MĂNĂSTIREA LAINICI Nistorescu Alexandru-Constantin. - презентация

1 MĂNĂSTIREA LAINICI Nistorescu Alexandru-Constantin

2 AŞEZARE Ieşind din vatra localităţii Bumbeşti-Jiu şi intrând pe spintecătura Jiului în strâmtoarea munţilor, putem admira peisaje de o frumuseţe nemaiîntâlnită şi ajungem la Mănăstirea Lainici. Ieşind din vatra localităţii Bumbeşti-Jiu şi intrând pe spintecătura Jiului în strâmtoarea munţilor, putem admira peisaje de o frumuseţe nemaiîntâlnită şi ajungem la Mănăstirea Lainici. Este liantul credincioşilor din Oltenia cu cei din Ardeal şi face parte, jurisdicţional, din Arhiepiscopia Craiovei, fiind cea mai mare mănăstire de călugări din această eparhie.Pictura este în curat stil bizantin cu admirabilă friză exterioară, n-a suferit nicio modificare. Este liantul credincioşilor din Oltenia cu cei din Ardeal şi face parte, jurisdicţional, din Arhiepiscopia Craiovei, fiind cea mai mare mănăstire de călugări din această eparhie.Pictura este în curat stil bizantin cu admirabilă friză exterioară, n-a suferit nicio modificare. Denumirea îi este dată după numele trecătorii în care se află. Denumirea îi este dată după numele trecătorii în care se află.

3 ISTORICUL Ctitoria Mănăstirii Lainici este legată de trei etape consecutive: Ctitoria Mănăstirii Lainici este legată de trei etape consecutive: –1) Etapa ipotetică şi tradiţională a Sf. Nicodim sec XIV. Valea Jiului oferea locuri admirabile pentru viaţa monarhică, sihastră. Sf. Nicodim a ctitorit o mulţime de mănăstiri la poalele Carpaţilor, ce au constituit adevăraţi piloni de susţinere ai Ortodoxiei. Cronica ritmată de la Mănăstirea Prâslop arată că Sf.Nicodim s-a aşezat într-o peşteră pe Valea Jiului,,la Surduc, deci lângă Mănăstirea Lainici. –2) Etapa de atestare documentară a Schimnicului Atanasie (sec. XVIII). În 1784, Schimnicul Atanasie este trimis la Tismana pentru a reînvia Mănăstirea Lainici, după ce a fost distrusă de generalul Bukow, unde adună din nou o obşte de 30 de monarhi. –3) Etapa reconstruirii de către gorjeni la începutul sec. XIX, biserica actuală din zid (cea veche). După moartea Schimnicului Atanasie, între , câţiva boieri din Târgu-Jiu au construit actuala biserică din zid a Mănăstirii Lainici, care a fost sfinţită cu hramul,,Intrarea în Biserică a Maicii Domnului.

4 CONSTRUCŢIA MĂNĂSTIRII –C–C–C–Cele dintâi două biserici, nicodimiană şi anastasiană, biserici strict monahale, au fost construite din lemn, după modelul dacic, oltean si transilvan, dispărute complet. A treia biserică, de zid gros de peste un metru, este cea actuală (cea veche) fără nicio modificare. Actuala biserică a fost zidită pe temeliile uneia mai vechi, iar cei care au încercat o istorie a Mănăstirii Lainici au pornit de la inscripţia bisericii care poartă data de 1817.

5 FILE DE ISTORIE ALE MĂNĂSTIRII –Primul război mondial a fost nemilos faţă de această mănăstire, distrugând-o complet; trupele germane au intrat cu caii chiar şi în biserică, făcând focul în ea şi profanând-o peste măsură. –În 1929 a fost trimis de la Mănăstirea Frăsinei un grup de 6 monahi care au ridicat din ruine mănăstirea. –Între Mănăstirea Lainici este lovită iarăşi fără milă. Muncitorii care lucrau la construirea căii ferate Bumbeşti-Livezeni precum şi la modernizarea drumului naţional, au devastat şi au afectat viaţa bisericească asemena unor invadatori păgâni, ocupând toate terenurile mănăstirii şi amplasând aici barăci. –În 1961 venind la conducere regimul comunist, Mănăstirea Lainici este desfinţată ca mănăstire independentă, rămânând cu titlul de,,casă de oaspeţi. Până în 1970 uşile bisericii au fost închise cu lacătul, nemapermiţându-se să se facă slujbe decât în unele duminici şi sărbători religioase. –În 1975 a venit ca stareţ P.C. Arhim.Caliopie Georgescu, care a început să facă unele îmbunătăţiri în viaţa mănăstirii-introduce din nou slujbele de la miezul nopţii şi nemâncarea de carne în obşte.

6 MĂNĂSTIREA ÎN PREZENT –După Revoluţia din 1989, ca urmare a afluenţei crescânde de credincioşi, se simţea nevoia unei biserici mai mari şi mai încăpătoare şi în iulie 1990 s-a pus piatra de temelie pentru noua biserică-catedrală, de către Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Nestor al Olteniei. Această biserică- catedrală este inedită prin planul său arhitectonic, cuprinzând două biserici suprapuse asemeni împărţirii istoriei creştine în două biserici fundamentale (prima perioadă de la anul 1 până la anul 313 adică până la Edictul de la Milano al Împăratului Constantin cel Mare – perioada bisericii din catacombe şi a doua perioadă de la anul 313 până în zilele noastre).