Mediastinul Mediastinul imbraca in ansamblu forma unei piramide cvadrangulare delimitate astfel : anterior – de peretele sternocondral posterior – de coloana. - презентация

1 Mediastinul Mediastinul imbraca in ansamblu forma unei piramide cvadrangulare delimitate astfel : anterior – de peretele sternocondral posterior – de coloana vertebrala toracica lateral – de foitele pleurale mediastinale inferior – spatial mediastinal este separat de cel abdominal prin diafragma superior – comunica larg cu spatiile si viscerele gatului prin defileul cervico-toracic.

2 Peretele anterior este reprezentat de : Stern (manubriu + corp) Articulatiile condrosternale Corpul sternului. Pe marginile sale laterale se constata 6 incizuri costale pentru articularea cu extremităţile anterioare ale coastelor II-VII. Corpul sternului oferă anterior inserţie pentru marele pectoral si posterior pentru m. triunghiularul sternului - inserţia mediala – pe partile laterale ale apendicelui xifoidian si pe cele ale sternului, pe articulatiile condrosternale (fara a depasi coasta a treia) - inserţia terminala – prin 4-5 digitatii pe marginea inferioara a cartilajelor 3-6 costala)

3 Peretele posterior corespunde peretelui posterior al toracelui in zona mediana este reprezentat de fata anterioara a corpurilor vertebrale si a discurilor intervertebrale lateral de articulaţiile costo- vertebrale si costo-transversare bilateral, peretele posterior al mediastinului este marginit de reflexiunea posterioara a pleurei mediastinale, care formează la acest nivel, recesurile costomediastinale posterioare, drept si stâng

4 Limita superioara a mediastinului corespunde unui plan oblic, care uneşte marginea superioara a manubriului sternal cu discul intervertebral dintre a VII-a vertebra cervicala si prima vertebra toracica Regiunea cervico-toracica este impărtita, din punct de vedere topographic, in trei zone : una mediana interapexiana doua laterale, care corespund cupolelor cervico-toracice dreapta si stânga

5 Limita inferioara a mediastinului Se înscrie in porţiunea mijlocie a diafragmei, la nivelul deschiderii inferioare a toracelui Ea este delimitata : anterior, de apendicele xifoid si de ultimele articulatii sterno-costale, posterior, de corpul celei de a XII- a vertebra toracice, lateral de recesul freno-pericardic sau freno-mediastinal stang si drept

6 Pereţii laterali ai mediastinului Peretele lateral drept al mediastinului delimitează fata laterala a mediastinului de cavitatea pleurala dreapta si de plămânul drept. Suprafaţa pleurei mediastinale este foarte neregulata La liniile de contact cu peretele anterior si cu cel posterior al cutiei toracice, pleura mediastinala dreapta se reflecta si se continua cu pleura costala, realizând la nivelul fiecăreia dintre aceste reflexiuni cate un fund de sac: costo-mediastinal posterior si costo-mediastinal anterior. In partea inferioară, pleura mediastinala se continua cu cea diafragmatică si formează, la linia de reflexiune, fundul de sac freno- mediastinal

7 Peretele lateral stâng al mediastinului este reprezentat de pleura mediastinală stângă se mulează peste formaţiunile care corespund fetei stângi a mediastinului La linia de întâlnire cu peretele toracic, pleura mediastinală stângă se reflectă si se continuă cu pleura costala formând: anterior – fundul de sac costomediastinal anterior stang, posterior – in santul costo- vertebral, fundul de sac costomediastinal posterior, caudal – in contact cu diafragma, fundul de sac freno-mediastinal stang, cranial – se continua cu pleura apicala si participa la formarea domului pleural stang

8 Impartirea mediastinului (Nomina Anatomica Internationale) Un plan transversal, care uneşte marginea inferioara a manubriului sternal cu marginea inferioara a vertebrei a IV-a toracice, împarte mediastinul in : portiunea supraazygo-aortica (in partea superioara) portiunea infraazygo-aortica (in partea inferioara) – impartita prin 2 planuri frontale (prepericardic si retropericardic) in 3 compartimente ce se succed antero- posterior: compartimentul mediastinal anterior – intre fata posterioară a sternului si fata anterioara a pericardului; compartimentul mediastinal mijlociu – intre fata anterioara si fata posterioara a pericardului aparatul cardio-vascular compartimentul mediastinal posterior – intre fata posterioară a pericardului si coloana vertebrala: tractul traheo-bronsic esofagul, aorta descendenta, venele azygos si canalul toracic

9 SISTEMATIZAREA CONŢINUTULUI PE COMPARTIMENTE I. Compartimentul mediastinal anterior Compartimentul anterior al mediastinului este împărţit într-un plan anterior şi un plan posterior. 1. Planul anterior al compartimentului mediastinal anterior La acest nivel se pot identifica urmatoarele formaţiuni: -timusul, în partea superioara, -recesul costo-mediastinal drept şi stâng la mijloc şi -franjurile grăsoase Poirier în partea inferioară. Timusul este aşezat în partea superioară fiind alcătuit din doi lobi, drept şi stâng, uniţi sub forma literei V sau H. Este înconjurat de o teacă fibroasă care ocupă spatiul lojei timice. Între teaca fibroasă şi glandă se găseşte ţesut conjunctiv lax. La nivel retrosternal pleura mediastinală acoperă faţa anterioară a pericardului numai pe lateral, lăsând în mijloc o porţiune neacoperită, spaţiul interpleural. Acest spatiu este reprezentat de recesurile costo-mediastinale drept şi stâng care formează trigonul interpleural inferio şi superior. În partea mijlocie spaţiul interpleural este mai îngust

10 2. Planul posterior al compartimentului mediastinal anterior Acest plan este reprezentat de elementele cardio-vasculare şi este împărţit la rândul său într-o porţiune extrapericardică, superior, şi infrapericardică, inferior a. Porţiunea extrapericardică: Această porţiune este reprezentată de elementele vasculare. Ea se împarte într-un plan venos aşezat anterior şi un plan arterial aşezat posterior. PLANUL VENOS Este alcătuit din vena jugulară internă care se uneşte cu vena subclaviculară formând trunchiul venos brahiocefalic. Trunchiul brahiocefalic stâng traversează în partea dreaptă, unindu-se cu trunchiul brahiocefalic drept într-un punct situat posterior faţa de prima articulaţie sterno- costală, după care se varsă în vena cavă superioară. Vena cavă superioară înainte de a pătrunde în atriul drept primeşte ca afluent într- un punct pe vena azygos, ce are ca repet anterior al II-lea spaţiu intercostal şi posterior a IV-a vertebră toracală. PLANUL ARTERIAL Situat posterior planului venos el este alcătuit din primul segment al arcului aortic reprezentat de aorta ascendentă şi prima colaterală a arcului aortic reprezentat de trunchiul arterial brahiocefalic.

11 b. Porţiunea infrapericardi că: Aceast compartiment este reprezentat de pericard şi inimă. Pericardul se aşează în două foiţe acoperind miocardul. O foiţă externă, fibroasă, formând pericardul fibros şi o foiţă internă, alcătuind pericardul seros. Pericardul seros prezintă o faţă parietală în raport cu peretele intern a pericardului fibros şi o faţă viscerală în raport cu peretele exterior al miocardului. Pericardul fibros ia forma inimii

12 II. Compartimentul mediastinal mijlociu Traheea se prezintă ca un canal de la nivelul cartilajului cricoid până la nivelul bifurcaţiei traheo- bonsice, având un traect paralel cu coloana vertebrală. Este alcătuită din inele cartilaginoase în formă de potcoavă cu convexitatea anterior unite între ele prin ligamente inelare. Bifurcaţia traheo-bronşică este deviată spre dreapta de la linia mediană, influenţată fiind de arcul aortic. Este în strânsă legătură cu bifurcaţia arterei pulmonare care are deviaţia spre stânga şi care se află pe un etaj inferor faţă de aceasta. Pediculii pulmonari sunt alcătuiţi din bronhiile principale la care se adaugă vasele pulmonare. Pediculii diferă între ei, în funcţie de organizarea elementelor componente. Pediculul drept prezintă în ordine deşcendentă elementele: bronhie principală, arteră pulmonară şi venă pulmonară iar pediculul stâng prezintă elementele componente în altă ordine deşcendentă: arteră pulmonară, bronhie principală şi venă pulmonară.

13 III. Compartimentul mediastinal posterior Acest compartiment este străbătut de Esofag ductul toracic nervul vag drept şi stâng în întreaga lui lungime de la nivelul celei de a IV-a vertebră toracică de vena azygos la dreapta şi aorta deşcendentă la stânga. Se întinde de la nivelul cartilajului cricoid până la nivelul orificiului cardia

14 Esofagul se prezintă ca un organ tubular uşor turtit antero-posterior, căruia i se descriu trei îngustări şi trei dilataţii. Până la nivelu vertebrei a VI-a toracală esofagul este lipit de coloana vertebrală iar ulterior se detaşează de aceasta. De la nivelul vertebrei a VI-a toracală în jos, între esofag şi coloană se interpue aorta deşcendentă în stânga şi vena azygos în dreapta. Ductul toracic este un canal colector. El colectează limfa aproape din tot organismul cu excepţia membrului superior drept, a jumătăţii drepte a capului şi jumătăţii drepte a peretelui toracic. Traseul lui se împarte în trei porţiuni: porţiunea abdominală, toracică şi cervicală. În porţiunea cervicală urcă lateral faţă de artera carotidă comună stângă şi îşi termină traectul vărsându- se în peretele superior al confluentului venos jugulo-subclavicular sau în vena subclaviculară stângă