Fig. 2.1. Componentele neuronului. Fig. 2.3. Curentul local în fibra nervoasă amielinică. Porţiunea excitantă (1) a nervului este stimulul, care se propagă. - презентация

1 Fig Componentele neuronului

2 Fig Curentul local în fibra nervoasă amielinică. Porţiunea excitantă (1) a nervului este stimulul, care se propagă în direcţia de la porţiunea anterior ex-citată. În porţiunea anterioară (2) excitaţiei apare depolarizarea critică a mem-branei, iar în cea posterioară (3), depolarizarea este compensată prin efluxul ionilor K+.

3 Fig Conducerea saltatorie a excitaţiei în fibra mielinică

4

5 Particularităţile conducerii în fibrele nervoase Conducerea indiferentă pentru fibra nervoasă izolată – în ambele direcţii Conducerea izolată – transmiterea excitaţiei fără propogare spre fibra alăturată Conducere nedecremenţială Neuronii integri anatomic şi funcţional

6 Fibrele A, în funcţie de grosime şi de viteza de conducere, se clasifică în fibre α - alfa (15 μm, media 100 m/s), β - beta (8 μm, media 50 m/s), γ - gama (5 μm, media 25 m/s) şi δ - delta (< 3 μm, media 12 m/s). Astfel de fibre sunt ata-şate motoneuronilor şi proprioreceptorilor. Tipul B de fibre, cu diametrul de 1–3 μm şi viteza de conducere medie de cca. 7 m/s sunt fibre preganglionare vegetative. Fibrele C, amielinice, cu diametrul sub 1 μm, au o viteză de conducere între 0,5–2,0 m/s. Astfel, la viteza de 0,5 m/s, PA va traversa calea de la creier până la degetele picioarelor în timp de cca. 4 s; la viteza de 175 m/s această cale va fi traversată în timp de 0,01 s.

7 Clasificarea fibrelor nervoase din nervii mamiferelor Tipul de fibră Diametrul (µm) Viteza (m/sec) Funcţia Aα – 120Propriorecepţie, somatomotorie Aβ5 – 1330 – 70Presiune, atingere în tegument Aγ3 – 815 – 30Motorie, aferenţe spre fusurile neuro- musculare Aδ1 – 512 – 30Durere, temperatură, atingere în tegu- ment B1 – 33 – 15Fibre preganglionare vegetative C0,4 – 1,2 o,3 – 1,3 0,5 – 2 0,7 – 2,3 Durere, temperatură, mecanorecepţie, răspunsuri reflexe simpatice, fibre postganglionare vegetative

8 După elementele care vin în contact se disting: sinapse neuroneuronale (axo-somatice, axo- dendritice, dendro-denditice şi axo-axonice); sinapse neuroefectoare: neuromusculare între un neuron şi o fibră musculară striată - placa motorie sau joncţiunea neuromusculară; între un neuron şi o fibră musculară netedă; de tip neuroglandular între un neuron şi o celulă glandulară.

9 Modalitatea de transmitere Sinapse electrice Sinapse chimice excitatoare- potenţial postsinaptic excitator (influx de Na +, eflux de K + ) Sinapse chimice inhibitoare - potenţial sinaptic inhibitor (influx de Cl -, eflux de K + ) Sinapse chimice

10 Proprietăţile funcţionale ale sinapselor Conducerea unidirecţională Sumarea Convergenţa,divergenţa,ocluzia Potenţierea (fascilitarea) posttetanică Întârzierea sinaptică Postdescărcarea Fatigibilitatea Susceptabilitatea la diferiţi agenţi Inexcitabilitatea electrică Plasticitatea

11 Propogarea excitaţiei în sinapse Prezenţa neurotransmiţătorului în presinapsă Prezenţa receptorilor proteici în postsinaptică Specificitate pentru neurotransmiţător Apariţia depolarizării sau hiperpolarizării în postsinaptică Apariţia sumaţiei postpotenţialului sinaptic (PPS) Creşterea PPS la inactivarea enzimelor de degradare a neurotransmiţătorului Acţiunea drogurilor prin receptorii postsinaptici

12 Substanţele care afectează neuromediaţia colinergică SubstanţaOrigineaEfectele CuraraPlante din America de Sud Chododendron tomentosum şi Strychnos toxifera Interacţionează cu Ach la ni-velul receptorilor din placa mo-torie BotulinaBacilul Clostridium botulinumInhibă eliberarea Ach StricninaSeminţele de Strychnos nux vomica, plantă din India, Ceylon, Africa de Sud, Australia Împedică apariţia PPSI în mădu-va spinării NeostigminaBobul nigerianInhibă AchE în celulele postsi- naptice FizostigminăSinteză chimicăInhibă AchE în celulele postsinaptice SuccinilcolinaSinteză chimicăBlochează transmiterea sinapti-că, fixându-se pe receptorii Ach Gaz neuroactivSinteză chimicăInhibă AchE în celulele postsi- naptice Tetrodotoxina Peşte tropical TetrodonBlochează canalele Na + Sinapse chimice

13 Fig Convergenţa (A) terminaţiunilor presinaptice ale mai multor neuroni pe un singur neuron postsinaptic şi divergenţa (B) ramificaţiilor axo-nice ale unui neuron presinaptic, pe mai mulţi neuroni postsinaptici

14 Fig Eliberarea neurotransmiţătorului în sinapsele chimice

15

16 Fig Sinapsa axo-axonică între terminaţia axonică A şi terminaţia axonică B. C este corpul celular postsinaptic comun

17

18

19

20

21

22