STOPUL CARDIORESPIRATOR SUPORTUL VITAL BAZAL Dr. LEV D.CRIVCEANSCHII D.Ş.M., CONFERENŢIAR D.Ş.M., CONFERENŢIAR UNIVERSITAR UNIVERSITAR. - презентация

1 STOPUL CARDIORESPIRATOR SUPORTUL VITAL BAZAL Dr. LEV D.CRIVCEANSCHII D.Ş.M., CONFERENŢIAR D.Ş.M., CONFERENŢIAR UNIVERSITAR UNIVERSITAR

2 PLANUL PRELEGERII Definiţie Definiţie Etiologie Etiologie Tipurile de stop cardiac Tipurile de stop cardiac Componentele RCRC Componentele RCRC Lanul supraviuirii Lanul supraviuirii Indicaiile pentru efectuarea RCRC Indicaiile pentru efectuarea RCRC Criteriile pentru a nu începe efectuarea RCRC Criteriile pentru a nu începe efectuarea RCRC Protocol de efectuare a RCRC Protocol de efectuare a RCRC Criteriile de aprecierea efectuării corecte a RCRC Criteriile de aprecierea efectuării corecte a RCRC Complicaiile în efectuarea RCRC Complicaiile în efectuarea RCRC

3 BIBLIOGRAFIE Lev D. Crivceanschii. Urgenţe medicale. Ghid practic. Ediţia a IV-a. Chişinău, 2011 Lev D. Crivceanschii. Urgenţe medicale. Ghid practic. Ediţia a IV-a. Chişinău, 2011 Protocolul Clinic Naţional Moartea subită cardiacă la adult. Chişinău 2008 Protocolul Clinic Naţional Moartea subită cardiacă la adult. Chişinău 2008

4 DEFINIŢIE Stopul cardic: o reducere critică sau lipsă a debitului cardiac şi a scăderii presiunii de perfuzie cerebrală şi miocardică. Un pacient care este în stop cardiac este inconştient şi nu respiră, nu se poate simţi pulsul şi pacientul pare mort. Indiferent de cauza stopului cardiac tratamentul iniţial este acelaşi şi anume resuscitarea cardiorespiratorie şi cerebrală (RCRC) Stopul cardic: o reducere critică sau lipsă a debitului cardiac şi a scăderii presiunii de perfuzie cerebrală şi miocardică. Un pacient care este în stop cardiac este inconştient şi nu respiră, nu se poate simţi pulsul şi pacientul pare mort. Indiferent de cauza stopului cardiac tratamentul iniţial este acelaşi şi anume resuscitarea cardiorespiratorie şi cerebrală (RCRC)

5 ETIOLOGIA STOPULUI CARDIORESPIRATOR LA ETAPA DE PRESPITAL (the Scottish stady) ETIOLOGIE% Boli cardiace posibil 82,4 Etiologia non-cardiacă internă: Boli pulmonare Boli cerebrovasculare Cancer Hemoragia gastrointestinală Obstetrică/pediatrie Embolie pulmonară Epilepsie Diabetul zaharat Boli renale 8,64,32,20,90,30,20,20,20,10,1 Etiologia non-cardiacă externă: TraumăAsfixie Supradozarea drogurilor SubmersieSuicide Alte cauze externe Electrocutare/accidentele prin fulger 9,03,12,21,90,50,90,20,1

6 TIPURILE DE STOP CARDIAC Ritmurile şocabile: Ritmurile şocabile: Fibrilaţie ventriculară Fibrilaţie ventriculară Tahicardie ventriculară fără puls Tahicardie ventriculară fără puls Ritmurile nonşocabile: Ritmurile nonşocabile: Contracţiile cardiace neefective (ritm idioventricular, disociaţie electromecanică) Contracţiile cardiace neefective (ritm idioventricular, disociaţie electromecanică) Asistolia ventriculară Asistolia ventriculară

7 (European Resuscitation Council Guidelines for Resuscitation 2010)

8 COMPONENTELE RCRC Tehnica RCRC cuprinde 3 componente: Tehnica RCRC cuprinde 3 componente: A: calea aeriană (Airway) A: calea aeriană (Airway) B: respiraţia (Breathing) B: respiraţia (Breathing) C: circulaţia (Circulation) C: circulaţia (Circulation) Pentru a efectua RCRC veţi fi nevoiţi să combinaţi cele trei componente A, B şi C Pentru a efectua RCRC veţi fi nevoiţi să combinaţi cele trei componente A, B şi C Dacă nu este puls veţi susţine circulaţia prin efectuarea compresiunilor sternale (C) Dacă nu este puls veţi susţine circulaţia prin efectuarea compresiunilor sternale (C) Efectuarea componentelor A şi B vor împinge aer în plămânii pacientului Efectuarea componentelor A şi B vor împinge aer în plămânii pacientului

9 RCRC: SUPORTUL VITAL BAZAL A – (Airway) - Căi aeriene B - (Breathing)- Respiraţie C – (Circulation)- Circulaţie sangvină

10 LANŢUL SUPRAVIEŢUIRII Lanţul supravieţuirii este alcătuit din verigile de bază necesare pentru a salva cel mai mare număr posibil de pacienţi aflaţi în stop cardiorespirator (SCR) la etapa de prespital Lanţul supravieţuirii este alcătuit din verigile de bază necesare pentru a salva cel mai mare număr posibil de pacienţi aflaţi în stop cardiorespirator (SCR) la etapa de prespital Puterea acestui lanţ este afectată direct de cea mai slabă verigă, astfel că pentru salvarea unui număr mare de victime cu SCR, verigile acestui lanţ trebuie aplicate corect şi în totalitate la etapa de prespital Puterea acestui lanţ este afectată direct de cea mai slabă verigă, astfel că pentru salvarea unui număr mare de victime cu SCR, verigile acestui lanţ trebuie aplicate corect şi în totalitate la etapa de prespital Componentele lanţului supravieţuirii: Componentele lanţului supravieţuirii: Acces precoce la serviciile medicale de urgenţă Acces precoce la serviciile medicale de urgenţă RCRC precoce RCRC precoce Defibrilare precoce Defibrilare precoce Suport Vital Avansat precoce Suport Vital Avansat precoce Ca un lanţ adevărat, acest lanţ al supravieţuirii este exact atât de puternic, cât veriga sa cea mai slabă. Ca un lanţ adevărat, acest lanţ al supravieţuirii este exact atât de puternic, cât veriga sa cea mai slabă.

11 903 SVB DEF SVAC 903 SVB DEF SVAC RCRC: LANŢUL SUPRAVIEŢUIRII

12 INDICAŢIE PENTRU EFECTUAREA RCRC RCRC se efectuează în caz de instalarea bruscă şi acută al stopului cardiac RCRC se efectuează în caz de instalarea bruscă şi acută al stopului cardiac Notă: Notă: Stopul cardiac trebuie suspectat la orice persoană inconştientă/areactivă, în starea inopinată Stopul cardiac trebuie suspectat la orice persoană inconştientă/areactivă, în starea inopinată Dacă persoana nu reacţionează la stimuli se începe realizarea resuscitării SVB Dacă persoana nu reacţionează la stimuli se începe realizarea resuscitării SVB Respectarea regulii Apel imediat/ apel rapid Respectarea regulii Apel imediat/ apel rapid La adulţi, copiii peste 8 ani şi copiii cu risc de aritmie, sistemul medical de urgenţă trebuie alarmat înainte de începere a resuscitării regulă Apel imediat La adulţi, copiii peste 8 ani şi copiii cu risc de aritmie, sistemul medical de urgenţă trebuie alarmat înainte de începere a resuscitării regulă Apel imediat La copiii sub 8 ani, în caz de submersie, traumatism, supradozaj cu toxice şi obstrucţie de căile respiratorii se începe resuscitarea timp de o minută, urmată apoi de anunţarea sistemului medical de urgenţă – regulă Apel rapid La copiii sub 8 ani, în caz de submersie, traumatism, supradozaj cu toxice şi obstrucţie de căile respiratorii se începe resuscitarea timp de o minută, urmată apoi de anunţarea sistemului medical de urgenţă – regulă Apel rapid

13 CRITERIILE PENTRU A NU ÎNCEPE EFECTUAREA RCRC Pacienţii posesori ai ordinului valid de DNAR (do not attempt resuscitation/ nu efectuaţi resuscitarea) Pacienţii posesori ai ordinului valid de DNAR (do not attempt resuscitation/ nu efectuaţi resuscitarea) Pacientul are semne de moarte biologică: rigor mortis, cornee opacă, midriază fixă, lividitate cadaverică a zonelor declive Pacientul are semne de moarte biologică: rigor mortis, cornee opacă, midriază fixă, lividitate cadaverică a zonelor declive Nu are nici un beneficiu fiziologic, deoarece indicii vitali sunt deterioraţi în pofida terapiei maxime pentru afecţiuni ca şocul septic progresiv, procesele neoplazice etc. Nu are nici un beneficiu fiziologic, deoarece indicii vitali sunt deterioraţi în pofida terapiei maxime pentru afecţiuni ca şocul septic progresiv, procesele neoplazice etc. Nou-născuţii: vârsta gestaţională confirmată mai mică de 23 de săptămâni sau greutate sub 400 g, anencefalie, trisomie XIII sau XVIII confirmate la consultaţia genetică Nou-născuţii: vârsta gestaţională confirmată mai mică de 23 de săptămâni sau greutate sub 400 g, anencefalie, trisomie XIII sau XVIII confirmate la consultaţia genetică

14 PRINCIPIILE GENERALE ALE RCRC (European Resuscitation Council Guidelines for Resuscitation 2010) Bolnavul se poziţionează pe un plan dur Bolnavul se poziţionează pe un plan dur Mişcările de ventilaţie artificială a plămânilor se combină cu mişcările de compresiuni sternale Mişcările de ventilaţie artificială a plămânilor se combină cu mişcările de compresiuni sternale Poziţia mâinilor are o importanţă deosebită în asigurarea eficacităţii resuscitării cardiorespiratorii Poziţia mâinilor are o importanţă deosebită în asigurarea eficacităţii resuscitării cardiorespiratorii Se cere respectarea strictă a raportului compresiuni sternale/ respiraţii artificiale Se cere respectarea strictă a raportului compresiuni sternale/ respiraţii artificiale

15 RCRC: SUPORTUL VITAL BAZAL Suportul vital bazal: prima fază a resuscitării cardiorespiratorii şi cerebrale are scop de menţinerea semnelor vitale: respiraţie, puls, tensiune arterială, culoarea tegumentelor, temperatură, mărimea pupilelor şi reactivitatea lor. Suportul vital bazal este definit prin cele 3 link-uri ale lanţului supravieţuirii: acces precoce, începerea precoce a manevrelor de resuscitare şi defibrilare precoce Suportul vital bazal: prima fază a resuscitării cardiorespiratorii şi cerebrale are scop de menţinerea semnelor vitale: respiraţie, puls, tensiune arterială, culoarea tegumentelor, temperatură, mărimea pupilelor şi reactivitatea lor. Suportul vital bazal este definit prin cele 3 link-uri ale lanţului supravieţuirii: acces precoce, începerea precoce a manevrelor de resuscitare şi defibrilare precoce

16 RCRC: SUPORTUL VITAL BAZAL Funcţiile (semnele) vitale sunt: respiraţia, pulsul, tensiunea arterială, culoarea pielei, temperatura, mărimea pupilelor şi reactivitatea lor

17 A MATURI ALGORITMUL SUPORTUL VITAL BAZAL (European Resuscitation Council Guidelines for Resuscitation 2010) Pacientul inconştient Pacientul inconştient Apel la ajutor Apel la ajutor Deschiderea căilor respiratorii Respiraţie normală absentă ? Respiraţie normală absentă ? Apel la 903 (112) Apel la 903 (112) 30 compresiuni sternale 30 compresiuni sternale 2 respiraţii artificiale 2 respiraţii artificiale 30 compresiuni sternale 30 compresiuni sternale

18 PROTOCOLUL DE RCRC SUPORTUL VITAL BAZAL Pe primul plan este securitatea salvatorului/personalului medical: Evaluaţi zona din punct de vedere al pericolelor posibile pentru victimă şi salvator/personalului medical Uitaţi-vă să nu existe în apropiere un cablu electric căzut sau ceva care ar putea explica accidentul persoanei căzute, observate şi care v-ar putea accidenta şi pe dumneavoastră Folosiţi echipamentul de protecţie personală: ochelari, salopetă, mănuşi, vestă, apărători pentru urechi, mască

19 PROTOCOLUL DE RCRC SUPORTUL VITAL BAZAL Victima/pacientul inconştient: Victima/pacientul inconştient: Verificaţi dacă victima/pacientul reacţionează: loviţi-l uşor pe umăr şi întrebaţi-l suficient de tare: Cum vă simţiţi? sau Sunteţi bine, totul este în regulă? Verificaţi dacă victima/pacientul reacţionează: loviţi-l uşor pe umăr şi întrebaţi-l suficient de tare: Cum vă simţiţi? sau Sunteţi bine, totul este în regulă?

20 Cum vă simţiţi? Sunteţi bine, totul este în regulă? Sunteţi bine, totul este în regulă?

21 PROTOCOLUL DE RCRC SUPORTUL VITAL BAZAL Dacă observaţi vreo reacţie (răspunsul sau mişcarea victimei /pacientului): Dacă observaţi vreo reacţie (răspunsul sau mişcarea victimei /pacientului): Atunci nu mişcaţi victima/pacientul (dacă nu se află în pericol) Atunci nu mişcaţi victima/pacientul (dacă nu se află în pericol) Examinaţi circumstanţele Examinaţi circumstanţele Obţineţi informaţia necesară Obţineţi informaţia necesară Apreciaţi continuu condiţiile în jurul victimei/pacientului pentru a nu vă supune pericolelor Apreciaţi continuu condiţiile în jurul victimei/pacientului pentru a nu vă supune pericolelor Chemaţi ajutor dacă este necesar Chemaţi ajutor dacă este necesar

22 PROTOCOLUL DE RCRC SUPORTUL VITAL BAZAL Dacă nu primiţi nici un răspuns, dacă nu geme, nu se miscă, strigaţi: AJUTOR, sperând că va veni cineva să vă ajute Dacă nu primiţi nici un răspuns, dacă nu geme, nu se miscă, strigaţi: AJUTOR, sperând că va veni cineva să vă ajute Dacă apare cineva care să apeleze serviciul de urgenţă 903 (112), fără să pierdeţi timpul, eliberaţi calea aeriană şi analizaţi dacă pacientul respiră Dacă apare cineva care să apeleze serviciul de urgenţă 903 (112), fără să pierdeţi timpul, eliberaţi calea aeriană şi analizaţi dacă pacientul respiră Dacă aţi eliberat calea aeriană şi victima nu respiră şi sunteţi singur, telefonaţi dumneavoastră la numărul serviciul de urgenţă 903 (112) şi precizaţi clar ce aţi găsit o victimă inconştientă şi unde sunteţi: o informaţie clară asupra locului unde se află victima, informaţia prezentaţi fără agitaţie şi lamentări inutile Dacă aţi eliberat calea aeriană şi victima nu respiră şi sunteţi singur, telefonaţi dumneavoastră la numărul serviciul de urgenţă 903 (112) şi precizaţi clar ce aţi găsit o victimă inconştientă şi unde sunteţi: o informaţie clară asupra locului unde se află victima, informaţia prezentaţi fără agitaţie şi lamentări inutile

23 Ajutor

24 PROTOCOLUL DE RCRC SUPORTUL VITAL BAZAL Deschideţi căile aeriene: inclinaţi capul spre spate şi ridicaţi bărbia Deschideţi căile aeriene: inclinaţi capul spre spate şi ridicaţi bărbia Notă: Notă: Dacă victimă/pacient nu răspunde, se verifică dacă este liberă calea aeriană. Fiind în starea de inconstienţă, calea aeriană poate fi astupată de limbă şi ridicarea mandibulei (a bărbiei) va elibera calea aeriană Dacă victimă/pacient nu răspunde, se verifică dacă este liberă calea aeriană. Fiind în starea de inconstienţă, calea aeriană poate fi astupată de limbă şi ridicarea mandibulei (a bărbiei) va elibera calea aeriană Dacă credeţi ca este un corp străin în gura victimei/pacientului (secreţii, proteza dentară), poziţionaţi victima/pacientul în decubit dorsal, o mână poziţionaţi pe fruntea victimei/pacientului şi puneţi capul în hiperextensie, în timp ce cu cealaltă mână ridicaţi mandibula şi eliberaţi căiile aeriene cu degetul învelit în batistă sau tifon Dacă credeţi ca este un corp străin în gura victimei/pacientului (secreţii, proteza dentară), poziţionaţi victima/pacientul în decubit dorsal, o mână poziţionaţi pe fruntea victimei/pacientului şi puneţi capul în hiperextensie, în timp ce cu cealaltă mână ridicaţi mandibula şi eliberaţi căiile aeriene cu degetul învelit în batistă sau tifon În cazul suspiciunii unui traumatism eliberaţi căile aeriene prin tracţiunea la nivelul unghiului mandibulei În cazul suspiciunii unui traumatism eliberaţi căile aeriene prin tracţiunea la nivelul unghiului mandibulei

25 Deschiderea căilor respiratorii

26 PROTOCOLUL DE RCRC SUPORTUL VITAL BAZAL Respiraţia normală absentă ? Respiraţia normală absentă ? Păstrând căile respiratorii deschise, apreciaţi prezenţa respiraţiei privind, ascultând şi simţind: Păstrând căile respiratorii deschise, apreciaţi prezenţa respiraţiei privind, ascultând şi simţind: priviţi dacă este prezentă excursia cutiei toracice, priviţi dacă este prezentă excursia cutiei toracice, ascultaţi aproape de cavitatea bucală prezenţa suflurilor respiraţiei ascultaţi aproape de cavitatea bucală prezenţa suflurilor respiraţiei simţiţi mişcarea aerului (respiraţie) pe obraz simţiţi mişcarea aerului (respiraţie) pe obraz priviţi, ascultaţi şi simţiţi, până la 10 sec înainte de a hotărî, este prezentă respiraţia sau nu priviţi, ascultaţi şi simţiţi, până la 10 sec înainte de a hotărî, este prezentă respiraţia sau nu

27 Aprecierea prezenţei respiraţiei

28

29 PROTOCOLUL DE RCRC SUPORTUL VITAL BAZAL Dacă victima/pacientul respiră: Dacă victima/pacientul respiră: aşezaţi pacientul în poziţie laterală de siguranţă aşezaţi pacientul în poziţie laterală de siguranţă controlaţi permeabilitatea căilor respiratorii controlaţi permeabilitatea căilor respiratorii apelaţi serviciul de urgenţă 903 (112) sau de echipa de resuscitare (în condiţiile spitalului) apelaţi serviciul de urgenţă 903 (112) sau de echipa de resuscitare (în condiţiile spitalului) evaluaţi continuu victima/pacientul evaluaţi continuu victima/pacientul Notă: În primele de sec după un stop cardiac, victima/ Notă: În primele de sec după un stop cardiac, victima/ pacientul poate să respire foarte superficial sa neregulat. Nu trebuie confundat acest mod de respiraţie cu cel normal, victima/pacientul va fi evaluat timp de 10 secunde, iar dacă există dubii, este prezentă sau nu respiraţia, se va considera că victima/pacientul nu respiră.

30 Poziţia laterală de siguranţă

31

32 Respiraţia normală absentă Apel la 903 (112) Trimiteţi pe cineva după ajutor, dacă sunteţi singur, mergeţi după dacă sunteţi singur, mergeţi după ajutor, dar reveniţi după un minut ajutor, dar reveniţi după un minut şi începeţi efectuarea resuscitării şi începeţi efectuarea resuscitării PROTOCOLUL DE RCRC SUPORTUL VITAL BAZAL

33 Suportul circulaţiei sangvine prin compresiunile sternale: Suportul circulaţiei sangvine prin compresiunile sternale: Dacă victima/pacientul este inconştient, nu respiră şi nu are nici un fel de mişcări: Dacă victima/pacientul este inconştient, nu respiră şi nu are nici un fel de mişcări: Aplicaţi imediat o lovitură cu pumnul sau cu podul palmei precordial (în centrul sternului sau al toracelui) Aplicaţi imediat o lovitură cu pumnul sau cu podul palmei precordial (în centrul sternului sau al toracelui) Determinaţi pulsul la a. carotidă Determinaţi pulsul la a. carotidă Notă: Lovitura precordială se efectuează numai dacă sunteţi martori în instalarea stopului cardiac, iar defibrilatorul nu este la îndemână.

34 Lovitura precordială

35 Determinarea pulsului la a. carotidă

36 PROTOCOLUL DE RCRC SUPORTUL VITAL BAZAL Dacă victima/pacientul este inconştient, nu respiră şi nu are nici un fel de miscări – în caz când nu sunteţi martori la instalarea stopului cardiac: Dacă victima/pacientul este inconştient, nu respiră şi nu are nici un fel de miscări – în caz când nu sunteţi martori la instalarea stopului cardiac: Se încep compresiuni sternale (masajul cardiac extern) fără a verifica dacă este puls la a. carotidă: Se încep compresiuni sternale (masajul cardiac extern) fără a verifica dacă este puls la a. carotidă: Executaţi 30 compresiuni sternale Executaţi 30 compresiuni sternale Aceasta reprezintă compresii ritmice aplicate la nivelul jumătăţii inferioare a sternului cu o frecvenţă de cel puţin 100/min (dar care nu depăşeşte 120/min). Deprimarea toracelui realizată de apăsare trebuie să fie de cel puţin 5 cm (dar care nu depăşeşte 6 cm) Aceasta reprezintă compresii ritmice aplicate la nivelul jumătăţii inferioare a sternului cu o frecvenţă de cel puţin 100/min (dar care nu depăşeşte 120/min). Deprimarea toracelui realizată de apăsare trebuie să fie de cel puţin 5 cm (dar care nu depăşeşte 6 cm) Actualmente se consideră că dacă din diferite motive respiraţia nu poate fi realizată, mai important este de a se executa compresiuni sternale pe o perioada de 10 min Actualmente se consideră că dacă din diferite motive respiraţia nu poate fi realizată, mai important este de a se executa compresiuni sternale pe o perioada de 10 min

37 PROTOCOLUL DE RCRC SUPORTUL VITAL BAZAL COMPRESIUNI STERNALE: Se plasează degetele pe marginea inferioară a cutiei toracice a victimei/pacientului pe partea cea mai aproape de salvator (resuscitator) Se plasează degetele pe marginea inferioară a cutiei toracice a victimei/pacientului pe partea cea mai aproape de salvator (resuscitator) Se alunecă cu degetele spre punctul unde coastele se articulează la stern în centrul părţii inferioare a toracelui Se alunecă cu degetele spre punctul unde coastele se articulează la stern în centrul părţii inferioare a toracelui

38 PROTOCOLUL DE RCRC SUPORTUL VITAL BAZAL COMPRESIUNI STERNALE: Se plasează podul unei palme pe jumătatea inferioară a toracelui şi cealaltă mână deasupra primei, astfel ca mâinile să fie paralele. Trebuie să fie sigur că axul mâinilor este plasat pe axul sternului. Aceasta va menţine presiunea principală de compresie asupra sternului şi va scădea riscul fracturării coastelor Se plasează podul unei palme pe jumătatea inferioară a toracelui şi cealaltă mână deasupra primei, astfel ca mâinile să fie paralele. Trebuie să fie sigur că axul mâinilor este plasat pe axul sternului. Aceasta va menţine presiunea principală de compresie asupra sternului şi va scădea riscul fracturării coastelor Degetele pot fi întinse sau încrucişate, dar nu trebuie să atingă toracele Degetele pot fi întinse sau încrucişate, dar nu trebuie să atingă toracele

39 COMPRESIUNI STERNALE

40

41 PROTOCOLUL DE RCRC SUPORTUL VITAL BAZAL Compresiunile eficiente sunt obţinute dacă se respectă următoarele: - coatele sunt întinse, umerii poziţionaţi deasupra mâinilor pentru ca fiecare compresiune să fie strict pe stern - se eliberează complet presiunea asupra toracelui pentru a permite fluxul sangvin în cord şi plămâni

42 PROTOCOLUL DE RCRC SUPORTUL VITAL BAZAL Compresiunile eficiente sunt obţinute dacă se respectă următoarele: perfuzia cerebrală şi coronară este eficientă atunci când 50% din durata unui ciclu compresiune/decompresiune este alocat fazei de compresiune şi 50% fazei de relaxare perfuzia cerebrală şi coronară este eficientă atunci când 50% din durata unui ciclu compresiune/decompresiune este alocat fazei de compresiune şi 50% fazei de relaxare pentru a menţine poziţia corectă a mâinilor în timpul unui ciclu de 30 compresiuni, nu trebuie ridicate mâinile de pe torace; totuşi, trebuie permis toracelui să revină la poziţia normală după fiecare compresiune pentru a menţine poziţia corectă a mâinilor în timpul unui ciclu de 30 compresiuni, nu trebuie ridicate mâinile de pe torace; totuşi, trebuie permis toracelui să revină la poziţia normală după fiecare compresiune

43 COMPRESIUNI STERNALE

44 Compresiuni sternale cu CardioPump

45 PROTOCOLUL DE RCRC SUPORTUL VITAL BAZAL Efectuarea ventilaţiilor artificiale: Efectuarea ventilaţiilor artificiale: Dacă victima/pacientul nu respiră, trebuie să fie efectuată ventilaţia artificială Dacă victima/pacientul nu respiră, trebuie să fie efectuată ventilaţia artificială În timpul acestor manevre, plămânii trebuie expansionaţi adecvat cu fiecare ventilaţie În timpul acestor manevre, plămânii trebuie expansionaţi adecvat cu fiecare ventilaţie Se utilizează procedeele gură la articol de protecţie(gură la masca facială, gură la tub Safar etc.) Se utilizează procedeele gură la articol de protecţie(gură la masca facială, gură la tub Safar etc.) Respiraţia gură la masca facială este o metodă rapidă şi Respiraţia gură la masca facială este o metodă rapidă şi eficientă de oxigenare şi ventilare a victimei. Aerul expirat de resuscitător conţine suficient oxigen pentru victimă eficientă de oxigenare şi ventilare a victimei. Aerul expirat de resuscitător conţine suficient oxigen pentru victimă Pentru efectuarea ventilaţiilor se menţine calea aeriană deschisă, se execută 2 respiraţii succesive (o inspiraţie – o sec) Pentru efectuarea ventilaţiilor se menţine calea aeriană deschisă, se execută 2 respiraţii succesive (o inspiraţie – o sec)

46 PROTOCOLUL DE RCRC SUPORTUL VITAL BAZAL Notă: Notă: Dacă este necesară numai resuscitarea respiratorie, se fac respiraţii pe minut (adică o respiraţie la 4-5 sec) Dacă este necesară numai resuscitarea respiratorie, se fac respiraţii pe minut (adică o respiraţie la 4-5 sec) Volumul acestor ventilaţii să fie de ml (10 ml/kg) în 1- 2 sec Volumul acestor ventilaţii să fie de ml (10 ml/kg) în 1- 2 sec Ventilaţia cu masca-balon AMBU este cea mai utilizată metodă de ventilaţie cu presiune pozitivă, atât în sistemul medical de urgenţă cât şi în spital Ventilaţia cu masca-balon AMBU este cea mai utilizată metodă de ventilaţie cu presiune pozitivă, atât în sistemul medical de urgenţă cât şi în spital Un balon cu mască pentru adulţi trebuie să aibă următoarele caracteristici: Un balon cu mască pentru adulţi trebuie să aibă următoarele caracteristici: valva să permită un flux de oxigen de maxim 30 l/min valva să permită un flux de oxigen de maxim 30 l/min se aibă conexiuni standard de 15 mm/22 mm se aibă conexiuni standard de 15 mm/22 mm se aibă un rezervor de oxigen care să permită administrare de concentraţii mari de oxigen se aibă un rezervor de oxigen care să permită administrare de concentraţii mari de oxigen valva outlet să nu poată fi acoperită valva outlet să nu poată fi acoperită să poată funcţiona satisfăcător în condiţii obişnuite de mediu sau la temperaturi extreme să poată funcţiona satisfăcător în condiţii obişnuite de mediu sau la temperaturi extreme

47 Respiraţia gură la gură

48 Ventilaţia cu balon de ventilaţie Ventilaţia gură la mască

49 PROTOCOLUL DE RCRC SUPORTUL VITAL BAZAL Compresiuni sternale şi ventilaţie artificială: Se combină compresiuni sternale cu ventilaţie artificială: se continuă cu alternanţa: 30 compresiuni sternale şi 2 ventilaţii artificiale Notă: Se face numai compresiuni sternale, fără respiraţie artificială: Dacă salvatorul nu este instruit sau nu doreşte să execute respiraţia gură la gură Frecvenţa compresiunilor sternale trebuie să fie de 100/min Se întrerup compresiunile sternale numai dacă victima începe să respire normal Continuaţi resuscitarea până la: Apariţia semnelor vitale la victimă/pacient (puls la artera carotidă şi respiraţia spontană) Sosirea echipei specializate a serviciului AMU sau echipei de resuscitare (în condiţiile spitalului) Epuizarea fizică a salvatorului/personalului medical

50 COMPRESIUNI STERNALE ŞI RESPIRAŢII ARTIFICIALE EFECTUATE DE UN SINGUR SALVATOR 30 compresiuni sternale/ 2 respiraţii artificiale

51 30 compresiuni sternale/2 ventilaţii artificiale COMPRESIUNI STERNALE ŞI VENTILAŢII ARTIFICIALE EFECTUATE DE DOI SALVATORI

52 CRITERIILE DE APRICIEREA EFECTUĂRII CORECTE A RCRC Dispariţia midriazei (îngustarea pupilelor), se observă reacţie lacrimogenă a ochilor, reapariţie a reflexului fotomotor Dispariţia midriazei (îngustarea pupilelor), se observă reacţie lacrimogenă a ochilor, reapariţie a reflexului fotomotor Se constată mişcări spontane ale cutiei toracice în timpul respiraţiei asistate fără regurgitare Se constată mişcări spontane ale cutiei toracice în timpul respiraţiei asistate fără regurgitare Apariţia pulsului la a. carotidă Apariţia pulsului la a. carotidă Recolorarea tegumentelor (micşorarea cianozei) Recolorarea tegumentelor (micşorarea cianozei) Se constată contracţii spontane ale membrelor Se constată contracţii spontane ale membrelor Pe monitor/ECG: linie de aspect ondulator de amplitudine crescută, însoţită de rare complexe QRS Pe monitor/ECG: linie de aspect ondulator de amplitudine crescută, însoţită de rare complexe QRS

53 COMPLICAŢIILE ÎN EFECTUAREA RCRC Efectuarea intubaţiei endotraheală repetată, cu durata de peste 15 sec duce la stop cardiac Efectuarea intubaţiei endotraheală repetată, cu durata de peste 15 sec duce la stop cardiac Inspiraţia forţată în efectuarea resuscitării duce la ruptura alveolelor şi a pleurei viscerale cu instalarea pneumotoraxului sub tensiune Inspiraţia forţată în efectuarea resuscitării duce la ruptura alveolelor şi a pleurei viscerale cu instalarea pneumotoraxului sub tensiune Regurgitaţie cu inspiraţia conţinutului gastric în arborul traheobronşic Regurgitaţie cu inspiraţia conţinutului gastric în arborul traheobronşic Fractura coastelor, mai des la pacienţii în etate Fractura coastelor, mai des la pacienţii în etate Fractura sternului sau procesului xiphoideus Fractura sternului sau procesului xiphoideus Leziunea ficatului Leziunea ficatului

54