Şcoala diabetului Zinaida Alexa d.m., asistent universitar. - презентация

1 Şcoala diabetului Zinaida Alexa d.m., asistent universitar

2 Premizele temei Odată cu dezvoltarea progresului tehnico-ştiinţific în ţările dezvoltate s-a redus frecvenţa maladiilor acute. Au crescut numărul bolilor cronice, care necesită tratament îndelungat inclusiv şi tratament efectuat de bolnavul însuşi. Pacienţii cronici trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru sănătatea proprie. Necesită să fie instruiţi, pentru aşi controla starea sănătăţii. Medicii în aceste cazuri, mai au un rol important – cel de instruire al pacienţilor. În prezent şcolarizarea pacientului cu diabet a devenit o parte indispensabilă a serviciului diabetologic.

3 Fiecare 24 ore… 4,384 cazuri noi de diabet sunt diagnosticate 195 diabetici suportă amputaţii 128 oameni încep tratamentul stadiului terminal BCR 50 persoane devin orbi 839 de bolnavi decedează din cauza diabetului Derived from: NIDDK, National Diabetes Statistics

4 Not to worry-its just a little sugar

5 Costul estimativ al diabetului SUA Total: $174 billion Costuri medicale directe: $116 billion Costuri indirecte: $58 billion 1 pacient diabetic anual $, comparativ nondiabetic – $ NIDDK, National Diabetes Statistics

6 Istoricul Anii 20 primele încercări a educa pacienţii cu diabet: Joslin – SUA, Roma – Portugalia, Lourens – Anglia, Constan – Suedia, Pirart – Belgia. Anii 70 – necătând la progresele ştiinţifice în domeniu, lipsea o ameliorare clinică în dinamica maladiei, ceea ce a impus o metodă nouă – implicarea activă a bolnavului în procesul de tratament Miller a elaborat o lucrare de şcolarizare a bolnavilor. Centrele care au aplicat-o în practică au demonstrat scăderea comelor diabetice – 80%, amputaţiile – 75% – a apărut tendinţa de normalizarea glicemiei maxim posibilă pentru profilaxia complicaţiilor microvasculare şi ameliorarea calităţii vieţii – 1990 se elaborează programe speciale de şcolarizare L. Berger – Germania, J.PH. Assal - Elveţia

7 Educaţia în diabet a devenit nu un element al tratamentului, ci tratamentul însuşi. Elliot P. Joslin

8 Scopul şcolarizării Înzestrarea pacienţilor cu diabet cu cunoştinţe teoretice şi practice, care să le asigure motivaţia şi să le permită implicarea activă în propriul tratament.

9 Structura educaţiei prevede: Etapa iniţială – concomitentă cu diagnosticul, care va conţine informaţii de bază, utile pacientului într-o primă etapă; Educaţia propriu-zisă sau continuuă – care oferă pacientului toate informaţiile necesare pentru implicarea sa activă în tratament şi control; Evaluarea periodică a cunoştinţelor şi deprinderilor. Abordarea iniţială a educaţiei se face la nivelul centrelor de diabet, continuitatea acesteia este asigurată în colaborare cu medicii de familie, pe baza unui curriculum comun. Evaluarea educaţiei va constitui un obiectiv al evaluării anuale globale, efectuată de diabetolog.

10 Obiective Inducerea de cunoştinţe despre diabet, complicaţiile acestuia, obiectivele şi metodele de tratamnet; Instruirea teoretică şi practică necesară desfăşurării normale a vieţii sociale, familiale, a autocontrolului şi automonitorizării; Instruirea teoretică şi practică necesară insulinoterapiei, prevenirii şi tratării hipoglicemiilor; Explicarea şi oferirea de soluţii practice în diverse situaţii speciale (evenimente mondene, călătorii, zile dificile, intercurenţe); Instruirea specifică în prezenţa complicaţiilor; Identificarea şi depăşirea barierelor ce limitează aderenţa la tratament, inducerea motivaţiei tratamentului.

11 Organizarea şcolarizării 1 Elaborarea programelor speciale: »DZ tip 1 »DZ tip 2 (dietă + ADO) »DZ tip 2 (insulinoterapie) »Copii cu DZ şi părinţii acestora »DZ asociat hipertensiunea arterială »DZ şi sarcina Forma şcolarizării »Grup 7-10 persoane »Individuală Modelul »Staţionar 5-10 zile (DZ tip 1) »Ambulator – staţionar de zi (DZ tip2)

12 Organizarea şcolarizării 2 Prezenţa literaturii metodice: »Broşuri pentru pacienţi »Material didactic pentru program »Materila ilustrativ »Agenda diabeticului Utilizarea raţională a resurselor medicale. Ameliorarea diagnosticului timpuriu al complicaţiilor cronice. Organizarea dispensarizării îndelungate a pacienţilor diabetici.

13 W e I g h t l o s sH e a l t h y d I e tE x e r c I s eS c r e e n I n g P o s t e rV I d e o - t a p eP r o c u r eL e c t u r e L o w p r e v a l e n c el e s s c o m p l I c a t I o n Programe de educaţie Educator. Sisteme educaţionale. Materiale educaţionale. Integrarea în stilul de viaţă. Formarea grupurilor de studiu. Pacient Cunoştinţe Date generale diabet Managementul Diabetului Comportamentul Complianţa/respectare Control bun HbA1c glicemia Greutatea corporală Reducerea complicaţiilor Reducerea cheltuielilor medicale Modelul educării pacientului cu diabet

14

15 Eşec. - De ce ??? Metodologia procesului instructiv: –formarea grupelor de pacienţi cu diverse tipuri de diabet; –lipsa implicării pacientului în procesul de instruire; –alegerea materialului demonstrativ: audio, video.

16 Procesul de instruire Programe structurate: –Să posede un anumit număr de moduli, fiecare dintre care conţin câteva etape. –Asigurarea acestora cu material ilustrativ. Formarea motivaţiei – pentru ca pacientul să-şi asume responsabilitatea pentru tratamentul maladiei sale.

17 Dacă medicul spune, pacientul poate să nu audă, ceea ce i se vorbeşte; Dacă aude, nu înseamnă că a înţeles; Dacă a înţeles, nu este garantat că a primit ceea ce i s-a spus şi a fost de acord; Dacă este de acord cu cele auzite, nu întotdeauna îşi va schimba comportamentul; Dacă o dată va respecta recomandările, nu înseamnă că le va respecta regulat.

18 Recomandări pentru procesul de instruire: Lecţii sub formă discuţii cu implicarea activă în proces a pacienţilor pentru însuşirea mai bună a temelor propuse. Evitarea folosirii termenilor medicali pentru expunerea materialului. Legătura inversă – între pacient şi instructor

19 Principii ale educaţiei Să fie efectuată de personal bine instruit în acest sens, conform unui curriculum comun; Să fie adaptată ca limbaj şi conţinut pacientului; Să corespundă cu necesităţile reale ale pacientului, cu domeniile sale de interes; Să se acorde timp şi spaţiu adecvat Să nu conţină mai mult de 4-5 noţiuni noi/şedinţă Să nu aibă durată prea mare şedinţele, riscul de a obosi sau plictisi persoana, Să fie sub formă de discuţii interactive, cu referire la aspectele practice

20 Programul pentru DZ tip 1

21 Scopul Inducerea unei atitudini pozitive faţă de tratamentul cu insulină (intensiv sau convenţional),depăşirea stresului sau senzaţiei de frică determinate de injecţiile cu insulină; Instruirea în vederea: automonitorizării, autocontrolului şi implicării pacientului în propriul tratament; Asigurarea calităţii vieţii, inserţiei sociale, profesionale şi familiale.

22 Şcolarizare intensă în grup, avantajele căreia sunt: Schimb de experienţă; Scade sentimentul de singurătate; Susţinere psihologică; Exemple pozitive, prezenţa dinamicii la alţi membri ai grupului.

23 Programul pentru DZ tip 2

24 Şcolarizare în grup: De dorit staţionar de zi, 4-5 lecţii o dată/săptămână, Examinare şi şcolarizare cu corecţia tratamentului. Autocontrolul indicilor metabolici. Utilizarea în practică a remediilor nefarmacologice de tratament – optimizarea stilului de viaţă Individualizarea valorilor ţintă. Profilaxia complicaţiilor membrelor inferioare

25 Tematica Noţiuni generale despre diabet; Principii de tratament Insulinoterapia; Alimentaţia; Exerciţiul fizic; Complicaţiile acute ţi cronice; Automonitorizare. Riscul cardiovascular şi a factorilor de risc** Prevenirea şi controlul acestora **

26 Modulul 1. Noţiuni generale despre diabet. Diabetul zaharat nu este o boală, ci un mod de viaţă. M. Bergher Întrebările propuse: 1.Ce este diabetul zaharat. 2.De ce se majorează cantitatea de glucoză în sânge. 3.Unde se elimină insulina 4.Cum funcţionează pancreasul. 5.Cum acţionează insulina asupra glicemiei 6.Care substanţe micşorează glicemia. 7.Care sunt sursele de glucoză 8.Care sunt valorile normale ale glucozei pe nemâncate şi după masă. 9.Semnele caracteristice hiperglicemiei 10.Cum nimereşte glucoza în urină 11.Care este nivelul glicemiei ce permite pătrunderea glucozei în urină.

27 Ce este diabetul zaharat? Diabetul zaharat – este majorarea cronică a glicemiei, ca rezultat a destrucţiei celulelor – beta. Există 4 tipuri de diabet: DZ tip 1 – la copii şi la tineri, insulina este redusă şi necesită tratamnet cu insulină, DZ tip 2 - la adulţi, preponderent cei cu obezitate; forme secundare de diabet (Boala pancreatica, Tulburari hormonale, Indus de medicamente si substante chimice, Anomalii ale receptorilor insulinei), Diabet gestaţional.

28 De ce se majorează cantitatea de glucoză în sânge Glucoza reprezintă sursa energetică pentru celulă. În celulă poate pătrunde doar în prezenţa insulinei. Dacă insulina este insuficientă, glucoza rămâne în sânge. Celulele rămân fără substrat de energie şi sunt înfometate – şi apare senzaţia de foame

29 Ce reprezintă insulina Insulina un hormon, care îşi are originea în pancreas – un organ de 15 cm lungime, localizat posterior de stomac. La oamenii sănătoşi, pancreasul are mulţi produşi de secreţie, inclusiv insulina. La o persoană cu diabet, apare unul din următoarele fenomene: –Lipsa totală a insulinei; –producerea insulinei în cantitate insuficientă de către pancreas; –insulina secretată nu funcţionează normal. În toate aceste cazuri, întregul sistem nu mai funcţionează, rezultatul final fiind acela că glucoza rămâne în sînge, neputând fi transformată în energie.

30 Cum funcţionează pancreasul La persoanele sănătoase în sânge permanent este o cantitate de insulină, care la majorarea glicemiei – CREŞTE, iar la scăderea glucozei în sânga –SCADE. În lipsa insulinei cauzate de diabetul zaharat, nivelul glucozei rămâne permanent majorat.

31 Cum acţionează insulina asupra glicemiei Insulina asemănător unei cheiţe deschide celula pentru glucoză, astfel glucoza din sânge trece în celulă. În lipsa insulinei celulele râmăn înfometate. Excepţia ţesuturilor care se alimentează cu glucoză şi în lipsa insulinei (creerul, terminaţiunile nervoase, cristalinul, eritrocitele, celulele membranei interne a vaselor). În hiperglicemie, glucoza pătrunde în aceste ţesuturi cauzând modificări şi dezvoltarea complicaţiilor.

32 Care sunt sursele de glucoză Sursele de glucide în organism: Glucoza din alimente Glucoza din ficat, care este un depo de glucide Nu se poate obţine o normalizare a glicemiei, doar cu limitarea glucidelor, deoarece în acest caz ficatul începe să producă o cantitate mai mare de glucoză

33 Care sunt valorile normale ale glucozei pe nemâncate şi după masă. Valori normale: Glucoza pe nemâncate 3,3 – 5,5 mmol/l După 2 ore de la masă 7,8 mmol/l

34 Semnele caracteristice hiperglicemiei În cazul hiperglicemiei celulel sunt flămânde din care cauză apar: Utilizarea în exces a lichidelor (polidipsie), Urinări frecvente (poliurie) Senzaţie de foame (polifagie) Perdere ponderală Slăbiciuni generale

35 Cum nimereşte glucoza în urină Rinichii omului sunt un filtru, destinat eliminării substanţelor toxice din organism. Când nivelul glucozei sanguine este majorat, rinichii nu sunt capabili să-l menţină şi el nimereşte în urină. Glucoza se elimină doar împreună cu apa (1 gr glucoză duce la eliminatea şi gr de apă).

36 Care este nivelul glicemiei ce permite pătrunderea glucozei în urină. Pragul renal pentru glucoză, reprezintă nivelul glicemiei minime la care are loc trecerea în urină. Pragul renal pentru glucoză este de 9-10 mmol/l

37 Modulul 2. Diabetul zaharat de tip 1 Diabetul de tip I insulino-dependent apare de regula inainte de varsta de 35 de ani, de aceea mai este numit si diabet juvenil. Diabetul zaharat de tip I reprezinta 5%- 10% din totalul cazurilor de diabet. In cazurile de diabet juvenil, pancreasul nu secreta suficienta insulina.

38 Daca secretia de insulina este deficitara, glicemia este mare, iar tesuturile nu pot utiliza glucoza pentru producerea de energie. In aceasta forma de diabet, un nivel crescut al glicemiei se asociaza cu complicatii la nivelul ochilor, inimii, vaselor de sange, nervilor si rinichilor. Daca glicemia are valori foarte mari apare un dezechilibru metabolic sever (cetoacidoza diabetica).

39 Pentru controlarea glicemiei este nevoie de insulina, adusa din exterior, din moment ce pancreasul nu o produce. Astfel, bolnavul de diabet de tip I fie isi face zilnic injectii cu insulina, fie foloseste o pompa de insulina. In acelasi timp, in aceasta forma de diabet este nevoie de o abordare deosebita a dietei, astfel incat carbohidratii sa fie atent distribuiti pe parcursul zilei pentru a fi evitate cresterile bruste ale glicemiei imediat dupa masa. Exercitiile fizice au si ele un rol important in diabet, deoarece activitatea fizica creste eficacitatea insulinei. Predispozitia genetica, infectiile cu virusuri ce afecteaza tesutul pancreatic (virusul rubeolic, oreionul, virusul mononucleozei infectioase), dieta dezechilibrata sunt principalii factori care provoaca diabet de tip I. Laptele de vaca introdus prea devreme in dieta copiilor, cafeaua consumata de copii favorizeaza aparitia acestui tip de diabet.

40 Modulul 3. Alimentarea pacienţilor cu diabet de tip 1 Unica modaliate de a-ţi păstra sănătatea este să mănânci ceea ce nu-ţi place, să bei ceea ce nu-ţi place şi să faci ceea ce nu vrei să faci. M.Twain

41 Toate alimentele conţin glucide, lipide şi proteine. Numai glucidele duc la mahorarea nivelului de glucoză în sânge. Pacientul cu diabet de tip 1 trebuie să ieie în consideraţie cantitatea de glucide administrate pentru a- şi calcula corect doza de insulină cu acţiune rapidă. Glucidele se conţin în majoritatea produselor vegetale, şi în cele animale în special cele lichide. În dependenţă de faptul cât de mult modifică glicemia produsele se clasifică: în cele ce trebuie luate în consideraţie şi cele care nu se iau în calcul.

42 Glucidele care sunt luate în calcul: Cerealele (produsele de panificaţie): pâinea, pastele făinoase, crupele Fructele; Cartoful şi porumbul; Laptele şi produsele lactate; Produsele ce conţin zaharoză.

43 Sistema unităţilor de pâine Pentru a se alimenta divers, pacientul cu diabet zaharat trebuie să se înveţe să înlocuiască unele produse cu altele. Pentru aceasta a fost întrodusă sistema Unităţilor de Pâine. 1 UP – conţine gr de glucide. 1UP (necompensată cu insulină) – creşte glicemia cu 1,5 – 1,9 mmol/l. Pentru a neutraliza 1Up este necesat de 1,5 – 4Un de insulină rapidă Nu se recomandă la o masă de administrat mai mult de 7 – 10Un de pâine

44 PRODUSE DE PANIFICAŢIE 1 felie 2 felii Pîine albă Pîine sură Pesmeţi 20 gr 25 gr 15 gr PRODUSE LACTATE 1 pahar Lapte Lapte acru (chefir) Frişcă 250 ml PASTE FĂINOASE linguri de masă* paste făinoase15 г În formă crudă.. Fierte 1 Un de pîine se conţine în 2-4 linguri de masă CRUPE 1 lingură de masă 2 lingură de masă 1 lingură de masă Hrişcă* Fulgi de porumb Griş* Făina Ovăs* Arpacaş* Mei* Orez* *- formă crudă. Fierte 1 Unitate de pîine se conţine 2 linguri de masă. * 15gr 15 gr

45 CARTOFI Cartoful 1 Unitete de pîine = cartof de mărimea oului de găină 2 lingură de masă Cartof Pireu de cartofi Cartofi prăjiţi 65 gr 75 gr 35 gr FRUCTE ŞI POMUŞOARE mare 1 bucată 1 mijlocie 1/2 bucată, mijlocie 12 bobiţe 15 1 mare 1/2 1 mijlocie 1 bucată 10 mijlocii 6 linguri de masă 8 linguri de masă 2-3 mijlocii 1 mare 4 mijlocii 7 linguri de masă 1 mijlociu Caise Gutuie Ananas Harbuz Portocale Banane Poamă Vişine Rodie Greiptfruct Pere (prăsade9 Zămos Căpuşune Agriş Zmeură Mandarine Piersic Prune Coacăză Mere 110 gr 140 gr 270 gr 150 gr 70 gr 90 gr 170 gr 90 gr 100 gr 160 gr 120 gr 150 gr 120 gr 90 gr 140 gr 90 gr

46 Necesitatea individuală în glucide (pentru 24 ore) Deficit ponderal, activitate fizică, sarcină, vârsta pubertară25-30 Unităţi de pâine IMC normal, activitate fizică moderată20-22 Unităţi de pâine IMC normal, activitate fizică minimală15-18 Unităţi de pâine Exces de masă corporală10-15 Unităţi de pâine Repartizarea Unităţilor de pâine pe parcursul zilei în dependenţă de regimul alimentar Dejun II-lea dejunPrânzGustareCinăII cină 30%10%25%10%25% 30%25%15%30% 35% 25%10%25%10%20%10%

47 Pentru a avea suficientă energie dumneavoastră trebuie să consumaţi o cantitate suficientă de glucide aşa ca: pâine, paste făinoase, orez, cartofi şi fructe. Aceste produse trebuiesc divizate în trei părţi de bază şi 2-3 alimentări suplimentare pe parcursul zilei. Zahărul, mierea, bomboanele şi băuturile răcoritoare NU trebuie să se conţină în regimul alimentar de bază al Dumneavoastră, însă POT FI consumate, PENTRU A COMPENSA ACTIVITATEA FIZICĂ EXCESIVĂ sau ÎN CAZ CÎND NIVELUL GLUCOZEI ÎN SÂNGE ESTE SCĂZUT.

48 Ţineţi minte: Hrana ce conţine glucide duce la majorarea glucozei în sânge. Insulina reduce conţinutul glucozei în sânge. Activitatea fizică scade conţinutul glucozei în sânge. Cantitatea insuficientă de glucide consumată poate duce la dezvoltarea stării de hipoglicemie. Panul dietei dumneavoastră îl elaboraţi împreună cu medicul curant.

49 Sfaturi utile: –Serviţi masa la timp, nu ignoraţi orele de masă. – Străduiţi-vă să consumaţi aceeaşi cantitate de hrană în fiecare zi. –Dacă planificaţi intensificarea activităţii fizice, este absolut necesar să consumaţi o cantitate suplimentară de glucide, de exemplu un pahar de suc sau o bucată de pâine, întrucît majorarea activităţii fizice duce la micşorarea nivelului de glucoza în sânge. –Deseori determinarea nivelului glucozei în sânge vă oferă posibilitatea de a deosebi şi înţelege impactul activităţii fizice şi a diferitor produse alimentare asupra concentraţiei de glucoza în sânge. –Aceasta vă va oferi un mod mai liber de viaţă. –Alcoolul micşorează concentraţia glucozei în sânge, de aceea dacă serviţi alcool, atunci neapărat şi serviţi şi ceva hrană. NOTĂ! Diabetul zaharat nu se tratează cu alcool. Trebuie să reduceţi la maximum consumul alcoolului. –Puteţi servi doar băuturi ce nu conţin zahăr. –Purtaţi întotdeauna cu sine zahăr şi dropsuri. Dacă nivelul glucozei în sânge va scădea considerabil, mâncaţi imediat câteva bucăţi de zahăr sau serviţi ceai dulce, suc.

50 Modulul 4. Insulinoterapia Principii de tratament insulinoterapia este indispensabilă; administrarea insulinei trebuie să mimeze cât mai fidel ceea ce se întâmplă în mod fiziologic la cei fără diabet. Aceasta se poate realiza prin administrarea de prize multiple de insulina cu acţiune rapidă preprandială şi a unei prize de insulina cu acţiune prelungită la culcare; alimentaţia trebuie adaptată caloric şi nutritiv; orarul, cantitatea şi conţinutul meselor trebuie corelate cu insulino­terapia şi activitatea fizică; automonitorizarea este o metodă extrem de utilă controlului glicemic; este necesară respectarea programului de monitorizare, de screen-ing al complicaţiilor şi de evaluare globală periodică.

51 Tipurile de insulina şi acţiunea lor: insuline cu acţiune - rapidă (insuline clare); - prelungită (insuline tulburi ce trebuie agitate înainte de utilizare). concentraţia insulinelor - flacoane de 10 ml-100 Ui/ml; cartuşe de l,5ml, 3, Ui/ml] pentru Pen-uri

52 Insuline Insuline cu actiune rapida Sunt insuline cu aspect clar a caror actiune se instaleaza rapid, iar durata de actiune este scurta, de exemplu ACTRAPID® (scade glicemia la 0-30 de minute dupa injectare). Analog de insulina cu actiune rapida Necesitatea introducerii unei insuline cu debut rapid (10-20') si durata de actiune scurta (3-5 h) a dus la descoperirea insulinei aspart NovoRapid®, analog de insulina umana cu actiune rapida. Obtinut prin inginerie genetica, NovoRapid® este asemanator ca structura cu insulina umana, dar diferit prin efectele sale imbunatatite.

53 Insuline cu actiune intermediara Aceste insuline cu aspect albicios, tulbure sunt obtinute prin adaugarea unei substante care le intarzie absorbtia. De exemplu INSULATARD® isi incepe actiunea in cca. 1 1/2 ore dupa injectare iar durata de actiune este de 24 ore. Amestecuri (mixturi) Sunt amestecuri de insuline cu actiune rapida cu insuline cu actiune intermediara. Gama MIXTARD® cuprinde mai multe combinatii in functie de raportul dintre cele doua tipuri de insuline. De exemplu MIXTARD® 30 contine 30% insulina rapida si 70% insulina cu actiune intermediara. Analog de insulina cu actiune intermediara + actiune rapida NovoMix® 30 este analogul de insulina care contine 30% insulina aspart cu actiune rapida si 70% protamin insulina aspart cristalizata cu actiune intermediara.

54 Informaţii practice privind insulinoterapia Insulina se păstrează la 5o C. Vara trebuie ţinută la frigider (dar nu în congelator), iar iarna între ferestre. Fiecare flacon are înscris pe el data expirării, care trebuie respectată. În caz de călătorii, insulina se va păstra în bagajul de mână, dar se va asigura şi o rezervă În anumite condiţii, insulinele cu acţiune rapidă şi lentă pot fi amestecate în aceeaşi seringă, dacă pH lor este compatibil. În acest caz se trage în seringă întâi insulina rapidă şi apoi cea lentă. În prezent există insuline premixate, cu un conţinut de insulină rapidă între 10 şi 50%, care sunt preferabile. Locul injecţiei trebuie permanent schimbat cu 2-3 cm, menţinându-se aceeaşi zonă (abdomen, coapse etc.). Când se schimbă zona, trebuie ţinut seama de curba de absorbţie a insulinei specifică acesteia: cea mai rapidă din peretele abdominal, cea mai lentă, din regiunea deltoidiană. Insulinele se administrează înaintea meselor. Dacă la testare glicemia este până la 6,6 mmol/l, pacientul poate mânca imediat, iar dacă glicemia este mai mare masa trebuie întârziată cu minute. Când testarea nu este posibilă, insulina poate fi administrată înaintea meselor astfel: cu 15 – 30 minute pentru cele rapide, cu 45 minute pentru cele intermediare şi cu 60 minute pentru cele lente.

55 Fiecare pacient (după vârsta de 10 – 12 ani ) trebuie să-şi facă singur injecţia cu insulină. Opoziţia cea mai mare se înregistrează la persoanele mai vârstnice de la ţară. Pacientul nu trebuie să părăsească spitalul până când medicul nu asistă la modul în care pacientul îşi administrează insulina, fără nici un sprijin sau îndrumare. Seringa de unică folosinţă poate fi utilizată de mai multe ori de către aceeaşi persoană. Seringa nu trebuie ţinută sau spălată în alcool, întrucât resturile de alcool inactivează insulina de la administrarea ulterioară. Spălarea nu se face cu ser fiziologic steril. Numai dopul de cauciuc al flaconului şi suprafaţa pielii unde se face injecţia se şterg cu alcool. După ştergerea pielii se aşteaptă un minut până când aceasta se usucă. Înainte de a trage insulina în seringă, flaconul se încălzeşte între palme. Insulinele intermediare sau lente se agită pentru omogenizare. Se întroduce aer în flacon, câte unităţi de insulină vor fi extrase. Injectarea trebuie făcută strict subcutanat, adică la 1,0 – 1,5 cm adâncime în pliul cutanat. Injectarea intradermică întârzie rezorbţia, în timp ce injectarea intramusculară sau intravenoasă (care trebuie verificată prin aspirare), precipită întrarea în acţiune a insulinei. Injectarea insuline trebuie să fie nedureroasă. Durerea poate fi produsă de: folosirea insulinei prea reci; ac uzat; resturi de alcool rămase pe piele; injectare intradermică.

56 Modulul 5. Complicaţiile acute Hipoglicemia Prevenirea hipoglicemiei –Conţinutul glucozei în sânge variază - insulina micşorează conţinutul de glucoza în sânge. –Dacă nivelul de glucoza în sânge v-a scăzut considerabil, Dvs. puteţi simţi: transpiraţie excesivă, foame, stare de nelinişte, tremur, senzaţii stranii, pierdere din puterea de concentrare, dublarea imaginii vizuale, bătăi accelerate de inimă. Dacă vă aflaţi în această situaţie, atunci: administraţi imediat zahăr - două-trei bucăţi sau trei linguriţe de ceai. Dacă nu veţi urma această indicaţie, nivelul glucozei în sânge se poate micşora într-atât, încât puteţi să vă pierdeţi cunoştinţa.

57

58 Aceasta se poate întâmpla: Dacă aţi mâncat prea puţin în raport cu doza insulinei injectate. –Nu ignoraţi mesele şi serviţi la timp. –Faceţi un zilnic al autocontrolului. Dacă aţi avut o activitate fizică excesivă. –Mai administraţi glucide, de exemplu 2 biscuiţi, o tartină, o mică tabletă de ciocolată. Dacă doza de insulina este prea mare, atunci analizaţi împreună cu medicul Dumneavoastră în ce măsură doza şi schema de administrare a insulinei - corespund cu regimul alimentar şi cu efortul fizic.

59 Sfaturi de bază pentru prevenirea hipoglicemiei: întotdeauna să aveţi la dispoziţia Dumneavoastră zahăr (de exemplu 3 bucăţi de zahăr, glucoza, biscuiţi, bomboane). Verificaţi în permanenţă dacă aveţi cu sine ceva dulce. Purtaţi mereu cu Dvs. cartela pacientului cu diabet zaharat. înştiinţaţi rudele şi colegii Dvs. despre complicaţiile hipoglicemice posibile. Ei trebuie să înveţe'cum să acorde ajutor, cât şi să ştie unde păstraţi zahărul şi preparatul GlucaGen®HypoKit. Nu conduceţi maşina pînă cînd nu sunteţi siguri de adaptabilitatea insulinoterapiei. Fiţi foarte atenţi cu alcoolul. Alcoolul contribuie la micşorarea nivelului de glucoza în sânge şi maschează simptoamele hipoglicemiei.

60 Boli intercurente, cetoacidoza şi regulile de comportament Bolile intercurente pot duce la dereglarea controlului diabetului Dumneavoastră, în special, dacă aveţi stări de vomă, diaree sau temperatură înaltă. NU ÎNCETAŢI TRATAMENTUL CU INSULINA! Nu trebuie să neglijaţi niciodată graficul administrării injecţiilor de insulina. Poate apărea însă necesitatea de reajustare a dozei de insulina. INTENSIFICAŢI CONTROLUL. De regulă, la pacienţii cu diabet zaharat nivelul glucozei în sânge este mai ridicat decît la persoanele fără diabet. în legătură cu aceasta, controlul nivelului de glucoza în sânge vă oferă o informaţie vitală. Este necesar ca Dumneavoastră să treceţi controlul cît mai des. Efectuaţi analiza urinei pentru prezenţa acetonei. Dacă rezultatul este pozitiv, atunci adresaţi-vă imediat medicului. Telefonaţi de asemenea şi în cazul în care aveţi îndoieli. ADRESAŢI-VĂ MEDICULUI IMEDIAT. Dacă vomitaţi sau aveţi rezultat pozitiv la testul pentru acetonă în urină, atunci adresaţi-vă imediat medicului.

61

62 REAJUSTAŢI DOZA DE INSULINA. în urma efectuării controlului, poate apărea necesitatea de a majora doza insulinei cu acţiune de scurtă durată. Mai jos oferim recomandări privind corectarea dozei de insulina în dependenţă de nivelul glucozei în sânge (aceste recomandări se referă la persoanele, care administraeză unităţi de insulina în zi). Poate apărea necesitatea de a individualiza aceste doze. Nu uitaţi să faceţi teste repetate ale nivelului de glucoza în sânge peste 3 ore după administarea insulinei.

63 DACĂ URINA NU CONŢINE ACETONĂ: 5-9 mmol/l, Nu este necesară administrarea suplimentară de insulina mmol/l, Suplimentar 2 unităţi de insulina de scurtă durată (de ex. Actrapid) sau cu acţiune rapidă (de ex. NovoRapid) mmol/l, Suplimentar 4 unităţi de insulina cu acţiune de scurtă durată mmol/l, Suplimentar 6 unităţi de insulina cu acţiune de scurtă durată. > 25 mmol/l, Dacă nivelul glucozei este mai mare decât cel indicat aici, administraţi suplimentar 6 unităţi de insulina cu acţiune de scurtă durată şi adresaţi- vă imediat medicului.

64 DACĂ TESTUL PENTRU PREZENŢA ACETONEI ESTE POZITIV, IAR NIVELUL GLUCOZEI ÎN SÂNGE ESTE MAI MARE DE: 10mmol/l (180 mg%), atunci:adăugaţi: 10 unităţi de insulina cu acţiune de scurtă durată sau de analog al insulinei cu acţiune rapidă (de exemplu Actrapid sau NovoRapid) pentru 2 plusuri (++) de acetonă, adăugaţi: 15 unităţi de insulina cu acţiune de scurtă durată sau de analog al insulinei cu acţiune rapidă (de exemplu Actrapid sau NovoRapid) pentru 3 plusuri (+++) de acetonă.

65 REGIMUL ALIMENTAR Şl CONSUMUL BĂUTURILOR Străduiţi-vă să serviţi bucatele după acelaşi orar în fiecare zi. Dacă nu puteţi mânca, atunci înlocuiţi hrana cu băuturi: zahăr în ceai (50 gr. zahăr la un litru de ceai, 50 gr. corespund cu 10 linguriţe de zahăr) sau cu o altă băutură care conţine zahăr, de exemplu cu o sticlă de Coca-Cola, limonada (50 gr. de zahăr corespund cu jumătate litru de Coca-Cola, limonada sau suc de fructe). Consumaţi cel puţin 2-3 litri de apă timp de 24 ore sau mai mult dacă vă este sete. Se recomandă în mod deosebit supele. Consumul lichidului şi al sării este absolut necesar pentru compensarea pierderilor de apă ca rezultat al vomei, diareei, al procesului accelerat de transpiraţie, cauzat de temperatura înaltă a corpului.

66 Modulul 6. Diabetul zaharat de tip 2 Diabetul zaharat este o boală cronică, ce nu poate fi vindecată cu mijloacele actuale, dar poate fi controlată. Scopul este prevenirea apariţiei şi progresiei complicaţiilor; Diabetul tip 2 este o boală progresivă, motiv pentru care, în timp, insulinoterapia devine necesară; Diabetul reprezintă un risc cardiovascular major, frecvent se asociază cu alţi factori de risc (obezitatea, dislipidemiile, hiper­tensiunea arterială etc.) si necesită controlă simultan al acestora; Pentru reducerea riscului cardiovascular este nevoie de cele mai multe ori de modificări importante în stilul de viaţă, uneori greu de realizat. Pentru motivarea acestor modificări şi pentru asigurarea aderenţei, este necesar ca la fiecare vizită să se abordeze acest subiect.

67 La baza diabetului zaharat de tip 2 stă insuficienţa insulinică relativă. Insulina se secretă de către pancreas, însă el nu este suficient în raport cu unele stări relative. Cel mai frecvent din cauza greutăţii corporale excesive. La un om cu greutatea de 60kg se secretă zilnic 60Un de isulină, ceea ce poate îndestula nevoile organismului (aceste chei pot deschide toate celulele).

68 Dacă persoana are 120 kg, creşte numărul de celule, care trebuesc deschise. Creşte necesarul de chei adică de insulină, care nu poate fi secretată de pancreas. Astfel creşte nivelul glucozei în sânge. În cazul obezităţii celulele sunt suprasaturate de grăsime, ceia ce face ca celule să nu reacţioneze la acţiunea insulinei, cheia nu deschide lacătul.

69 Modulul 7. Alimentarea pacientului cu DZ tip 2 Sănătatea depinde cu mult mai mult de obiceiurile şi de alimentaţia noastră decât de arta medicală. J. Lubbock

70

71 Planificarea alimentării Pentru a putea controla diabetul, Dumneavoastră trebuie să respectaţi câteva reguli simple. Acestea vă vor ajuta să vă simţiţi mai bine, să micşoraţi concentraţia glucozei în sânge şi să vă normaţi masa corpului. Nu trebuie să serviţi zahăr şi nici produse dulci, care conţin zahăr, ca de exemplu ciocolata, produsele de patiserie, miere, bomboane, Coca-Cola şi alte băuturi răcoritoare dulci. Toată hrana pe care urmează să o consumaţi pe parcursul zilei trebuie împărţită în trei mese de bază şi două suplimentare. Astfel, nu veţi simţi foame, iar acumulările glucozei în sânge nu vor mai fi la fel de mari, ca de obicei după servirea mesei. Nu vă limitaţi în consumul legumelor (roşii, castraveţi, varză, spanac, salată, morcov ş.a.), cât şi a ceaiului, cafelei, apei, sucului de roşii, a băuturilor care conţin înlocuitori de zahăr, sau a glucidelor uşor asimilabile. Această hrană sau nu conţine, sau conţine puţine calorii. Mai mult, legumele sunt bogate în fibre alimentare, care manifestă o influenţă pozitivă asupra nivelului de glucoza în sânge şi conţin vitaminele necesare.

72 Este de dorit să reduceţi în jumătate cantitatea de: pâine, cartofi, orez, casă, paste făinoase, boboase, fasole şi fructe' pe care o mâncaţi de obicei. încercaţi să consumaţi mai puţină carne, peşte, lapte şi produse lactate (de exemplu caşcaval). Ţineţi minte faptul că băuturile alcoolice (inclusiv vinul şi berea) sunt foarte calorice, iar servirea lor implică hrană suplimentară. încercaţi să vă menţineţi masa optimală a corpului: înălţimea Dvs.(cm) Dacă este nevoie să reduceţi masa corpului Dumneavoastră, trebuie neapărat să evitaţi grăsimile (untul, margarina, caşcavalul gras, carnea şi peştele gras, smântână, carnea şi peştele conservat, nucile) şi băuturile alcoolice, inclusiv vinul şi berea. Fiţi atenţi la produsele diabetice", care conţin înlocuitori ai zahărului: fructoză sau sorbitol. Uneori aceste produse pot fi bogate în grăsimi. Străduiti-vă să consumaţi mai putină sare, în deosebi dacă aveţi tensiunea arterială mărită. Nu Condimentaţi bucatele Dumneavoastră cu mirodenii, ierburi aromatizate, lămâi, etc.

73 Scăderea masei corporale Micşorarea masei corpului contribuie la normalizarea nivelului de glucoza în sânge şi descreşte nevoia de administrare a medicamentelor (insulina şi pastile); aceasta de asemenea va contribui la rezolvarea altor probleme, ca de exemplu majorarea concentraţiei colesterolului în sânge, creşterea tensiunii arteriale, durerile în coloana vertebrală şi articulaţii. Nu se recomandă să slăbiţi mai mult de un kilogram pe săptămână. Scăderea masei corpului cu 1-3 kg timp de o lună se consideră a fi optimală. După cum ştim, modalitatea principală pentru a scădea masa corpului este micşorarea cantităţii hrănii consumate, în special reducerea consumului produselor calorice. Dacă ştiţi că mâncaţi mai mult decât ar trebui (de exemplu paste făinoase, boboase, pâine, orez, biscuiţi, carne, salam, caşcaval,...), atunci reduceţi această cantitate în jumătate. Dacă consumaţi vin, bere sau alte băuturi spirtoase, atunci încercaţi să renunţaţi la ele, timp în care slăbiţi. Dacă deja aţi redus cantitatea hrănii consumate şi nu consumaţi băuturi alcoolice, atunci mai aveţi câteva posibilităţi de a înlătura neajunsurile din regimul Dumneavoastră alimentar: timp de două-trei zile înregistraţi cantitatea exactă a ceea ce mâncaţi. Astfel puteţi depista greşelile pe care le veţi discuta cu medicul Dumneavoastră la vizita ce urmează.

74 Câteva sfaturi utile: Luaţi în consideraţie faptul că scăderea masei corpului poate fi realizată în două etape: la început, pentru o perioadă limitată de timp, când consumaţi mai puţin, şi în continuare, când veţi consuma cantitatea de calorii realmente necesară pentru menţinerea masei optimale a corpului. Aceasta implică voinţa Dumneavoastră şi va trebui să vă controlaţi, pentru a nu permite întoarcerea la deprinderile vechi ce ţin de alimentare. Mai serviţi şi alte mese între cele de bază. De asemenea, se recomandă să mâncaţi puţin înainte de a merge la o petrecere sau la cumpărături. Dacă aţi flămânzit într-atât că nu puteţi aştepta ora mesei, atunci mâncaţi legume (un castravete, un morcov). Dacă vă este sete, atunci serviţi apă sau băuturi răcoritoare ce nu conţin zahăr. Nu se recomandă să consumaţi lapte, întrucât aceasta conţine grăsimi şi multe calorii. Nu faceţi acasă rezerve mari de produse alimentare şi nu le păstraţi în frigider; nu procuraţi produse de patiserie şi evitaţi prezenţa lor în casa Dumneavoastră.

75 Cereţi susţinere din partea familiei Dumneavoastră şi la masă, nu ezitaţi să mai lăsaţi în farfurie, întrebuinţarea farfuriilor mici la masă creează impresia că în ele se află multă mâncare şi că aţi mâncat mai mult decât în realitate. Unii oameni consideră că scăderea masei corpului este legată nemijlocit cu îmbolnăvirea. Desigur, pierderea bruscă şi neaşteptată a masei corpului poate fi cauzată de o oarecare boală (de exemplu de diabetul zaharat necontrolat). Notaţi însă faptul că scăderea masei corporale care este dorită - se asociază cu sănătatea şi tinereţea. Scăderea masei corpului poate fi atinsă uşor, menţinerea ei, însă mai greu. Metoda de bază - exerciţiile fizice zilnice: de exemplu o oră în mers sau o jumătate de oră pe bicicletă... evitaţi însă eforturile fizice considerabile până când nu veţi fi bine antrenaţi şi veţi avea o masă mai mică a corpului. Efortul fizic trebuie să fie mărit treptat şi trebuie să vă ofere plăcere. Consumaţi cât mai puţine grăsimi, adică unt, ulei, caşcaval, carne grasă, nuci, hrana prăjită.

76 Modulul 8. Efortul fizic Enumerăm câteva efecte terapeutice ale efortului fizic controlat: îmbunataţeşte controlul glicemic; vă ajută să vă menţineţi greutatea normală; ameliorează sensibilitatea ţesuturilor la insulină, crescând toleranţa la glucoză; scade necesarul de insulină la pacienţii cu DZ insulinonecesitant; scade LDL - colesterolul şi creşte HDL colesterolul; la copii stimulează creşterea şi dezvoltarea corespunzatoare; vă tonifică inima;vă ameliorează funcţia respiratorie;vă reduce stările de anxietate.

77 Recomandări pentru regimul exerciţiului fizic: Minim 3 – 4 şedinţe /săptămână pentru obţinerea efectelor metabolice. Zilnic dacă se urmăreşte scăderea în greutate. Mersul pe jos zilnic, 30 – 60 min, are aderenţa cea mai mare şi efecte benefice. Pentru obţinerea de beneficii maxime şi reducerea riscurilor, se recomandă practicarea exerciţiului fizic în aceeaşi perioadă a zilei; în cazul DZ tip 2 în cursul dimineţii.

78 Riscurile exerciţiului fizic la pacienţii cu diabet zaharat DZ tip 1 Hipoglicemia ce poate să apară în timpul sau după (6-15 ore). Hiperglicemie după un exerciţiu fizic intens. Cetoză. Precipitarea sau exacerbarea bolii cardiovasculare; angină pectorală, infarct miocardic, aritmii, morţi subite. Agravarea complicaţiilor cronice: retinopatie proliferativă, hemoragii în vitros, dezlipire de retină, agravarea proteinuriei, leziuni ale piciorului, hipotensiune ortostatică, deshidratare. DZ tip2 Cardiovasculare: ischemie sau infarct miocardic, aritmii cardiace, hipotensiune sau hipertensiune arterială. Microvasculare: hemoragii retiniene, proteinurie. Metabolice: hipoglicemie, hiperglicemie, cetoză. Generale: leziuni la nivelul picioareloe, leziuni articulare, reudcedrea aderenţei la dietă.

79 Indicaţii pentru prevenirea riscurilor exerciţiilor fizice: Hipoglicemiilor de efort: –determinarea, în cadrul programului de educaţie, a glicemiei înainte şi după efort, pentru precizarea tipului de reacţie individuală; –determinarea glicemiei înaintea efectuării unui efort fizic programat. Dacă glicemia este mai mică de 100, pacientul va consuma 15 – 30 gr de glucide. Dacă efortul este de durată, acelaş aport glucidic suplimentar va fi repetat la fiecare 30 min; –atenţie la hipoglicemiile ce pot apărea la distanţă după terminarea efortului; –evitarea efectuării efortului în perioada acţiunii maxime a insulinei; –când diabetul este bine echilibrat, doza de insulină de dinaintea efortului va fi scăzută cu 2-4Un; –evitarea injectării insulinei în membrul mobilizat în efort. Leziunilor picioarelor: –alegerea unor pantofi comozi, corespunzători efortului fizic; –nu se vor folosi pantofi noi, nu se va umbla desculţ –igiena şi examinarea piciorului după exerciţiu sunt obligatorii Se evită exerciţiul fizic imediat postprandial la cei cu afecţiuni coronariene şi hipotensiune ortostatică.

80 Modulul 9. Tratamentul medicamentos al DZ de tip 2 Care sunt agentii orali folositi în tratamentul diabeticilor? Principalele clase de medicamente orale sunt: Derivatele de sulfoniluree Metformin Derivati de tiazolidindione

81 Principalele medicamente utilizate în tratamentul diabetului de tip 2 Grupa Mecanism de acţiuneSubgrupaPreparate Durata de acţiune Doza zilnică Secretagoge Stimulează secreţia insulinei Derivaţi sulfonilureici Gliclazid Glipizid Gliquidona Glibenclamid Glimepirid , , Derivaţi de metiglinid Repaglinid Nateglinid 3-4 1, Insulin sensibilizatori Cresc sensibilitatea ţesuturilor la insulină Scad producţia hepatică de glucoză BiguanideMetformin Tiazolidindio ne Rosiglitazona Pioglitazona Inhibitori α- glucozidazei Inhibă hidroliza carbohidraţilor complecşi la nivelul intestinului Acarboza

82 Modulul 10. Complicaţiile cronice A fi bolnav de diabet – este asemănător cu conducerea automobilului pe un drum aglomerat, este nevoie doar de cunoaşterea regulilor de circulaţie. M. Bergher

83 Care sunt complicaţiile ? Bolile cardiovasculare; Hipertensiunea arterială; Nefropatia diabetică - insuficienţa renala; Retinopatia - care în fazele iniţiale poate fi depistată doar prin examinarea retinei prin dilatare pupilară, (fiind posibilă absenţa simpto­matologiei), de aceea este necesar ca pacientul să se controleze anual. Ca tratament, singura metodă eficientă este fotocoagularea laser care, efectuată la momentul oportun, împiedică progresia afecţiunii, obligatorie fiind asigurarea concomitentă a controlului glicemic. Neuropatia diabetică; Piciorul diabetic reprezintă una dintre cele mai frecvente complicaţii, dar şi cu posibilităţi multiple de prevenire.

84 Modulul 11. Piciorul diabetic Modalităţi de prevenţie: asigurarea controlului glicemic şi lipidic; starea de nefumător; autocontrol, autoexaminare zilnică a picioarelor, căutându-se bătături, crăpături, zgârieturi, modificări de culoare (pentru vizualizarea talpei se poate folosi o oglindă);

85 igiena riguroasă a picioarelor: –spălare zilnică (fără înmuiere prealabilă prelungită); –apa de baie se va încerca cu termometrul (36-37°C) sau cu antebraţul; –picioarele se vor şterge bine cu un prosop moale şi cu mare atenţie între degete; utilizarea pudrei de talc dacă tegumentele sunt umede; utilizarea unei creme hidratante, nutritive dacă tegumentele sunt uscate;

86 tăierea unghiilor se va face drept, forma se ajustează prin pilire şi nu se vor folosi instrumente ascuţite; pentru tratamentul bătăturilor se recomandă utilizarea pietrei ponce - nu se vor folosi soluţii chimice sau tăiere cu lama; purtarea de şosete şi ciorapi moi, fără elastic strâns care să creeze tulburări circulatorii;

87 deosebit de important este ca pantofii să fie: comozi, fără barete, cu vârful acoperit, fără tocuri înalte şi ascuţite, suficient de laţi pentru a putea mişca degetele; cumpărarea pantofilor se va face în cursul după-amiezii; aceştia trebuie să fie comozi de la început (pentru a verifica dacă pantofii sunt suficient de laţi şi comozi, se va desena pe o coală de hârtie conturul piciorului, acesta se va decupa şi se va introduce în pantof; dacă coala de hârtie încape perfect, pantoful va fi comod);

88 este recomandabil ca în cursul zilei să se schimbe pantofii pentru a evita menţinerea unor puncte de presiune; înainte de a încălţa pantofii se indică scuturarea lor şi controlul interior manual pentru a elimina eventualii corpi străini, în caz contrar, mai ales la cei cu pierderea sensibilităţii, se pot produce ulceraţii;

89 încălzirea picioarelor se va face prin purtarea de şosete groase (fără elastic strâns). Nu se vor folosi sticle cu apă fierbinte sau spri­jinirea picioarelor de sobă - pericol de arsuri! -se va evita umblatul desculţ, atât în casă, cât mai ales afară.

90 Următoarele semne avertizează asupra posibilelor complicaţii şi impun consult medical: modificări de culoare, temperatură la nivelul tegumentelor pi­cioarelor; edeme; dureri la nivelul picioarelor la mers sau în repaus; flictene, ulceraţii; unghie încarnată; micoze unghiale; căluşuri, hemoragii intracalusuri; crăpături la nivelul tegumentelor, mai ales în zona călcâiului. Menţiune! Pierderea sensibilităţii periferice reprezintă reducerea considerabilă a sistemului de alarmă şi deci de protecţie, ceea ce impune o îngrijire sporită a piciorului, prin autoexaminare şi autoobservare zilnică!

91 Modulul 12. Autocontrolul Insulinoterapia este o pierdere de timp şi de finanţe, în cazul dacă pacientul nu efectuază autocontrolul. E. Josllin

92 Criteriile de control al diabetului zaharat Nivelul glucozei Normal (la omul sănătos) Control adecvatControl nesatisfăcător Glicemia â jeun (glicemia bazală) 4,0 - 5,0 mmol/l (70-90 mg/dl) 5,1 -6,5 mmol/l ( mg/dl) >6,5 mmol/l (>120 mg/dl) Glicemia postprandială (la 2 ore de la masă) 4,0-7,5 mmol/l ( mg/dl) 7,6-9,0 mmol/l ( mg/dl) >9,0 mmol/l (>160 mg/dl) Înainte de somn4,0 - 5,0 mmol/l (70-90 mg/dl) 6,0-7,5 mmol/l ( mg/dl) >7,5 mmol/l (>135 mg/dl) Hemoglobina glicozilată HbA, c <6,1%6,2 - 7,5 %>7,5%

93 De ce este necesar testul pentru determinarea nivelului de glucoza în sânge? Dieta, activitatea fizică, preparatele medicale şi managementul stresului sunt punctele-cheie pentru menţinerea nivelului normal al glucozei în sânge. Oamenii care îşi plasează nivelul de glucoza în sânge în şirul scopurilor personale, afirmă că sunt mai activi, se simt mai sănătoşi şi deţin un control mai bun al vieţii lor. Testarea nivelului de glucoza în sânge vă oferă informaţia de care aveţi nevoie pentru a vă controla diabetul. Ignorarea efectuării regulate a testelor vă lipseşte de posibilitatea de a şti dacă şi în ce măsură vă ajută dieta, activitatea fizică şi tratamentul cu preparate medicale. Mai mult, în această situaţie nu veţi cunoaşte momentul când se impune necesitatea anumitor schimbări.

94 Nu vă bazaţi pe aceea cum vă simţiţi. Unele persoane care au nivelul de glucoza în sânge mai mare decât cel normal, se pot simţi bine, însă ei sunt supuşi unui risc considerabil vizavi de complicaţiile şi problemele de sănătate dacă nu îşi vor controla nivelul de glucoza în sânge pentru o perioadă îndelungată.

95 Parametrii de eficacitate a programelor de şcolarizare Clinici: Greutatea corporală; HTA Metabolici. HbA1c Complicaţiile acute Parametrii medico-sociali: Economici

96 Parametrii clinici

97 Dinamica nivelului HbA1c

98 Până la instruire 1 an7 ani Cetoacidoză0,210,008*0* Hipoglicemii0,080,090,11 Frecvenţa complicaţiilor diabetice acute la pacienţii DZ tip 1 (numărul de cazuri la 1 pacient pe an) Până la instruire 1 an7 ani Spitalizare generală 12,32,3*5,2* Spitalizare cauzată de diabet 9,60,7*0,8* Durata spitalizării la pacienţii cu DZ tip 1 (numărul de cazuri la 1 pacient pe an)

99 W e I g h t l o s sH e a l t h y d I e tE x e r c I s eS c r e e n I n g P o s t e rV I d e o - t a p eP r o c u r eL e c t u r e L o w p r e v a l e n c el e s s c o m p l I c a t I o n If you dont know, you have to learn…… If you learn, you have to implement…… If you implement, you have to do it right …… If you do it right, it has to be always. Activity Diet Weight

100

101