Cuplarea lanţului respirator cu fosforilarea oxidativă 1. Teoria chimică (a intermediarilor comuni) - 1953 - E.C.S. Slater.

Презентация:



Advertisements
Похожие презентации
Vitamina D -vitamina antirahitică – Elmer McCohlum – 7-dehidrocolesterolul este precursor de D 3.
Advertisements

Reacţia sumară. Bilanţul energetic CH3COSCoA +3NAD+FAD+GDP+Pi+2H2O CH3COSCoA +3NAD+FAD+GDP+Pi+2H2O 2CO2 +3NADH+H +FADH2+GTP+2H +HSCoA + +
Oxidarea biologică Lanţul respirator Fosforilarea oxidativă.
RESPIRAÇÃO AERÓBIA Prof. Leonardo Moreira Santos FMT.
Metabolismul glucidelor. În alimentaţie glucidele sunt reprezentate de: polizaharide (60%), dizaharide (30)% şi monozaharide. În alimentaţie glucidele.
Metabolismul glucidelor. În alimentaţie glucidele sunt reprezentate de: polizaharide (60%), dizaharide (30)% şi monozaharide. În alimentaţie glucidele.
Metabolismul proteinelor Proteinele reprezintă 75% din substanţele solide ale organismului Proteinele reprezintă 75% din substanţele solide ale organismului.
Metabolismul Bioenergetica Ciclul Krebs. Noţiuni generale de metabolism. Catabolismui şi anabolismul. Căile metabolice centrale, ciclice şi specifice.
BIOCHIMIA - studiază chimia vieţii 1833 – Anselme Payen – descoperă diastaza (amilaza) 1896 – Eduard Buchner – studiază fermentaţia alcoolică 1903 – Carl.
TRANSMITEREA SINAPTICĂ. NEURONULNEURONUL CORPUL CELULAR (SOMA) SEDIUL ACTIVITĂŢILOR METABOLICE SEDIUL ACTIVITĂŢILOR METABOLICE DIAMETRU : μ m mm DIAMETRU.
STRUCTURA PROTEINELOR BIOCHIMIA. Obiectivele: 1.Rolul biochimiei în sistemul de instruire a medicului 1.Rolul biochimiei în sistemul de instruire a medicului.
Nevoile de proteină în alimentaţie. Starea dinamică a proteinelor. Valoarea biologică a proteinelor. Bilanţul azotat. Nevoile de proteină în alimentaţie.
LIPIDELE ROLUL STRUCTURA CHIMICĂ PROPRIETĂŢI. Funcţiile biologice ale lipidelor. Funcţiile biologice ale lipidelor. Clasificarea lipidelor( structurală,
Hormoniihipotalamo-hipofizari. Sistemul neuroendocrin hipotalamo- hipofizar Hipotalamusul este placa turnantă dintre SNC şi sistemul endocrin hipofizar.
ENZIMELE OBIECTIVELE: Natura chimică şi rolul biologic al enzimelor. Dovezile naturii proteice a enzimelor. Diferenţa dintre acţiunea enzimelor şi catalizatorilor.
HORMONII OBIECTIVELE Noţiuni despre hormoni. Proprietăţile generale şi rolul hormonilor în organism. Noţiuni despre hormoni. Proprietăţile generale şi.
MECANISMELE FOTOCHIMICE IMPLICATE ÎN PROCESUL VEDERII lumina rodopsina * rodopsina transducina transducina * fosfodiesterazafosfodiesteraza * GMPc5-GMP.
ENZIMELE Autor : Stratulat Silvia. OBIECTIVELE: Natura chimică şi rolul biologic al enzimelor. Dovezile naturii proteice a enzimelor. Diferenţa dintre.
METABOLISMO DE CARBOIDRATOS Prof. Msc. Leonardo Moreira Santos.
Fiziologia digestiei Fiziologia digestiei D Digestia – totalitatea fenomenelor mecanice, chimice şi fizico- chimice, care asigură transformarea, transportul.
Транксрипт:

Cuplarea lanţului respirator cu fosforilarea oxidativă 1. Teoria chimică (a intermediarilor comuni) E.C.S. Slater

2. Teoria conformaţională – P.D. Boyer - modificarea conformaţională a transportorilor de e - 3. Teoria chemiosmotică (a intermediarilor comuni) – Peter Mitchell - gradient de protoni transmembranar stare energizată H 2 O H + + HO - η 54%

Controlul sintezei ATP - ADP - blocarea ATP-sintazei – F 1 - fluxul de protoni prin F 0 - stim. fosfataza activarea piruvat dehidrogenazei - modulator alosteric pozitiv – izocitrat-dehidrogenaza

Transportul ATP-ului din mitocondrie - pH mitocondrial – ATP 4- - pH citoplasmatic – ADP 3- - ATP-translocaza ATP din mitoc. în citoplasmă [ATP] + [ADP] = cst.

Inhibitorii lanţului respirator şi ai fosforilării oxidative 1. Inhibitorii lanţului respirator - rotenona – inh. C I - pericidina, amobarbital, compuşi organo-mercurici complex cu Fe-S inh. reducerea CoQ - malonat, oxalacetat – inh. succinat-DH-aza - antimicina A (Streptomyces cereus) – C III – CoQH 2 cit. b T - CN -, azide – C IV - Fe 3+ (cit. a 3 ) - CO – cit. (Fe 2+ ) Lonchocarpus nicou

2. Inhibitorii fosforilării oxidative - oligomicina A – inh. ATP-sintaza (F 0 ) - dicilohexil-carbodiimida (DCCD) – gr. COOH din ac. glutamic (F 0 ) - aurovertina – subunit. β (F 1 ) 3. Decuplanţi LR-FO - termogenina - florile plantelor - acizi – gradient de pH - gramicidina A - gradient de pH - tiroxina (T 4 ) – decuplant - 2,4-(NO 2 ) 2 -fenol – fluxul de protoni

Alte procese oxidative celulare - monooxigenaze (hidroxilaze) R-H + O H e - R-OH + H 2 O - sursă de H – NADH, NADPH - oxidaze cu funcţii mixte microsomiale (OFMM) Citocrom P450 - membrana REN - structură - proteină heminică – citocrom P 450 – substrat, O 2 - flavoproteină – NADPH-CYP 450 -reductaza - fosfatidilcolina – 7700 de citocromi - CYP 450 – 36 de izoenzime

- CYP 2D6, CYP 2C19 - au afinitate diferită faţă de substrat

- metabolizarea compuşilor endogeni, exogeni (medicamente 75%) - sinteza estrogenilor, testosteronului, colesterolului - metabolizarea vitaminei D CYP 3A4 - metabolizarea medicamentelor - fetus CYP3A7 - intestin –pro-drug

Inhibitori – macrolide, azoli antifungici, amiodarona, cimetidina, metronidazol, inhibitori de protează, fluoxetină, verapamil, - bergamotina (grape fruit), echinacea Inductori – barbiturice, carbamazepină, fenitoină, rifampicină - hiperforină (sunătoare) Substrat – blocante ale canalelor de calciu, imunusupresoare, haloperoidol, sildefanil, contraceptive hormonale, codeina, paracetamol

METABOLISMUL GLUCIDELOR - glucide – compuşi polihidroxicarbonilici sau derivaţi ai acestora - surse – vegetale (cereale, seminţe, cartofi), animale (glicogen) - rol în organism - energetic - 1 g 4,1 kcal - structural – glicolipide, glicoproteine - funcţional – Ac, H

% aport zilnic - min 130 g carbohidraţi

Clasificare - monozaharide - oligozaharide - polizaharide

MONOZAHARIDE - după natura gr. carbonil – aldoze (glu), cetoze (fru) - după nr. at de C – trioze, tetroze, pentoze, hexoze Stereochimia - izomerie optică - nr. izomerilor = 2 n - D(+), D(-) - racemic - +/- - după nr. at de C asimetrici - enantiomeri - diastereoizomeri

Structura ciclică - semiacetali (semicetal intern) - hidroxil semiacetalic (glicozidic) - anomeri – α, β

- epimeri

Deoxiglucozidele - 2-deoxiriboza – ADN - L-fucoza - glicoproteine Aminoglucozidele - glucozamina

Proprietăţi fizico-chimice - substanţe solide, cristaline - reactivitate chimică ridicată 1. Reducere D-glucoză D-sorbitol D-fructoză D-manitol 2. Oxidare D-glucoză acid gluconic D-glucoză acid glucuronic

3. Condensare cu amine glucoză + proteine proteine glicozilate 4. Esterificare glucoză + ATP glucoză-6-fosfat + ADP 5. Sinteza glicozidelor - ozide – glucozide, galactozide - O-glicozide, S-glicozide, N-glicozide

OLIGOZAHARIDE monozaharide - nereducătoare – 2 gr. OH glicozidice - zaharoza - reducătoare – 1 gr. OH glicozidică, 1 gr. OH alcoolică – maltoza, lactoza

OLIGOZAHARIDE monozaharide - nereducătoare – 2 gr. OH glicozidice - zaharoza - reducătoare – 1 gr. OH glicozidică, 1 gr. OH alcoolică – maltoza, lactoza

POLIZAHARIDE (glicani) - eliberează prin hidroliză monozaharide sau derivaţi ai acestora - după structură - homoglicani – amidon, glicogen, celuloză - heteroglicani - rol - structural – celuloză, mucopolizaharide - rezervă energetică – amidon, glicogen

Glicogen - dispoziţie – ficat, muşchi - structură - α(1 4), α(1 6) moleculă ramificată - nucleu proteic - cu apa formează soluţii coloidale

DIGESTIA ŞI ABSORBŢIA GLUCIDELOR Digestia glucidelor - alimente – monozaharide, dizaharide, polizaharide - cavitatea bucală – amilaza salivară – hidroliza amidonului prelucrat termic oligozaharide - intestinul subţire - amilaza pancreatică – dizaharide, dextrine limită, oligozaharide - leg. 1 4 interne - dizaharidazele (marginea în perie) - α-glucozidaza (maltaza) - sucraza-izomaltaza - lactaza - trehalaza

- lipsa sau reducerea digestiei la nivelul marginii în perie IG bacterii intestinale degradare acizi, CO 2, H 2, CH 4 tulburări digestive - intoleranţa la lactoză, zaharoză - celuloza nu este degradată în IS, cantităţi mici în IG

Absorbţia glucidelor - sub formă de monozaharide - viteza – 120 g glu/h - glu - mecanism activ - simport Lumenul intestinal Celule epiteliale intestinale Lichid interstitial, sânge

- gal – similar glu. sub formă de monozaharide - fru – proteine transportoare, mecanism de transport saturabil - IS vena portă ficat depozitare glicogen (150 g glu) ţesuturi utilizare - celule – susteme transportoare - GLUT 1 – eritrocite, BHEN - GLUT 2 – tb. ren, ficat, pancreas (β) - GLUT 3 – neuroni, placenta - GLUT 4 – ţ. adipos, m. scheletici

CĂILE DE UTILIZARE ALE GLUCOZEI - glucoza - sursă de energie – glicoliză CATC - sinteză de compuşi - glicogen - pentoze nucleotide, acizi nucleici - acizi uronici proteoglicani, detoxifiere - glicerol, acetil-CoA neolipogeneză - aa neesenţiali, purine, pirimidine - NADPH reacţii de reducere

- utilizarea glu în ţesuturi depinde de: - starea metabolică - anabolică (postprandial) - glu piruvat CATC ATP - ficat TG, PL, colest ţ. adipos - catabolică (interprandial) - glu energie în ţ. glucodependente - tipul de ţesut - eritrocite – glicoliză anaerobă, pentoze - creier – insulino-dep., glicoliză aerobă, pentoze - ţ. adipos - insulino-dep., acetil-CoA AG - ficat – glicoliză, depozitare, ac. glucuronic

- celule – fosforilare glu-6-P ionizare lipofobă - enzime – hexokinaze - K M mic - glucokinaza - K M mare - inductibilă – glu, insulină - stim. – fru-1-P - inh. – fru-6-P

GLICOLIZA - degradarea monozaharidelor la piruvat - proces exergonic - calea Embden-Meyerhof-Parnas - 10 reacţii C 6 H 12 O NAD ADP + 2P 2 CH 3 -CO-COOH + 2 (NADH+H + ) + 2ATP +2H 2 O

1 - hexokinaza – K M - glucokinaza – inductibilă, K M, hepatocite, celule β-pancreatice pentozo-P glu-6-P glu-1-P glicogen, acid glucuronic fru-6-P glicoliză

2

3 - PFK1 - ATP, P-enolpiruvat, 1,3-P 2 -glicerat - inh. - citrat – inh. - glucagon stim. lipoliza AG β-ox. acetil CoA CATC citrat inh. PFK1 acumulare glu-6-P - fru-2,6-P 2 –stim. alosteric - afinit pt. substrat

- glucagon AMPc fru-2,6-P 2 inh. glicoliza, lipogeneza - insulina stim. PDE AMPc stim. PFK2 fru-2,6-P 2

4 - r. endergonică 5

6 a.fixarea GA3P pe E prin gr. SH ox. b.NAD + NADH eliberarea de pe E c.fosforilarea tioesterului leg. macroergică

7 - [ATP] r. blocată eritrocite - 2,3-P 2 -glicerat fixarea O 2 pe Hb - deficit de hexokinază fixarea O 2 pe Hb

8 - Mg 2+ - conformaţional, catalitic 9

10 - E - inactivată prin fosforilare (glucagon, ADR) - activată prin defosforilare (insulina, este şi inductor) - E 2 forme – L şi M - r. exergonică

Glicoliza aerobă piruvat acetil CoA CATC LR FO Glicoliza anaerobă - lactat sânge ficat piruvat gluconeogeneză glucoză - lactat pH acid inh. PFK1

- desfăşurarea r. din glicoliză depinde de: - necesarul de ATP - glicemie – hipoglicemie stim. gluconeogeneza, inh. Glicoliza - necesarul de intermediari pentru - gluconeogeneză - metabolismul lipidic - calea pentozo-fosfaţilor - CATC

Bilanţul energetic al degradării glucozei reacţia Consum ATP Sinteză ATP glu glu-6-P - 1 mol- fru-6-P fru-1,6-P mol- 1,3-P 2 -glicerat 3-P-glicerat -+ 2 moli P-enolpiruvat piruvat -+ 2 moli TOTAL -2 moli+ 4 moli2 moli / mol glu anaerobioză

aerobioză glicoliză Sinteză FADH 2 Sinteză NADH Consum ATP Sinteză ATP glu glu-6-P - 1 mol fru-6-P fru-1,6-P mol 1,3-P 2 -glicerat 3-P-glicerat + 2 moli P-enolpiruvat piruvat + 2 moli gliceraldehid-3-P 1,3-P 2 -glicerat + 2 moli moli CATC piruvat acetil CoA + 2 moli (4) moli iso-citrat α-ceto-glutarat + 2 moli moli α-ceto-glutarat succinil CoA + 2 moli moli succinil CoA succinat + 2 moli succinat fumarat + 2 moli moli L-malat oxal-acetat + 2 moli moli TOTAL - 2 moli+ 40 moli+ 38 (36) moli

Inhibitorii glicolizei 2-deoxiglucoza – inh. r. catalizată de hexokinază comp. cu Hg, ag. alchilanţi – gr. SH GA3P-DH-aza fluoruri – inh. enolaza arseniat – r. cu GA3P

CALEA HEXOZO-FOSFAŢILOR (şuntul pentozo-monofosfaţilor) -proces anaerob, participă şi pentoze din alimente -rezultă NADPH reacţii de reducere, biosinteze (AG, steroizi, colesterol), reacţii de hidroxilare (CYP450) -NADPH în reacţiile de apărare antiinfecţioasă -NADPH pentru refacerea GSH -hexoze pentoze nucleotide, acizi nucleici, coenzime (NAD, FAD, CoA)

- 2 etape - oxidativă (hexoze pentoze) - neoxidativă (conversia pentozelor) 1. Etapa oxidativă

- necesar NADPH > necesar pentoze pentoze sunt transf. în hexoze

2. Etapa neoxidativă

6 glu-6-P + 12 NADP H 2 O 4 fru-6-P + 2 GA-3-P + 6 CO (NADPH + H + ) GA-3-P DHAP GA-3-P + DHAP fru-1,6-P 2 fru-6-P glu-6-P muşchi 2fru-6-P + GA-3-P 2 xil-5-P + ribozo-5-P

Reglarea căii hexozo-fosfaţilor - necesar de NADPH stim. etapei oxidative - GSSG / GSH creşte stim. etapei oxidative - per. de creştere stim. căii - consum de carbohidraţi stim. glu-6-P-DH-aza, 6-P-gluconat-DH-aza - lactaţie - sinteza DH-azelor - post alimentar, diabet - sinteza DH-azelor în ficat

Deficienţe enzimatice - glucozo-6-P-DH-aza – eritrocit – deficit de GSH anemie hemolitică – methemoglobinemie hemoliză - infecţii, cetoacidoză - transcetolaza – afinitate pt. TPP tulb. neurologice, comportamentale (sd. Wernicke-Korsakoff)

CALEA ACIDULUI GLUCURONIC - UDP-glucuronil - sinteza de proteoglicani - conjugare metaboliţi detoxifiere - sinteză de xiluloză

GLUCONEOGENEZA - sinteza de glucoză din: piruvat (lactat), aminoacizi, lipide - condiţii - inaniţie - aport crescut de proteine, lipide şi scăzut de glucide - efort muscular prelungit - utilizarea lactatului din glicoliza anaerobă - localizare – ficat, rinichi, muşchi - importanţă - menţinerea echilibrului H + -HO - - reconversia lactatului - utilizarea NH 3 din aa - controlul conc. aa - intermediari pentru sint. glicolipide, glicoproteine, glucide

- consum de alcool exces de NADH reducerea piruvatului la lactat reducerea OA la malat 1. Sinteza glucozei din piruvat şi lactat

2 piruvat + 6 ATP + 2 (NADH + H + ) + 2 H 2 O glucoză + 6 ADP + 2 NAD P

2. Sinteza glucozei din aminoacizi

glicină, cisteină serină, HO-prolină triptofan aspartat arginină, glutamină histidină, prolină izoleucină, valină metionină, treonină piruvatOA α-cetoglutarat OA CATC succinil CoA CATC OA

3. Sinteza glucozei din lipide - TG glicerol GNG AG - cu nr. par de at. de C acetil CoA - cu nr. impar de at. de C propionil CoA GNG

Reglarea gluconeogenezei 1. Alosterică Glicoliza ~ 1 / GNG

2. Hormonală glucagon, corticosteroizi, catecolamine (+) lipolizaAG acetil CoA (+) piruvat carboxilaza (-) piruvat DH-aza CATC, LR, FO ATP (+) corticosteroizi (+) proteolizaaaGNG (-) insulina (+) aminotransferaze

glucagon [AMPc] (+) kinaze (+) FEP carboxikinaza fru-1,6-bifosfataza (-) PFK2

METABOLISMUL GLICOGENULUI - glicogenoliza - glicogenogeneza

GLICOGENOLIZA - hidroliza legăturilor 1-4, 1-6

glu-1-P glu-6-P glucomutaza ficat muşchi glucoză energie glicoliză sânge menţinerea glicemiei ţesuturi glucodependente glicoliză energie

Reglarea glicogenolizei - glicogen fosforilaza - alosteric – AMP, glu-6-P, ATP - covalent – fosforilare-defosforilare

UDP-glucopirofosforilaza GLICOGENOGENEZA glu glu-6-P glu-1-P glu-1-P + UTP glu-UDP+PP 2P

Reglarea glicogenogenezei

Afectarea enzimelor implicate în metabolismul glicogenului - glicogenoza hepato-renală (boala von Gierke) – glucozo-6-fosfataza - hipoglicemie, lipoliză, gluconeogeneză, hiperlactacidemie - tulburări digestive, convulsii, hepatomegalie, tulburări neurologice - glicogenoza generalizată (sindromul Pompe) – 1,4-1,6-glucozidaza - depunere de glicogen în miocard, muşchi, SNC - glicogenoza McArdle – fosforilaza musculară - depuneri de glicogen anormal - crampe musculare, dureri, rabdomioliză, oboseală - gliocogenoza Herbs – fosforilaza hepatică - depuneri de glicogen în ficat - glicogenoza de tip 0 – glicogensintaza - hipoglicemie, cetoză, întârzierea creşterii, osteopenie, tulburări neurologice

METABOLISMUL GALACTOZEI - în structura glicolipidelor, glicoproteinelor, proteoglicani - transformare în glu - gal + glu lactoză - sinteza mielinei

Tulburări ale metabolismului - deficit de galactokinază – galactozemie, galactozurie cataractă - UDP-glu-gal-1-P-uridil-transferaza – acumulare de gal-1-P afectare hepatică, tulburări neuro-psihice

METABOLISMUL FRUCTOZEI - fructe – struguri, pere, mere - capacitate de îndulcire

- vezicule seminale – fructoza glicoliză CATC ATP - cristalin – calea poliolilor - diabet - acumulare sorbitol, deficit de NADPH cataractă, retinopatie diabetică

GLICOPROTEINE - oligozaharide fixate covalent pe proteine % glucide - monozaharide – gal, manoză, fucoză, acid sialic, glucozamină, arabinoză, xiloză, N-acetil-glucozamina, N-acetil-galactozamina, acid N-acetil neuraminic - legături - O-glicozidică – serina (treonina) - N-glicozidică - asparagina - O-glicozidică – HO-lizina - partea proteică – activitate biologică - partea glucidică – modularea funcţiei, localizare, durata de activitate

Clasificare - O-glicozide - N-glicozide – simple – N-acetil-glucozamină, manoză - complexe – fucoză, acid N-acetil neuraminic, N-acetil-galactozamină

Biosinteză 1.Sinteza oligozaharidului precursor 2.Transferul oligozaharidului pe proteină 3.Sinteza glicoproteinei mature

1.Sinteza oligozaharidului precursor - RE 2.Transferul oligozaharidului pe proteină - RE

3. Sinteza glicoproteinei mature – aparatul Golgi – procesare, elongare - glicozidaze - glicozil transferaze - glicoproteina matură membrane

Rol biologic - structura membranelor – structural, funcţional (recunoaşterea celulelor), adezivitate - grupele sanguine – A, B - procesele de apărare – imunoglobuline, interferon, complement - coagularea sângelui – protrombina, fibrinogen - transportul compuşilor endo-, exogeni – transferina, ceruloplasmina, transcortina - lubrifianţi – tub digestiv, mucoasa vaginală - metabolismul hemoglobinei – haptoglobine - stabilitatea celulelor – glicoforine (hematii)

PROTEOGLICANI - conţin heteropolizaharide neramificate fixate covalent pe proteine - trizaharid de legătură – gal-gal-xil - localizare – intracelular, cartilagii, tendoane, piele, lichid sinovial - polizaharidele – glucozamină/galactozamină - acid glucuronic (acid iduronic) - clasificare – după structura dizaharidului - acid glucuronic + N-acetil glucozamină – acid hialuronic, - acid glucuronic + N-acetil-galactozamină - condroitin-4-sulfat, condroitin-6-sulfat - acid glucuronic/acid iduronic + N-acetil-galactozamină - dermatan sulfat - acid glucuronic/acid iduronic + N-acetil-glucozamină - heparan sulfat, heparină - D-galactoză+N-acetil-glucozamină + glucide – keratan sulfat

- mucopolizaharidoze - acumulare de dermatan sulfat, heparan sulfat – întârziere mintală, opacifierea corneei, deformări scheletice, modificări somatice, surditate,

Acid hialuronic - structură liniară - asociere cu proteoglicani - localizare – cartilagii, lichid sinovial, corp vitros, derm, ţesut nervos, ţesut epitelial - cu apa formează soluţii vâscose lubrifiant, protecţie mecanică - hidrolizat de hialuronidază

Condroitin sulfat - cartilagii, artere, cornee, ţesut nervos - mineralizarea osoasă, matricea cartilajului - ionizarea gr. sulfat - osteoartrită - suplimente nutritive

Heparina

- localizare – ficat, piele, plămân - anticoagulant - antitrombina - clarificarea plasmei postprandial

AMINOACIZI - 20 proteinogeni – L, α - neproteinogeni - -alanina, GABA - cod genetic - codon

Ile Phe Pro His Trp SerThr LeuValAlaGly

Lys MetCysTyr Gln Arg Asn Asp Glu

Proprietăţi fizico-chimice - subst. solide - solubilitate variabilă în apă, sol. în sol. H +, HO - - izomerie optică – excepţie glicina, L - propr. H + - HO - - pK NH2, pK COOH - punct izoelectric (pI) - R influenţează proprietăţile – hidrofob nepolar, polar, încărcat electric

- r. gr. NH 2 - condensare comp. carbonilici - alchilare - acilare - dezaminare - NH 2 OH - r. gr. COOH - amide - esteri - anhidride - nitrili - decarboxilare - r. gr. NH 2 + r. gr. COOH - metale – Mg 2+, Ca 2+, Ni 2+, Zn 2+, Co 2+ - legătura peptidică - r. pt. R - SH -S-S- - OH esteri

Rol biologic - sinteza de proteine - structura coenzimelor – SAM - sinteza de molecule active biologic – hem, serotonină, histamină - sursă de energie intermediari CATC - sinteza de glucoză - transmiterea impulsului nervos - GABA

PEPTIDE - lanţuri de aa - N-terminal, C-terminal - rol - apărare antioxidantă – glutation - reglarea tensiunii arteriale – angiotensina II - hormoni - insulina

PROTEINE - proteios (greacă) - lanţuri de aa – proteine - proteom proteomică - sinteză în ribozomi – transcriere, translaţie - specificitate de specie

Structură - primară - secundară - terţiară - cuaternară

Structura primară - lanţ de aa structură unică - capete – N-terminal, C-terminal - imprimă acţiunea biologică - înlocuirea aa modificarea proprietăţilor - evidenţierea mutaţiilor genetice - analiza proteinei - hidroliză chimică, enzimatică

Structura secundară - leg. de H - >C=O –HN- - legătură dublă parţial - trans β-pliată α-helix

Structura terţiară - leg. necovalente – leg. de H, ionice, hidrofobe - leg covalente -S-S- - R încărcat/R hidrofob – 0,9-1,4 (alungită), 0,3-0,6 (globulară) - organizarea în domenii

Structura cuaternară - monomeri (protomeri, oligomeri) - legături necovalente

Proprietăţi - solubilitate - fibrilare, globulare - precipitare selectivă în soluţii saline o – creşte solubilitatea în apă - proprietăţi electrochimice - amfoliţi - pI – 7, 7 - sisteme tampon - hemoglobină/hemoglobinat - proteină/proteinat - separare electroforetică - denaturarea proteinelor – chimică, termică

Clasificare - după solubilitate - globulare – globine, albumine, histone - fibrilare – colagen, keratină, elastină - după structură - simple - conjugate (heteroproteine) - fosfoproteine – cazeină, enzime fosforilate - glicoproteine - lipoproteine - cromoproteine – Hb, mioglobina, flavoproteine - metaloproteine – feritina, ceruloplasmina - nucleoproteine - după funcţie - enzimatice - de transport - contractile - hormonale

Rol biologic - structural – membrană, matricea extracelulară, oase, ligamente - enzime - transport şi depozitare – Hb, mioglobina, albumina, transferina - apărare imunitară – Ig - hormoni - contracţia musculară - procese fiziologice – rodopsina - coagularea sângelui - transmiterea informaţiei – receptori - motilitate