Organizarea generală Partea sistemului nervos care controlează funcţiile viscerelor se numeşte sistem nervos autonom sau vegetativ. Acest sistem controlează. - презентация

1

2 Organizarea generală Partea sistemului nervos care controlează funcţiile viscerelor se numeşte sistem nervos autonom sau vegetativ. Acest sistem controlează tensiunea arterială, secreţia şi motilitatea gastrointestinală, evacuarea vezicii urinare, transpiraţia, termoreglarea. SNV este activat de către centrii din măduva spinării, trunchiul cerebral şi hipotalamus. Impulsurile vegetative eferente ajung la viscere prin două subdiviziuni majore, numite sistem nervos simpatic şi sistem nervos parasimpatic.

3 Deosebirile între SNV şi cel somatic SNV reprezintă partea sistemului nervos, care controlează funcţiile viscerelor şi nu se supune controlului cortical, este relativ autonom, pe când cel somatic este controlat de cortex. SNV inervează musculatura netedă a tuturor organelor interne, pe când cel somatic – musculatura scheletică. Centrii vegetativi au o repartizare strict determinată în SNC, iar cei somatici sunt plasaţi în diferite regiuni ale SNC.

4 După ieşirea din măduva spinării fibrele somatice inervează segmentar musculatura corpului (metamer), iar cele vegetative inervează organe din diferite regiuni ale corpului. Calea eferentă somatică este formată din fibrele unui neuron, pe când cea vegetativă este formată din fibrele a doi neuroni – 1 neuron în SNC, 2 neuron în ganglionul vegetativ.

5 Fibrele eferente somatice fac parte din grupa A (v = m/s), cele vegetative preganglionare sunt din grupul B (v = 3- 18m/s) şi cele postganglionare din grupul C (v = 0,5-2m/s). Durata potenţialului de acţiune în fibrele vegetative este de 10 ori mai mare ca în cele somatice, de acea labilitatea fibrelor vegetative este foarte joasă – impulsuri pe sec.

6 SNV simpatic Neuronii preganglionari simpatici sunt localizaţi în coarnele laterale ale MS în porţiunea toroco - lombară (Th 1 - L 3-4 ). Ganglionii simpatici se împart în: paravertebrali – localizaţi pe ambele părţi ale MS, formând trunchiul simpatic; prevertebrali – localizaţi la o distanţă mai mare de la MS (plexul solar, ganglionii mezenterici)

7 De la neuronii preganglionari pornesc fibrele eferente preganglionare tip B în componenţa ramurilor comunicante albe Din ganglionii vegetativi simpatici, unde este situat al 2-lea neuron simpatic, pornesc fibre postganglionare tip C în componenţa ramurilor comunicante cenuşii şi ajung la organul efector.

8 SNV parasimpatic (porţiunea centrală) Porţiunea centrală a SNV parasimpatic este localizată în 3 regiuni ale SNC: Mezencefalul - aici se află nucleul n. oculomotor, Bulbul rahidian – aici se află nucleele a 3 nervi cranieni: n.facial, n glosofaringian, n.vag Porţiunea sacrală a MS (S 2 - S 4 ) – neuronii din coarnele laterale formează fibrele parasimpatice ale n.pelvius.

9

10 În componenţa n. oculomotor n.facial, n. glosofaringian, n.vag fibrele preganglionare părăsesc trunchiul cerebral şi ajung la ganglionii parasimpatici. Fibrele preganglionare parasimpatice ale n.pelvius părăsesc MS şi ajung la ganglionii parasimpatici. Ganglionii vegetativi parasimpatici sunt localizaţi în apropierea organelor inervate sau în peretele organului inervat – intramural.

11 Fibrele parasimpatice preganglionare tip B (lungi) şi fibrele parasimpatice postganglionare tip C (scurte), inervează musculatura netedă a organelor din cavitatea abdominală şi bazin, de asemenea inervează ţesutul glandular.

12 Ganglionii vegetativi Sunt formaţi din numeroşi neuroni uniţi prin sinapse chimice, de aceea, transmiterea excitaţiei prin ganglion posedă aceleaşi particularităţi ca şi propagarea excitaţiei prin centrii nervoşi (convergenţa, sumarea, ocluzia, transformarea ritmului ş.a.) Toate fibrele preganglionare secretă acetilcolină – fibre colinergice Fibrele postganglionare parasimpatice secretă acetilcolină – fibre colinergice Fibrele postganglionare simpatice secretă noradrenalină – fibre adrenergice

13 Eliberarea mediatorului Transmiterea excitaţiei de la fibra postganglionară vegetativă are loc prin intermediul sinapsei chimice, asemenea sinapsei neuromusculare La nivelul celulelor efectoare fibra prezintă varicozităţi (varice) ce conţin vezicule cu neurotransmiţător Secreţia mediatorului are loc prin depolarizarea membranei varicozităţilor cu mărirea permeabilităţii pentru Ca +2 care induce fuziunea mediatorului

14 Receptorii din organele efectoare Pentru stimularea organului efector mediatorul necesită cuplare specifică cu receptorul La nivelul receptorului mediatorul produce o modificare conformaţională a structurii moleculare proteice, care poate stimula sau inhiba celula prin 2 căi 1. Modificarea permeabilităţii membranei celulare pentru unul sau mai mulţi ioni prin deschiderea sau închiderea unor canale ionice ( canale deschise de Na + şi Ca 2+ determină stimularea, cele de K + - inhibarea) 2. Activarea sau inactivarea enzimei ataşate de proteina receptoare, care determină formarea mesagerilor secunzi ce induc schimbări în metabolismul intracelular.

15 Clasificarea receptorilor Receptori colinergici – specifici acetilcolinei 1. Receptorii colinergici nicotinici – N- colinoreceptori se găsesc la nivelul sinapselor preganglionare parasimpatice şi simpatice şi sinapsele neuromusculare 2. Receptorii colinergici muscarinici - M- colinoreceptori se găsesc în sinapsele postganglionare parasimpatice, şi simpatice (fibre simpatice colinergice) Receptori adrenergici – specifici noradrenalinei Se găsesc în celulele organelor efectorii inervate de fibrele postganglionare simpatice, se împart în alfa (α 1, α 2 - adrenergici) şi beta (β 1, β 2 - adrenergici)

16

17 N – colinoreceptorii Sunt situaţi la suprafaţa membranei Legaţi de molecula proteică a canalului ionic Complexul mediator- receptor produce modificarea conformaţională a moleculei proteice Are loc deschiderea canalului ionotrop pentru Na + Influxul de Na + induce depolarizarea cu apariţia excitaţiei

18

19 M- colinoreceptorii Cuplaţi cu proteina G După fixarea mediatorului creşte activitatea GT- pazică a subunităţii α Subunităţile β şi γ eliberate modifică permeabilitatea membranei direct sau prin intermediul mesagerilor secunzi (PiP, IP3, DAG) Efectul poate fi hiperpolarizant – inhibiţie sau depolarizant - excitaţie

20 Influenţa parasimpaticului asupra cordului: (M-colinorecepător) ACh + M.colinoreceptor activarea proteinei G Activarea guanilciclazei a subunităţii α: GTP GDP β, γ subunităţi se rup şi deschid canalul K+ Efluxul K + hiperpolarizare 4 efecte negative parasimpatice asupra cordului

21

22 Efectele SN Parasimpatic Constricţia pupilei, constricţia m. globului ocular Vasodilatare şi secreţie abundentă în glande 4 efecte negative cardiace Constricţia bronhiilor peristaltismului şi tonusului intestinal Relaxarea sfincterelor Reduce glicoliza hepatică Erecţia Contracţia detruzorului v. urinare şi relaxarea trigonului

23

24 α – adrenoreceptori α 1 – sunt cuplaţi cu proteina G Proteina G 1 deschide canalele de K + hiperpolarizare Proteina G 4 activează PLC PIP 2 DAG şi IP 3 IP 3 măreşte permeabilitatea membranei RSP pentru Ca +2 α 2 prin G 1 hiperpolarizare inhibă formarea AMPc activitatea PKA Cuplat cu proteina G 0 închide canalul Ca +2

25 β – adrenorereceptori β 1 – cuplaţi cu proteina G 2 deschide canalul Ca +2 ; formarea AMPc activitatea PKA secreţia reninei, 4 efecte pozitive asupra cordului β 2 cuplaţi cu proteina G 3 formarea AMPc activitatea PKA dilată bronhiile, vasele, uterul

26 Influenţa simpaticului asupra cordului: Canal Ca +2 este canal metabolotrop Noradrenalina + β 1 – cuplaţi cu proteina G 2 activitatea GTP-azică a subunităţii α activităţii adenilatciclazei cu formarea AMPc activitatea PKA deschiderea canalelor Ca +2 efecte pozitive asupra cordului

27 Efectele SN Simpatic Dilatarea pupilei, relaxarea m. globului ocular Vasoconstricţie şi secreţie scăzută în glande Excepţie: fibrele simpatice postganglionare ce inervează gl. sudoripare - colinergice transpiraţie abundentă 4 efecte pozitive cardiace Dilatarea (β 2 ) şi constricţia (α) vaselor coronare Dilatarea bronhiilor peristaltismului şi tonusului intestinal Constricţia sfincterelor Scăderea debitului şi creşterea secreţii de renină Constricţia m. subcutanaţi Ejacularea Coagularea sângelui, glicemia şi lipidemia Metabolismul bazal şi activitatea mentală

28 Medulosuprarenală Calea simpatică spre MSR este reprezentată de fibre preganglionare colinergice, tip B Al II-lea neuron - celula modificată a MSR Aceste celule secretă 80% AD şi 20% NA AD şi NA ajung cu sângele la celulele ţintă şi provoacă efecte simpatice AD efect metabolic > NA

29 Controlul funcţiilor vegetative 1. Nivel hipotalamic - conţine numeroase nuclee care funcţional se divid: Grupul anterior – centrul superior parasimpatic Grupul posterior – centrul superior simpatic şi c. termoreglării Grupul intermediar – c. saţietate, sete, foame, control neuroendocrin 2. Nivel pontin – centrii vitali (respirator, cardiovascular) şi centrii n.cranieni ( parasimpatici )

30