Cînd eşti întrebat dacă poţi să faci o treabă, spune-le: 'Sigur că pot!'. Apoi pune-te pe învăţat şi află cum să o faci Theodore Roosevelt ( ) - презентация

1 Cînd eşti întrebat dacă poţi să faci o treabă, spune-le: 'Sigur că pot!'. Apoi pune-te pe învăţat şi află cum să o faci Theodore Roosevelt ( ) MOTTO:

2 Raportul c ă tre UNESCO al Comisiei Interna ţ ionale pentru Educa ţ ie în secolul XXI … preciza că pilonii educaţiei în noul mileniu vor fi legaţi de a învăţa să cunoşti, a învăţa să fii, a învăţa să acţionezi şi a învăţa să convieţuieşti cu semenii. (Delors, coord., 2000)

3 CURRICULUM ŞCOLAR COMPETENŢE = Cunoştinţe dinamice + Funcţionalitate + + Conştientizare + Aplicabilitate + + Comportament/Atitudine Procesul de formare a competenţei va parcurge anumite etape, prin următorul algoritm: OBIECTIVE = Cunoştinţe + Capacităţi + Atitudini CURRICULUM ŞCOLAR MODERNIZAT

4 DIFINIREA NOIUNII DE COMPETENĂ Capacitatea de a rezolva problemele din viaţa cotidiană utilizînd în timp real cunotinţele i atitudinile dobîndite.

5 Opt competenţe-cheie 1. Comunicarea în limba maternă, care reprezintă capacitatea de a exprima şi interpreta concepte, gânduri, sentimente, fapte şi opinii, atât în formă orală, cât şi în formă scrisă (ascultare, vorbire, citire şi scriere) şi de a interacţiona lingvistic într-un mod adecvat şi creativ într-o serie completă de contexte culturale şi sociale; 2. Comunicare în limbi străine 3. Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii 4. Competenţa digitală 5. Competenţe interpersonale, civice, morale 6. Competenţe de a învăţa să înveţi 7. Iniţiativă şi antreprenoriat 8. Sensibilizare şi exprimare culturală

6 Competenţele transdisciplinare pentru treapta primară de învăţămînt Pentru treapta primară a sistemului de învăţămînt din Republica Moldova au fost stabilite competenţele transdisciplinare descendente din sistemul de competenţe-cheie transversale menţionate. Competenţe de învăţare/ de a învăţa să înveţi Competenţe de a învăţa din surse diverse, independent şi împreună cu alţii. Competenţe de a acţiona în vederea satisfacerii unor nevoi prin autoformare (stabileşte scopuri şi realizează planuri de învăţare a unor abilităţi). Competenţe de comunicare în limba maternă/ limba de stat Competenţe de a comunica, aplicînd un minimum lexical şi gramatical în limba dată. Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie Competenţe acţional-strategice Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) Competenţe interpersonale, civice, morale Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare Competenţe culturale, interculuturale (de a recepta şi a crea valori) Competenţe antreprenoriale.

7 Competenţă-cheie: comunicarea în limba maternă Reprezintă capacitatea de a exprima şi interpreta concepte, gânduri, sentimente, fapte şi opinii, atât în formă orală, cât şi în formă scrisă (ascultare, vorbire, citire şi scriere) şi de a interacţiona lingvistic într-un mod adecvat şi creativ într-o serie completă de contexte culturale şi sociale;

8 Competenţele specifice disciplinei derivă din idealul educaţional, competenţele-cheie transversale şi competenţele transdisciplinare pentru treapta primară de învăţămînt; au un grad înalt de generalitate şi se definesc ca finalităţi ale treptei primare de învăţămînt. Subcompetenţele se deduc din competenţele specifice şi le particularizează prin racordare la conţinuturile delimitate pentru fiecare clasă.

9 COMPETENŢE SPECIFICE DISCIPLINEI Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale, fonetice, morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative. Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru lectură.

10 Scopul studierii limbii române în clasa II-a Să îneleagă lumea din jurul său; Să comunice i să interacioneze cu semenii săi, exprimîndu-i gîndurile, stările, sentimentile, opiniile; Să fie sensibil la frumosul din natură i la cel creat de om; Să se integreze efectiv în contextul viitorului parcurs colar, respectiv profesional; Să poată continua în orce fază a experienei sale procesul de învăare; Să-i utilizeze în mod eficient i creativ capacităile proprii pentru depăirea dificultăilor în viaa de zi cu zi.

11 A instrui pe cineva într-o disciplină nu înseamnă a-l face să înmagazineze în minte asemenea rezultate, ci a-l învăţa să participe la procesul care face posibilă crearea de cunoştinţe. J. S. Bruner

12 COMPETENŢA DE CADRU DIDACTIC ÎNSEAMNĂ SĂ FII PROACTIV Modelul dascălului: a face din ştiinţă o enigmă şi a cultiva enigma cu bună ştiinţă Ph. Meirieu

13 Atrageţi atenţie Nu învăţăm pentru şcoală, ci învăţăm pentru viaţă. Competenţa – este ceea, ce rămîne după ce, totul ce s-a învăţat se va uita. Max Teodor fon Laye, fizician, Laureat al Premiului Nobel

14 Strategia didactica sistem complex i coerent de mijloace, metode, materiale i alte resurse educaionale care vizeaza atingerea unor obiective.

15 Structura strategiei Metode Mijloace didactice Forme de organizare a activităţii

16 Reprezintă ansamblul organizat al procedeelor (modurilor) de realizare practică a operaţiilor care stau la baza acţiunilor parcurse în comun de profesori şi elevi. Aceste procedee conduc, în mod planificat şi eficace, la realizarea scopurilor propuse. METODA DIDACTICĂ

17 CLASIFICAREA CLASIFICAREA metodelor şi tehnicilor de instruire pe clase Metode de transmitere şi însuşire a cunoştinţelor Metode de explorare şi descoperire Metode bazate pe acţiune practică (de formare a deprinderilor) Metode de raţionalizare (instruirea programată)

18 Obiective Evaluare Mijloace Metode Organizare a activităţii de instruire Conţinutul învăţământului Factori implicaţi în sistem: profesor - elev RELAŢIA Obiective-Competenţe-Conţinut-Metodă RELAŢIA Obiective-Competenţe-Conţinut-Metodă

19 ROLUL PROFESORULUI El are sarcina de a facilita şi intermedia învăţarea, de a fi partener în învăţare, de a-i ajuta pe elevii săi să înţeleagă, să argumenteze puncte de vedere proprii, de a alege strategii adecvate prin care să-i pregătească pe elevi să facă faţă şi să se integreze optim unei societăţi aflate într-o dinamică fără precedent.

20 ROLUL ELEVILOR Activ este elevul care depune efort de reflecţie personală, interioară şi abstractă, care întreprinde o acţiune mintală de căutare, de cercetare şi redescoperire a adevărurilor, de elaborare a noilor cunoştinţe. Rolul elevilor este de a fi activi!

21 METODE DIDACTICE ACTIV-PARTICIPATIVE ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ METODE TRADIŢIONALE: - Algoritmizarea - Analiza gramaticală - Exerciţiul - Problematizarea - Conversaţia - Jocul de rol - Compunerea gramaticală - Demonstraţia - Descoperirea - Studiul cu manualul METODE MODERNE: - Învăţarea cu ajutorul calculatorului - Metoda ciorchinelui - Metoda cadranelor - Metoda cubului - Metoda Stiu-Vreau să stiu-Am învăţat - Brainstormingul - Metoda Focus grup

22 Caligrama Cuvintele sau propoziţiile sunt aranjate în aşa fel încât să reprezinte forma obiectului care constituie tema propusă spre studiu. Este o metodă folosită atît în lecţiile de predare-învăţare cît şi în lecţiile de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor. Poate fi abordată individual sau în grup.

23 Turul galeriei După ce au fost organizaţi în grupuri de 4-5, elevii primesc spre rezolvare o sarcină/problemă, care se pretează la mai multe căi de abordare/rezolvare. Produsul muncii fiecărui grup se concretizează într-o imagine, schemă, diagramă, inventar de idei, exprimate grafic pe o coală de hârtie sau un carton, realizîndu-se ceea ce se numeşte un poster. Posterele se expun pe pereţii sălii de clasă, ca într-o expoziţie. Sub îndrumarea profesorului, grupurile trec pe la fiecare poster pentru a examina soluţiile propuse, pentru a face comentarii, observaţii, propuneri. La sfîrşit, fiecare grup revine la propriul poster, analizează comentariile

24 Mai multe capete la un loc - Constituirea grupurilor de 3-4 elevi - Atribuirea unui număr fiecărui membru al grupului - Enunţarea unei întrebări sau prezentarea unei probleme - Formularea în mod individual a unui răspuns sau identificarea unei soluţii - Se discută în grup răspunsul fiecăruia şi se formulează un răspuns al grupului, profesorul spune un număr, iar elevul care posedă acel număr va prezenta clasei soluţia/discuţiile din grupul său.

25 Interviul în trei trepte În grupul de 3 elevi: A îl intervievează pe B, iar C înregistrează principalele aspecte ale discuţiei, apoi rolurile se schimbă pînă cînd toţi 3 exersează cele 3 roluri: Reporter Interlocutor Secretar

26 Tehnica schimbă perechea Cercul din exterior se roteşte în sensul acelor de ceasornic, realizându-se schimbarea partenerilor în pereche. Elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare membru al clasei.

27 CLASIFICAREA CLASIFICAREA metodelor şi tehnicilor interactive de grup Metode de predare-învăţare interactivă în grup. Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare. Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii. Metode de cercetare în grup.

28 MIJLOACE de INSTRUIRE - situaţii de afirmare ca auxiliare a metodelor Mijloace de învăţămînt reale şi originale: obiecte, plante, insecte, animale, roci, minerale, substanţe chimice, unelte, maşini-unelte, caiete didactice pentru exerciţii etc. Mijloace de substituţie: mulaje, corpuri geometrice, steme, machete, modele, globuri terestre; fotografii, portrete, desene didactice, scheme, diagrame; hărţi, panouri, planşe etc.; Mijloace ideative: concepte, raţionamente, teorii etc.; Mijloace acţionale: modele experimentale, de organizare a experienţelor, a lucrărilor de laborator; modele simulatoare; modele informatice – calculatoarele etc.;

29 METODA RICAR Numele acestei metode provine de la iniţialele a cinci faze de studiere a unei cărţi, capitol, articol etc.:

30 METODA RICAR IR= Răsfoirea generală, studierea prefaţelor, a alineatelor subliniate, a concluziilor (examinare de ansamblu). III= Intrebări - puneţi-va întrebări asteptînd răspunsul de la lucrare. IIIC= Citirea activă prin căutarea răspunsurilor la întrebări, reţinerea esenţialului. IVA= Amintirea punctelor principale şi memorarea lor. VR= Recapitularea, reţinerea esenţialului.

31 1. MOZAICUL DE BAZĂ Pasul 1: Formaţi grupurile casă şi daţi-le materialul de lucru -în cadrul fiecărui grup, membrilor li se va da un alt material pe care să-l înveţe şi să-l prezinte celorlalţi. Pasul 2: Grupurile de experţi studiază şi îşi pregătesc prezentările -grupurile de experţi se formează din elevii care au de pregătit acelaşi material; -ei citesc şi studiază materialul împreună şi gândesc modalităţi de predare a acestuia celorlalţi colegi; -verifică înţelegerea materialului predat.

32 MOZAICUL DE BAZĂ Pasul 3: Elevii se întorc în grupurile casă pentru a preda -fiecare elev se întoarce în grupul său; -fiecare membru al acestui grup îşi va prezenta, pe rând, materialul în faţa celorlalţi; -obiectivul echipei este ca toţi membrii să înveţe tot materialul prezentat. Pasul 4: Răspunderea individuală şi de grup -grupurile sunt responsabile de însuşirea întregului material de către toţi membrii; -elevilor li se poate cere să demonstreze că au învăţat printr-un test, prin răspunsuri orale la întrebări, printr-o prezentare a materialului.

33 Cititul repetat Citirea în gând Cititul cu un coleg Teatrul cititorilor Cititul în cor şi repetarea Metode şi tehnici pentru dezvoltarea cititului fluent şi conştient

34

35 Fiecare dintre metodele prezentate înregistrează avantaje şi dezavantaje, important fiind însă momentul ales pentru desfăşurarea lor. Pedagogul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege ceea ce ştie că se poate desfăşura în propriul colectiv de elevi. ÎN CONCLUZIE:

36