diviziune a unei artere. Arterele treptat se divizează în mai mici şi devin arteriole ce urmează în capilare. Capilarele sunt vasele mici de sânge ce conectează arteriolele cu venulele (cea mai mică parte a unei vene). Ele se găsesc în toate ţesuturile corpului şi la nivelul lor are loc schimbul de substanţe nutritive şi eliberarea de produşi metabolici a activităţii tisulare. Arteriola este cea mai mică unitate de diviziune a unei artere. Arterele treptat se divizează în mai mici şi devin arteriole ce urmează în capilare. Capilarele sunt vasele mici de sânge ce conectează arteriolele cu venulele (cea mai mică parte a unei vene). Ele se găsesc în toate ţesuturile corpului şi la nivelul lor are loc schimbul de substanţe nutritive şi eliberarea de produşi metabolici a activităţii tisulare.

14

15 ANATOMIA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR Deplasându-se înapoi spre cord, sângele din capilare trece în venule, ce reprezintă cele mai mici ramuri ale venelor. Acestea devin mai mari, şi se transformă în vene, ce conduc sângele înapoi la cord. Cele mai importante vene din organism sunt venele pulmonare şi venele cave superioară şi inferioară. Deplasându-se înapoi spre cord, sângele din capilare trece în venule, ce reprezintă cele mai mici ramuri ale venelor. Acestea devin mai mari, şi se transformă în vene, ce conduc sângele înapoi la cord. Cele mai importante vene din organism sunt venele pulmonare şi venele cave superioară şi inferioară.

16 ANATOMIA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR Venele pulmonare transportă sângele bogat în oxigen de la plămâni la atriul stâng. Venele pulmonare transportă sângele bogat în oxigen de la plămâni la atriul stâng. Venele cave duc sângele sărac în oxigen de la regiunea superioară şi inferioară a corpului la atriul drept. Vena cavă superioară colectează sânge de la regiunea superioară a corpului, iar cea inferioară de la regiunea inferioară a corpului. Venele cave duc sângele sărac în oxigen de la regiunea superioară şi inferioară a corpului la atriul drept. Vena cavă superioară colectează sânge de la regiunea superioară a corpului, iar cea inferioară de la regiunea inferioară a corpului.

17 IRIGAREA MIOCATDULUI CU SANGE În repaus ml/gmin În repaus ml/gmin Activitate fizică ml/g min Activitate fizică ml/g min Utilizarea oxigenului Utilizarea oxigenului În repaus ml/min În repaus ml/min Activitate fizică ml min Activitate fizică ml min Automatismul cardiac Automatismul cardiac Nodul sinoatrial imp-min Nodul sinoatrial imp-min Nodul atrioventricular imp-min Nodul atrioventricular imp-min Fascicolul Hiss imp min Fascicolul Hiss imp min Fibrele Purchinge - 20 imp min Fibrele Purchinge - 20 imp min

18 n Максимальное давление крови в желудочках сердца при их систоле в покое: n в правом - 25 мм рт.ст., n в левом мм рт. ст. n Систолический и минутный объемы кровотока в покое и при физической нагрузке: n покой n СОК мл, n МОК - 4,5-5,0 л/мин n физическая нагрузка n СОК мл, n МОК л/мин

19 FIZIOLOGIA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR Cea mai simplă cale de a înţelege funcţionarea inima este considerarea acesteia ca două pompe separate: partea dreaptă sau pompa pulmonară, şi partea stîngă sau pompa sistemică. Cea mai simplă cale de a înţelege funcţionarea inima este considerarea acesteia ca două pompe separate: partea dreaptă sau pompa pulmonară, şi partea stîngă sau pompa sistemică. Partea dreaptă (atriul şi ventricolul drept ) este responsabilă pentru recepţionarea sîngelui de la corp şi expedierea acestuia spre plămîni pentru înlăturarea bioxidului de carbon şi oxigenare Partea dreaptă (atriul şi ventricolul drept ) este responsabilă pentru recepţionarea sîngelui de la corp şi expedierea acestuia spre plămîni pentru înlăturarea bioxidului de carbon şi oxigenare Partea stîngă este responsabilă de recepţionarea sîngelui de la plămîni şi expedierea acestuia spre corp prin circulaţia sistemică Partea stîngă este responsabilă de recepţionarea sîngelui de la plămîni şi expedierea acestuia spre corp prin circulaţia sistemică Ambele părţi funcţionează simultan Ambele părţi funcţionează simultan

20 EXAMENULUI PRIMAR ÎN URGENŢELE CARDIACE Etapele examenului primar: Formarea viziunii generaleFormarea viziunii generale Evaluarea PacientuluiEvaluarea Pacientului Nivelul de conştienţăNivelul de conştienţă Permiabilitatea Căilor RespiratoriiPermiabilitatea Căilor Respiratorii RespiraţiaRespiraţia CirculaţiaCirculaţia Triarea pacienţilor conform priorităţilorTriarea pacienţilor conform priorităţilor

21 VIZIUNEA GENERALĂ Se verifică: pacientul este bolnav sau traumat. Dacă este traumat se verifică mecanismul traumei. Dacă problemele pacientului sunt de ordin medical, atunci se verifică principale acuzele Se verifică: pacientul este bolnav sau traumat. Dacă este traumat se verifică mecanismul traumei. Dacă problemele pacientului sunt de ordin medical, atunci se verifică principale acuzele Se verifică asemenea vârsta, sexul şi rasa pacientului Se verifică asemenea vârsta, sexul şi rasa pacientului

22 EVALUAREA PACIENTULUI Se efectuiază examenul primar pentru a determina prezenţa stărilor cu risc vital: dereglarea conştiinţei, respiraţiei, ritmului cardiac şi a indicilor hemodinamicii (presiunea arteriale, perfuzia periferică, etc.) Se efectuiază examenul primar pentru a determina prezenţa stărilor cu risc vital: dereglarea conştiinţei, respiraţiei, ritmului cardiac şi a indicilor hemodinamicii (presiunea arteriale, perfuzia periferică, etc.)

23 NIVELUL DE CONŞTIENŢĂ Termenul de conştiinţă se referă la nivelul de reacţionare a pacientului. Termenul de conştiinţă se referă la nivelul de reacţionare a pacientului. În circumstanţe normale, encefalul recepţionează stimuli, atât de la alte părţi ale corpului cît şi de la mediul înconjurător. În circumstanţe normale, encefalul recepţionează stimuli, atât de la alte părţi ale corpului cît şi de la mediul înconjurător. Atunci, când o persoană are un status mintal normal, ea va răspunde la toate tipurile de stimuli: vizuali (vede şi reacţionează la lucrurile ce se petrec împrejurul lor), verbali (aude şi reacţionează la lucrurile ce se petrec împrejurul lor) şi tactili (simte şi reacţionează la durerea provocată). Pacienţii ce nu răspund la stimulii enumeraţi mai sus sunt consideraţi inconştienţi. Atunci, când o persoană are un status mintal normal, ea va răspunde la toate tipurile de stimuli: vizuali (vede şi reacţionează la lucrurile ce se petrec împrejurul lor), verbali (aude şi reacţionează la lucrurile ce se petrec împrejurul lor) şi tactili (simte şi reacţionează la durerea provocată). Pacienţii ce nu răspund la stimulii enumeraţi mai sus sunt consideraţi inconştienţi.

24 EVALUAREA STĂRII RESPIRAŢIEI La un pacient conştient, evaluarea începe cu verificarea dacă respiraţia este adecvată. La un pacient conştient, evaluarea începe cu verificarea dacă respiraţia este adecvată. Respiraţia normală este caracterizată prin mişcarea libera a peretelui toracelui, fără utilizarea muşchilor suplimentari. Ritmul este regulat şi egal. Respiraţia normală este caracterizată prin mişcarea libera a peretelui toracelui, fără utilizarea muşchilor suplimentari. Ritmul este regulat şi egal. Respiraţia Adecvată: Respiraţia Adecvată: Frecvenţa Normală 12-20/minFrecvenţa Normală 12-20/min Respiraţia neadecvată: Respiraţia neadecvată: Frecvenţa respiraţiilor peste 24/min sau sub 8/minFrecvenţa respiraţiilor peste 24/min sau sub 8/min

25 EVALUAREA STĂRII RESPIRAŢIEI Dacă respiraţia este adecvată: Dacă respiraţia este adecvată: Menţineţi permeabilitatea căilor respiratorii şi administraţi oxigenMenţineţi permeabilitatea căilor respiratorii şi administraţi oxigen Dacă respiraţia este neadecvată: Dacă respiraţia este neadecvată: Menţineţi permeabilitatea căilor respiratorii şi asiguraţi o ventilaţie folosind o mască portabilă sau balonul Ambu cu administrare de oxigen în concentraţii mariMenţineţi permeabilitatea căilor respiratorii şi asiguraţi o ventilaţie folosind o mască portabilă sau balonul Ambu cu administrare de oxigen în concentraţii mari

26 MANAGEMENTUL ÎN CAZ DE RESPIRAŢIE NEADECVATĂ MANAGEMENTUL ÎN CAZ DE RESPIRAŢIE NEADECVATĂ Ventilaţia gură la mască Ventilaţia Ventilaţia cu balon de ventilaţie

27 EVALUAREA CIRCULAŢIEI Etapele de evaluarea circulaţiei: Etapele de evaluarea circulaţiei: Evaluaţi prezenţa pulsuluiEvaluaţi prezenţa pulsului Determinaţi dacă pacientul are unele hemoragii externe majoreDeterminaţi dacă pacientul are unele hemoragii externe majore Evaluaţi corespunderea perfuziei prin evaluarea pielii pacientuluiEvaluaţi corespunderea perfuziei prin evaluarea pielii pacientului

28 EVALUAREA CIRCULAŢIEI Evaluarea pulsului Evaluarea pulsului La evaluarea pulsului unui adult, verificaţi pentru început prezenţa pulsului radial. Dacă pulsul radial este absent, atunci verificaţi pulsul carotid. Dacă determinaţi că un pacient nu are puls, atunci începeţi resuscitarea cardiorespiratorieLa evaluarea pulsului unui adult, verificaţi pentru început prezenţa pulsului radial. Dacă pulsul radial este absent, atunci verificaţi pulsul carotid. Dacă determinaţi că un pacient nu are puls, atunci începeţi resuscitarea cardiorespiratorie Pentru evaluarea pulsului este necesar de a plasa degetele în acel loc unde artera se află superficial pe un suport ososPentru evaluarea pulsului este necesar de a plasa degetele în acel loc unde artera se află superficial pe un suport osos La evaluarea pulsului verificaţi două caracteristici: frecvenţa şi calitateaLa evaluarea pulsului verificaţi două caracteristici: frecvenţa şi calitatea

29 EVALUAREA CIRCULAŢIEI Principalele puncte pentru evaluarea pulsului sunt: Principalele puncte pentru evaluarea pulsului sunt: Radial: simţit de partea degetului mare a articulaţiei mîinii.Radial: simţit de partea degetului mare a articulaţiei mîinii. Brahial: simţit pe partea anterioră a extremităţii superioare, între cot şi umăr.Brahial: simţit pe partea anterioră a extremităţii superioare, între cot şi umăr. Tibialis posterior: simţit pe suprafaţa posterioară a maleolei medialeTibialis posterior: simţit pe suprafaţa posterioară a maleolei mediale Dorsalis pedis: simţit pe partea superioară a piciorului.Dorsalis pedis: simţit pe partea superioară a piciorului. Carotid: simţit pe ambele părţi ale gîtului.Carotid: simţit pe ambele părţi ale gîtului. Femoral: simţit în zona femorală (cută între abdomen şi coapsă).Femoral: simţit în zona femorală (cută între abdomen şi coapsă).

30 EVALUAREA CIRCULAŢIEI EVALUAREA PULSULUIRADIAL EVALUAREA PULSULUI RADIAL

31 EVALUAREA CIRCULAŢIEI EVALUAREA PULSULUIBRAHIAL EVALUAREA PULSULUI BRAHIAL

32 EVALUAREA CIRCULAŢIEI EVALUAREA PULSULUITIBIALIS POSTERIOR EVALUAREA PULSULUI TIBIALIS POSTERIOR

33 EVALUAREA CIRCULAŢIEI EVALUAREA PULSULUIDORSALIS PEDIS EVALUAREA PULSULUI DORSALIS PEDIS

34 EVALUAREA CIRCULAŢIEI EVALUAREA PULSULUI FEMORAL

35 EVALUAREA CIRCULAŢIEI EVALUAREA PULSULUI CAROTID

36 EVALUAREA CIRCULAŢIEI Frecvenţa pulsului Frecvenţa pulsului Frecvenţa pulsului este numărul bătăilor simţite în 30 de secunde multiplicat la 2Frecvenţa pulsului este numărul bătăilor simţite în 30 de secunde multiplicat la 2 Frecvenţa normală a pulsului la maturi este bătăi pe minutFrecvenţa normală a pulsului la maturi este bătăi pe minut Frecvenţă pulsului peste 100/min este considerată ca puls accelerat (tahicardic)Frecvenţă pulsului peste 100/min este considerată ca puls accelerat (tahicardic) Frecvenţă pulsului sub 60/min este considerată ca puls încetenit (bradicardic)Frecvenţă pulsului sub 60/min este considerată ca puls încetenit (bradicardic)

37 EVALUAREA CIRCULAŢIEI Pulsul carotid palpabil în general indică că pacientul are o tensiune sistolică de cel puţin 60 mm Hg Pulsul carotid palpabil în general indică că pacientul are o tensiune sistolică de cel puţin 60 mm Hg Pulsul femural palpabil în general indică o tensiunea arterială sistolică de cel puţin 70 mm Hg Pulsul femural palpabil în general indică o tensiunea arterială sistolică de cel puţin 70 mm Hg Pulsul radial palpabil indică o tensiune arterială sistolică minimă de aproximativ 80 mm Hg Pulsul radial palpabil indică o tensiune arterială sistolică minimă de aproximativ 80 mm Hg

38 EVALUAREA CIRCULAŢIEI Evaluarea tensiunii arteriale Evaluarea tensiunii arteriale Tensiunea arterială se evaluează prin auscultaţieTensiunea arterială se evaluează prin auscultaţie Pentru evaluarea tensiunii arteriale necesită utilizarea de: sfigmomanometru, manşetă de măsurare şi stetoscopPentru evaluarea tensiunii arteriale necesită utilizarea de: sfigmomanometru, manşetă de măsurare şi stetoscop

39 EVALUAREA CIRCULAŢIEI Evaluarea tensiunii arteriale: Evaluarea tensiunii arteriale: Auscultaţia este metoda de ascultare a sunetelor sistolice şi diastoliceAuscultaţia este metoda de ascultare a sunetelor sistolice şi diastolice Poziţionaţi manşeta şi stetoscopul. Plasaţi manşeta comod împrejurul părţii superioare a braţului asigurîndu-vă că manşeta este mai sus decît cotulPoziţionaţi manşeta şi stetoscopul. Plasaţi manşeta comod împrejurul părţii superioare a braţului asigurîndu-vă că manşeta este mai sus decît cotul Palpaţi artera brahială la articulaţia cotuluiPalpaţi artera brahială la articulaţia cotului Plasaţi diafragma stetoscopului direct pe pulsul brahialPlasaţi diafragma stetoscopului direct pe pulsul brahial Umflaţi manşeta pînă cînd pulsul brahial dispare, şi continuaţi să umflaţi pînă cînd acul arată cu 30 mm mai mult decît punctul în care sunetul a dispărutUmflaţi manşeta pînă cînd pulsul brahial dispare, şi continuaţi să umflaţi pînă cînd acul arată cu 30 mm mai mult decît punctul în care sunetul a dispărut Încet eliberaţi aerul din manşetă prin deschiderea bulbului valvei, permiţînd ca presiunea să scadă uşorÎncet eliberaţi aerul din manşetă prin deschiderea bulbului valvei, permiţînd ca presiunea să scadă uşor Cînd auziţi primul sunet (bătaia inimii), aceasta este tensiunea arterială sistolicăCînd auziţi primul sunet (bătaia inimii), aceasta este tensiunea arterială sistolică Continuaţi să eliberaţi aerul din manşetă, ascultînd punctul în care sunetele disparContinuaţi să eliberaţi aerul din manşetă, ascultînd punctul în care sunetele dispar Atunci cînd sunetele dispar înregistraţi numărul, cel de-al doilea număr este tensiunea arterială diastolicăAtunci cînd sunetele dispar înregistraţi numărul, cel de-al doilea număr este tensiunea arterială diastolică

40 EVALUAREA CIRCULAŢIEI EVALUAREA TENSIUNII ARTERIALĂ

41 HIPOTENSIUNEA ARTERIALĂ Hipotensiunea arterială este un sindrom clinic caracterizat prin scaderea valorilor tensionale sub 100 mm Hg pentru tensiunea sistolică şi sub 65 mm Hg pentru cea diastolica Hipotensiunea arterială este un sindrom clinic caracterizat prin scaderea valorilor tensionale sub 100 mm Hg pentru tensiunea sistolică şi sub 65 mm Hg pentru cea diastolica Cauzele: Cauzele: Hemoragiile masive cu pierdera volumului mari de sîngeHemoragiile masive cu pierdera volumului mari de sînge Intoxicaţiile acute (ex. alcool)Intoxicaţiile acute (ex. alcool) Infarct miocardic acutInfarct miocardic acut Bolile infecţioase majoreBolile infecţioase majore Alergie majorăAlergie majoră Simtomele: oboseală, slăbiciune generală, dispnee, ameţeli, greaţă, vomă, durerea precordială, palpitaţii Simtomele: oboseală, slăbiciune generală, dispnee, ameţeli, greaţă, vomă, durerea precordială, palpitaţii

42 HIPOTENSIUNEA ARTERIALĂ Managementul: Managementul: Repaus şi calmul Repaus şi calmul Flux de Oxigen Flux de Oxigen Apel la ambulanţa (903) Apel la ambulanţa (903)

43 HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ Hipertensiunea arteriala este o patologie a sistemului cardiovascular caracterizata prin majorarea valorilor tensionale peste 140 mm Hg pentru tensiunea sistolică şi peste 90 mm Hg pentru cea diastolica Hipertensiunea arteriala este o patologie a sistemului cardiovascular caracterizata prin majorarea valorilor tensionale peste 140 mm Hg pentru tensiunea sistolică şi peste 90 mm Hg pentru cea diastolica Creşterea bruscă şi majoră a presiunii arteriale se consideră ca urgenţă hipertensivă şi se acordă tratamentul urgent Creşterea bruscă şi majoră a presiunii arteriale se consideră ca urgenţă hipertensivă şi se acordă tratamentul urgent Simtomele: cefalee, ameţeli, greaţă, voamă, durerea precordială Simtomele: cefalee, ameţeli, greaţă, voamă, durerea precordială

44 HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ Managementul Managementul Repaus şi calmulRepaus şi calmul Flux de OxigenFlux de Oxigen Captopril 50mg sublingual sauCaptopril 50mg sublingual sau Metoprolol 50 mg oralMetoprolol 50 mg oral Furosemid 40 mg oralFurosemid 40 mg oral În prezenţa durerii precordialeÎn prezenţa durerii precordiale Nitroglicerină 0.4 mg sublingual Nitroglicerină 0.4 mg sublingual Apel la ambulanţa (903)Apel la ambulanţa (903)

45 DUREREA TORACICĂ ISCHEMICĂ SAU DUREREA PRECORDIALĂ Durere precordială are caracterul constrictiv - bolnavul având Durere precordială are caracterul constrictiv - bolnavul având senzaţie, că inimă sa este strânsă de o gheară, de un cleşte sau de o menghină, senzaţie de arsură, de căldură sau chiar de înţepătură; durata durerii este prelungită (15-30 min). Diaforeză, dispnee, greţuri, vomă, ameţeală, palpitaţii Diaforeză, dispnee, greţuri, vomă, ameţeală, palpitaţii

46 DUREREA TORACICĂ ISCHEMICĂ SAU DUREREA PRECORDIALĂ Managementul Managementul Repaus şi calmulRepaus şi calmul Flux de OxigenFlux de Oxigen Aspirină 325 mg oralAspirină 325 mg oral Nitroglicerină 0.4 mg sublingualNitroglicerină 0.4 mg sublingual Apel la ambulanţa (903)Apel la ambulanţa (903)

47 EVALUAREA HEMORAGIILOR EXTERNE Pentru a evalua prezenţa hemoragiilor externe, efectuaţi un examen rapid de la cap la picioare folosind precauţiile şi respectînd asigurarea securităţii personale Pentru a evalua prezenţa hemoragiilor externe, efectuaţi un examen rapid de la cap la picioare folosind precauţiile şi respectînd asigurarea securităţii personale Tăiaţi orice articol de îmbrăcăminte îmbibat cu sânge şi verificaţi rana Tăiaţi orice articol de îmbrăcăminte îmbibat cu sânge şi verificaţi rana

48 Arterial Capilar Venos

49 EVALUAREA HEMORAGIILOR EXTERNE

50 EVALUAREA PIELII Pielea este unul din organele corpului ce demonstrează primele semne a circulaţiei (perfuziei) neadecvate Pielea este unul din organele corpului ce demonstrează primele semne a circulaţiei (perfuziei) neadecvate Pielea normală trebuie să aibă o nuanţă roză Pielea normală trebuie să aibă o nuanţă roză Locuri pentru evaluarea culorii pielii sunt lojele unghiilor, buzele şi membranele mucoase ce se localizează de-a lungul pleoapelor ochiului Locuri pentru evaluarea culorii pielii sunt lojele unghiilor, buzele şi membranele mucoase ce se localizează de-a lungul pleoapelor ochiului

51 EVALUAREA PIELII VERIFICAREA CULORII PE MEMBRANELE MUCOASE DE SUB PLEOAPE

52 EVALUAREA PIELII EVALUAREA BUZELOR ŞI A MEMBRANELOR MUCOASE PENTRU CULOARE

53 EVALUAREA PIELII Culorile anormale ale pielii includ: Culorile anormale ale pielii includ: Palidă - deseori asociată cu o perfuzie scăzută, în special cu pierderile de sângePalidă - deseori asociată cu o perfuzie scăzută, în special cu pierderile de sânge Cianotică – indică lipsa oxigenului adecvatCianotică – indică lipsa oxigenului adecvat Hiperemiată – poate fi asociată cu urgenţele la temperaturi înalte sau cu o intoxicare severă cu monooxid de carbonHiperemiată – poate fi asociată cu urgenţele la temperaturi înalte sau cu o intoxicare severă cu monooxid de carbon Icterică – asociată cu o boală a ficatuluiIcterică – asociată cu o boală a ficatului

54 EVALUAREA PIELII Temperatura şi starea pielei: Temperatura şi starea pielei: Pielea normală trebuie să fie caldă şi uscată la atingerePielea normală trebuie să fie caldă şi uscată la atingere Temperatura şi starea patologică ale a pielii include următoarele:Temperatura şi starea patologică ale a pielii include următoarele: Pielea rece şi umedă – survine atunci când perfuzia nu e adecvată şi fluxul de sânge către piele este redus. De asemenea poate surveni în unele urgenţe legate de acţiunea temperaturii ambiante şi şoc Pielea rece şi umedă – survine atunci când perfuzia nu e adecvată şi fluxul de sânge către piele este redus. De asemenea poate surveni în unele urgenţe legate de acţiunea temperaturii ambiante şi şoc Pielea rece – poate surveni în situaţiile expunerii la temperaturi joase ale mediului Pielea rece – poate surveni în situaţiile expunerii la temperaturi joase ale mediului Pielea fierbinte şi uscată – poate surveni în febră şi condiţii primejdioase pentru viaţă legate de urgenţele la temperaturi înalte Pielea fierbinte şi uscată – poate surveni în febră şi condiţii primejdioase pentru viaţă legate de urgenţele la temperaturi înalte

55 EVALUAREA PIELII Evaluarea perfuziei tisulare (reumplerea capilară): Evaluarea perfuziei tisulare (reumplerea capilară): Pentru a testa pulsul capilar, apăsaţi fie pe faţa dorsală a piciorului sau pe faţa dorsală a mâinii cu degetul mare pentru câteva secundePentru a testa pulsul capilar, apăsaţi fie pe faţa dorsală a piciorului sau pe faţa dorsală a mâinii cu degetul mare pentru câteva secunde Atunci când înlăturaţi degetul, pielea normală va arăta o zonă de paloare, întorcându-se la culoarea normală în 2 secundeAtunci când înlăturaţi degetul, pielea normală va arăta o zonă de paloare, întorcându-se la culoarea normală în 2 secunde Dacă refacerea la o culoare normală durează mai mult de 2 secunde, atunci pulsul capilar este întârziatDacă refacerea la o culoare normală durează mai mult de 2 secunde, atunci pulsul capilar este întârziat Aceasta poate indica o perfuzie neadecvatăAceasta poate indica o perfuzie neadecvată

56 EVALUAREA PIELII PULSUL CAPILAR SUB 2 SECUNDE ESTE NORMAL

57 IDENTIFICAREA PRIORITĂŢII PACIENŢILOR Componenta finală a evaluării iniţiale este determinarea prioritaţii pacienţilor Componenta finală a evaluării iniţiale este determinarea prioritaţii pacienţilor Pacientul inconştient sau cu durerea precordială, sau cu hipotesiune arterială, sau cu tensiunea arterială brusc crescută, sau cu dereglăriile frecvenţii a pulsului, sau cu respiraţie neadecvată cer examenarea urgentă la medicul de urgenţă Pacientul inconştient sau cu durerea precordială, sau cu hipotesiune arterială, sau cu tensiunea arterială brusc crescută, sau cu dereglăriile frecvenţii a pulsului, sau cu respiraţie neadecvată cer examenarea urgentă la medicul de urgenţă Apel la ambulanţa este obligatoriu Apel la ambulanţa este obligatoriu Urgenţe cardiace sunt stările cu risc vital crescut şi în absenţa acordării ajutorului primar şi specializat prognosticul este nefavorabil Urgenţe cardiace sunt stările cu risc vital crescut şi în absenţa acordării ajutorului primar şi specializat prognosticul este nefavorabil

58 CONCLUZIE Examenul primar a pacientului în urgenţele cardiace trebuie să fie efectuat rapid pentru a identifica riscului vital şi acordarea ajutorului primar cît de repede posibil. Examenul primar a pacientului în urgenţele cardiace trebuie să fie efectuat rapid pentru a identifica riscului vital şi acordarea ajutorului primar cît de repede posibil.

59