Curriculum modernizat şi priectarea didactică Prezintă Ciobanu Irina, profesoară de informatică, LP Nr.1, membrul Grupului de experţi naţionali pentru. - презентация

1 Curriculum modernizat şi priectarea didactică Prezintă Ciobanu Irina, profesoară de informatică, LP Nr.1, membrul Grupului de experţi naţionali pentru revizuirea şi modernizarea curriculumului la disciplina Informatica (anul 2010) IŞE, iulie 2010, Chişinău

2 Competenţa este capacitatea unei persoane sau a unui grup de persoane de a realiza o sarcină – de învăţare, profesională sau socială – la un nivel de performanţă prestabilit de un standard, într-un context dat. Competenţele sunt de diferite tipuri, grade şi niveluri de dezvoltare.

3 Competenţele transdisciplinare pentru treapta gimnazială de învăţămînt Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC) Competenţa de utilizare în situaţii reale a instrumentelor cu acţiune digitală. Competenţa de a crea documente şi a utiliza serviciile electronice de bază, în comunicare şi dobîndirea informaţiilor, inclusiv reţeaua Internet. Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie Competenţa de a dobîndi şi a aplica cunoştinţe de bază din domeniul Matematică, Ştiinţe ale naturii şi Tehnologii în rezolvarea unor probleme şi situaţii din cotidian.

4 Competenţele-cheie ale sistemului educaţional Competenţe informaţionale. Cu ajutorul obiectelor reale (televizor, magnetofon, telefon, fax, computer, printer, modem, copiator) şi al tehnologiilor informaţionale (înregistrări audio şi video, poştă electronică, mass-media, internet), se formează deprinderi de căutare independentă a informaţiei necesare, care urmează a fi analizată şi selectată, organizată, transformată, păstrată şi transmisă. Aceste competenţe îi asigură elevului deprinderi de a acumula şi procesa informaţia de la disciplinile studiate, corelînd-o cu cea asimilată din contactul cu lumea reală.

5 Compararea curriculumului modernizat cu cel existent (pentru clasa a IX-a) modernizat În cadrul fiecărei unităţi de conţinut obiectivele de referinţă s-au formulat în termeni de subcompetenţe constituiente ale competenţelor generale. Aceste subcompetenţe se formulează la nivel de cunoştinţe, capacităţi, atitudini, în cadrul a trei demersuri: cunoaşterea, aplicarea, integrarea.

6 Administrarea disciplinei Statutul disciplinei Aria curricularăClasaNr. de unităţi de conţinuturi pe clase Nr. de ore pe an ObligatorieMatematică şi ştiinţeIX434 ore Repartizarea temelor pe unităţi de timp Nr. Unităţii de conţinut TemeleNr. de ore 1Metode de descriere a limbajelor. Vocabularul şi sintaxa unui limbaj de programare de nivel înalt. 7 2Conceptul de dată. Tipuri de date simple7 3Conceptul de acţiune. Instrucţiunile unui limbaj de programare de nivel înalt 11 4Tipuri de date structurate (tablou, şir de caractere)9

7 Compararea calitativă şi cantitativă a obiectivelor de referinţă Nr. unităţii de conţinut Nr. de ore rezervat studierii Curriculum precedent: Obiective de referinţă Curriculum modernizat: Subcompetenţele ale competenţelor generale Curriculum prece dent: Curriculum modernizat: 1674 (Toate de cunoaştere) 4 (2 – cunoştere, 1 – aplicare, 1– integrare) 2876 (5 – cunoaştere, 1 - aplicare) 7 (2 – cunoaştere, 3 – aplicare, 2 – integrare) (4-cunoaştere, 1- aplicare) 12 (2 - cunoaştere, 7 – aplicare, 4 – de integrare) 4 O unitate de conţinut nouă 096 (2 – cunoaştere, 2 – aplicare, 2 – integrare)

8 Compararea conţinuturilor În curriculum modernizat accentul se pune pe cunoştinţele de bază prezentate într-un mod praxiologic şi mai puţin academic. În cadrul fiecărei unităţi de conţinut s-au evidenţiat noţiuni-cheie. Selectarea conţinuturilor din punctul de vedere cantitativ şi calitativ – al rigorii ştiinţifice a materialului este optimizată. Conţinuturile s-au structurat astfel încît să se evidenţieze esenţialul, să se asigure echilibrul între general şi particular şi să se faciliteze o viziune sistemică interdisciplinară.

9 Compararea conţinuturilor Nr. unităţii de conţinut Noţiuni excluseNoţiuni adăugate 1Etichete. Directive 2Tipuri de date enumerare. 3Instrucţiunea gotoMetode de reprezentare a algoritmilor (limbajele algoritmice, schemele logice) Structuri de control Clasificarea algoritmilor Etapele de rezolvare problemelor la calculator 4Tipuri de date tablou unidimensional Tipul indicilor şi tipul componentelor Tipuri de date şir de caractere

10 Compararea conţinuturilor Pentru a face conţinuturile să fie în raport cu actualitatea, interesele elevilor, tendinţele dezvoltării domeniului accentul în studierea limbajului de programare este pus pe dezvoltarea algoritmilor. Din aceste considerente a fost adăugată la conţinuturi o unitate nouă: Tipuri de date structurate (tablou unidimensional, şir de caractere)

11 Activităţi de învăţare şi evaluare excluse UnitateaExerciţii de: 1- scriere a etichetelor şi directivelor - introducere şi lansare în execuţie a unui program; - explicare a destinaţiei fiecărei linii a programelor propuse; - de precizare a construcţiilor limbajului în care pot fi folosite literele alfabetului român; 2- explicare a modului de reprezentare a datelor de tip integer, real, boolean şi char în calculator; - depistare a erorilor din secvenţele de program în care se utilizează tipurile de date integer şi real; - elaborare a programelor care ilustrează proprietăţile tipului de date real şi char; - elaborare a programelor care afişează la ecran tabelele de adevăr ale funcţiilor logice propuse; - reprezentare a datelor de tip enumerare în calculator; - depistare a erorilor în programele ce utilizează tipuri de date enumerare; - elaborare a programelor care ilustrează proprietăţile tipurilor ordinale de date; - depistare a erorilor în programele ce utilizează tipuri ordinale de date; - elaborare a programelor care utilizează constante simbolice; - elaborare a programelor care ilustrează proprietăţile tipurilor de date subdomeniu

12 Activităţi de învăţare şi evaluare excluse UnitateaExerciţii de: 3 referire a instrucţiunilor cu ajutorul etichetelor; explicare a modului de execuţie a instrucţiunilor goto transcriere a instrucţiunilor case în secvenţe echivalente de instrucţiuni if; elaborare a programelor care citesc de la tastatură date de tip integer, real, char, şir de caractere; elaborare a programelor în care expresiile complexe se divizează în expresii mai simple; precizare a rezultatelor execuţiei instrucţiunilor for pentru diferite valori ale expresiilor din componenţa instrucţiunilor în studiu; transcriere a instrucţiunilor for în secvenţe echivalente de instrucţiuni; precizare a rezultatelor execuţiei instrucţiunilor compuse; transcriere a instrucţiunilor for în secvenţe echivalente de instrucţiuni while; transcriere a instrucţiunilor repeat în secvenţe echivalente de instrucţiuni while şi invers; transcriere a programelor cu instrucţiuni goto în programe fără utilizarea acestora; reprezentare intuitivă (prin desene) a structurii programelor elaborate elaborare a programelor ce conţin toate componentele programelor PASCAL: antet, declaraţii de etichete, definiţii de tipuri şi constante, declaraţii de variabile, instrucţiuni;

13 Activităţi de învăţare şi evaluare adăugate UnitateaExerciţii de: 3 elaborare a programelor care ilustrează proprietăţile tipurilor de date simple; descriere a algoritmilor cunoscuţi din cursurile de matematică, fizică, chimie (de exemplu: clasificarea triunghiurilor în funcţie de laturile/unghiurile, calcului ariilor figurilor geometrice, cmmdc, etc. ) elaborare a algoritmilor de rezolvare a problemelor din diferite domenii de activitate umană translatare a algoritmilor elaboraţi în programe Pascal testare a programelor şi analiză a rezultatelor

14 Activităţi de învăţare şi evaluare adăugate UnitateaExerciţii de: 4 determinare a tipului indicilor şi tipului componentelor în funcţie de declaraţiile propuse; parcurgere pe diagramele sintactice a drumurilor care corespund definiţiilor tipurilor de date tablou; precizare a operaţiilor care pot fi efectuate cu componentele tablourilor explicare a proprietăţilor tipului de date şir de caractere; precizare a mulţimii de valori şi mulţimii de operaţii ale tipului de date şir de caractere; prelucrare a componentelor şirurilor de caractere (ştergerea, substituirea, inserarea caracterelor).

15 Compararea activităţilor de învăţare şi evaluare Nr. unităţii de conţinut Nr. de activităţi Curriculum precedent: Curriculum modernizat:

16 Sinteza obiecţiilor şi propunerilor (total au parvenit obiecţii şi propuneri din 26 raioane ) Obiecţii / Propuneri Studierea tipurilor structurate de date tablou şi şir de caractere Nr. de respondenţi, care acceptă 12 Nr. de respondenţi, care nu acceptă 10 Se acceptă/Nu se acceptă Aceasta este chiar propunerea autorilor. Autorii insistă, cu precizări, care se acceptă: 1. Tablouri unidimensionale. 2. Şiruri numai la nivel de prelucrare a caracterelor. 3. Revinirea la studierea acestor tipuri de date în clasa a X-a Argumente Cel mai discutat moment în proiect de curricula modernizată. Este susţinut de 12 raioane şi respins de 10.

17 Sinteza obiecţiilor şi propunerilor Obiecţii / Propuneri Oricare limbaj de programare la treapta gimnazială ar trebui evitat Nr. de respondenţi, care acceptă 6 Nr. de respondenţi, care nu acceptă 20 Se acceptă/Nu se acceptăAutorii nu acceptă astfel de propuneri. Argumente 1.Numărul acestora este minim. 2.Limbaj de programare de nivel înalt este un conţinut, cu ajutorul căruia pot fi formate competenţele specifice informaticii Nr. 1,2, 4, 5, 6, 9.competenţele specifice

18 Sinteza obiecţiilor şi propunerilor Obiecţii / Propuneri Să înceapă studierea Limbajului din cl a VIII-a Nr. de respondenţi, care acceptă 4 Nr. de respondenţi, care nu acceptă Se acceptă/Nu se acceptă Autorii nu acceptă această propunere. Argumente Ar fi posibil numai cu condiţia că Informatica devine curs obligatoriu din clasa a V-a

19 Sinteza obiecţiilor şi propunerilor Obiecţii / Propuneri De introdus examen la disciplina Informatica la finele clasei a IX-a pentru ca standardele din curriculă să fie standarde de performanţă pentru toţi elevii. De a majora numărul de ore (2 ore). Nr. de respondenţi, care acceptă 24 Nr. de respondenţi, care nu acceptă Se acceptă/Nu se acceptă Nu se acceptă Argumente Nu este în competenţa grupului de experţi

20 Exemple de proiectare didactică, centrată pe formare de competenţe O variantă de proiectare calendaristică la disciplina informatica: Proiect de lungă duratăProiect de lungă durată Un exemplu de demers didactic, proiectat prin aplicarea cadrului ERRE (Evocare/Realizarea sensului/ Reflecţie/ Extindere)demers didactic Modele pentru proiectarea zilnică a lecţiilor