Infecţiile respiratorii acute la copii. Gripa. Paragripa. Adenovirozele. Infecţia cu virusul respirator sinciţial USMF ¨N.Testemitanu¨ Catedra Boli infectioase Ludmila Serbenco - conferinţiar universitar, d.m., Clinica Boli infecţioase la copii

Infecţiile respiratorii virale acute Defiţie: IRVA sunt un grup de maladii acute, superacute şi contagioase de etiologie preponderent virală care decurg cu toxicoză infecţioasă, afectarea tractului respirator şi nu rareori altor organe şi sisteme (nervos, cardiovascular, digestiv)

Clasificarea IRA Clasificarea IRVA în funcţie de etiologie: Infecţia adenovirală Infecţia paragripală Infecţia cu virusul respirator sinciţial Infecţia rinovirală Infecţia reovirală Infecţia cu Coronavirus Notă: IRVA la copil frecvent evoluează ca infecţii mixte: virus – virale virus – micoplasmice virus – bacteriene

Etiologia infecţiilor respiratorii acute VirusuriBacterii Infrabacterii intracelulare non-bacterii Virusurile gripale Virusurile paragripale Adenovirusuri Virusurile sinciţial respiratorii Reovirusuri Rinovirusuri Coronovirusuri Enterovirusuri Virusurile herpetice Togavirusuri Germeni Gram-pozitiv Streptococi Stafilococi Streptococi anaerobi Germeni Gram-negativ Meningococi Kllebsiella Haemophilus influenzae Chlamydia psittaci Chlamydia pneumoniae Mycoplasma pneumoniae

INFORMAŢIA EPIDEMIOLOGICĂ Infecţiile respiratorii acute (IRA) determină 40-60% din bolile copilului de vârstă fragedă şi 30-40% din maladiile preşcolarului şi şcolarului. Letalitatea de care virozele respiratorii sunt direct responsabile este evidentă în cazul gripei pandemice, al adenovirozelor, infecţiilor paragripale şi celor cu virus respirator sinciţial. Sursa de infecţie o constituie omul bolnav cu infecţii latente manifeste, sau inaparente şi persoanele purtătoare de virusuri. Perioada de contagiune în IAV durează 10 zile, în paragripă zile şi în IVRS zile.

Calea de transmitere este cea aeriană prin picături de secreţii nazofaringiene şi indirectă prin mâini şi obiecte proaspăt contaminate cu secreţiile infectate (veselă, batiste, apa din bazinele de înot). În IAV transmiterea are loc şi pe cale fecal – orală. Receptivitatea este generală şi variază în funcţie de vârstă. Sunt mai receptivi copiii în vârstă după 3 luni, adolescenţii, bolnavii cronici. Copiii în vârstă până la 3 luni se îmbolnăvesc mai rar (excepţie – IVRS).

Contagiozitatea în IVRS şi IAV este mare, în special în colectivităţi şi staţionare - viroza poate cuprinde 90% din copiii mici, sugari. Sezonalitate: sezon rece - toamnă, iarnă, primăvară. Vara pot fi cazuri sporadice. Imunitatea postinfecţioasă obţinută este specifică faţă de serotipuri, subtipuri sau varianta antigenică de virus.

Patogenia infecţiilor respiratorii virale acute 1.Pătrunderea şi replicarea virusului în celulele mucoasei tractului respirator (în infecţia primară) sau activarea infecţiei latente cronice 2.Virusemia, reacţii toxice şi toxico-alergice ale diferitelor sisteme şi organe 3.Dezvoltarea procesului inflamator şi apariţia diferitelor leziuni ale aparatului respirator cu afectarea preponderentă a anumitelor segmente ala tractului respirator în funcţie de tropismul preferenţial al virusurilor respiratorii 4.Apariţia complicaţiilor bacteriene 5.Convalescenţa, iar pentru unele infecţii (adenovirală, sinţială respiratorie) trecerea în forme latente sau cronice

CONDUITA PACIENTULUI CU IRA Date clinice: Debut acut Febră Cefalee Rinită, strănut Tuse Dureri în gât Conjunctivită

PACIENTULUI CU IRA În forme grave Convulsii, tulburări de conştiinţă Vome repetate Hiperestezie cutanată Somnolenţă Dispnee inspiratorie permanentă Dispnee expiratorie Acrocianoză

INVESTIGAŢII PARACLINICE ÎN IRA Investigaţia paraclinică Rezultatele scontate Nivelul acordării asistenţei medicale AMPNivelul consultativ Staţionar Analiza generală a sângelui leucopenie, limfocitoză, neutropenie, VSH uşor crescută RRO

TrombocitelescăzuteRRO Detectarea agentului patogen în testul de imunofluorescenţă Izolarea agentului cauzal din lavaje nazofaringiene Pozitiv RRRR RRRR RRRR

Investigaţia paraclinică Rezultatele scontate Nivelul acordării asistenţei medicale AMP Nivelul consultativ Staţionar Analiza serologică (RHAI, RIE) creşterea titrului de anticorpi de 4 ori şi mai mult în seruri perechi RRO Puncţia lombara şi analiza LCR în conformitate cu indicaţiile fără modificări sau hipertensiv R

PARTICULARITĂŢILE GRIPEI LA COPIL Gripa: o maladie acută, extrem de contagioasă, caracterizată clinic prin manifestări generale toxice, febră şi afectarea tractului respirator. Este provocată de Myxovirus influenzae din familia Orthomyxoviridae genul Ortomixovirusuri, posedă ARN şi un înveliş de hemaglutinină (H) şi neuraminidază (N) care conferă virusului specificitate de subtip şi de variantă antigenică. Există 3 tipuri antigenic distincte de virus gripal: A, B şi C. Actualmente sunt cunoscuţi viruşii gripali A cu 16 variante de hemaglutinină şi cu 9 variante de neuraminidază. Omul, de obicei, se infectează cu virusuri gripali A, H 1, H 2, H 3 în combinaţie cu N 1 sau N 2. Agentul cauzal poare fi identificat în secreţiile nazale, spălăturile nazofaringiene, sânge, lichidul cefalorahidian.

CLASIFICAREA GRIPEI Clasificarea în funcţie de etiologie: Gripa A: A 0, A 1, A 2. Gripa B Gripa C Clasificarea în funcţie de tipul bolii: Tipică: Gripa cu sindroamele toxic şi cataral manifeste. Atipică: Frustă Subclinică Inaparentă Hipertoxică

CLASIFICAREA GRIPEI Clasificarea în funcţie de gradul de severitate a bolii: Uşoară. Medie. Gravă. Hipertoxică (Fulminantă). Clasificarea în funcţie de durata de evoluţie a bolii: Acută. Fulgerătoare.

MANIFESTĂRILE CLINICE ALE GRIPEI Debut: brusc, uneori brutal febră frisoane mialgii artralgii cefalee astenie

MANIFESTĂRILE CLINICE ALE GRIPEI În perioada de stare: Simptomele generale toxice: febra o C – 1-3 zile; cefalee; globalgii; mialgii; astenie; tulburări de somn: insomnie sau somnolenţă; apatie, iritabilitate; agitaţie psihică; fotofobie; zgomote cardiace asurzite; TA scăzută; tahicardie în debut, apoi bradicardie relativă; ECG – alterarea undei T;

MANIFESTĂRILE CLINICE ALE GRIPEI Sindromul respirator (apare peste 1-2 zile din debut): obstrucţie nazală strănut tuse seacă eliminări nazale seroase sărace dureri în gât dureri retrosternale conjunctivită eritematoasă congestie faringiană.

MANIFESTĂRILE CLINICE ŞI PARACLINICE ALE SINDROAMELOR PRINCIPALE ÎN GRIPĂ Sindroame ale gripei Manifestări cliniceDate paraclinice Sindrom de neurotoxicoză (encefalopatie toxiinfecţioasă) febră malignă o C vome repetate cefalee fotofobie agitaţie, iritabilitate, delir convulsii tonico-clonice tulburări de conştiinţă (sopor) hiperestezie cutanată mialgii semne meningiene (redoarea cefei, semnele Kernig, Brudzinscki) tahicardie tahipnee leucocitoză moderată limfocitoză VSH accelerat LCR fără modificări citologice

Sindrom de laringotraheită stenozantă tuse lătrătoare voce răguşită dispnee inspiratorie respiraţie zgomotoasă insuficienţă respiratorie acută cianoză, acrocianoză leucocitoză moderată limfocitoză VSH accelerat Sindrom bronho- obstructiv (astmatiform ) tuse uscată neproductivă dispnee expiratorie paliditate a tegumentelor cianoză periorală leucocitoză moderată limfocitoză VSH accelerat

Sindrom abdominal inapetenţă greţuri vome dureri abdominale uneori diaree, scaune lichide, 2-3 ori/zi fără manifestări patologice sindrom pseudoapendicular limba de porţelan constipaţii leucocitoză moderată limfocitoză VSH accelerat Sindrom hemoragic epistaxis erupţii hemoragice – peteşii hemoptizie epistaxis erupţii hemoragice – peteşii hemoptizie

PARTICULARITĂŢILE GRIPEI LA SUGARI Debut lent Subfebrilitate Semne toxice moderate Catar respirator discret, nas înfundat, tuse rară, strănut, eliminări nazale Vome Diaree Scăderea în greutate Anorexie Somnolenţă Complicaţii frecvente (pneumonii, otite, infecţii ale căilor urinare) Letalitate înaltă

PARTICULARITĂŢILE GRIPEI LA COPIII MICI Evoluţie gravă Semne toxice pronunţate Catar respirator moderat Sindrom de neurotoxicoză Sindrom de crup şi obstructiv frecvent Complicaţii frecvente

DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL AL GRIPEI DE ALTE MALADII CU SEMNE ŞI CU SIMPTOME SIMILARE Paragripa, infecţia cu virusul respirator sinciţial, adenoviroze, infecţia cu: rinovirus, SARS, reovirus, virusul gripei aviare, infecţia meningococică, rujeola, febra tifoidă, infecţia enterovirală, infecţia cu Haemofilus influezae, Infecţia cu virusul Herpes simplex

COMPLICAŢIILE ŞI SECHELELE GRIPEI LA COPII Sistemul respirator Sistemul ORL Sistemul nervos Alte complicaţii Bronşită acută Amigdalită supurată Convulsii febrile ŞTI rareori Bronşită acută obstructivă Rinosinusită acută Sindrom Reye SCID Bronşiolită (rareori) Rinosinuzită cronica (în acutizare) Meningita seroasă Miocardită

Infecţia paragripală (Paragripa) este o boală respiratorie acută, determinată de virusurile paragripale, manifestată clinic prin febră şi intoxicaţie moderată, lezarea mucoasei nazale si a laringelui, care, la copii mici, se manifestă predominant prin laringotraheită acută stenozantă (crup).

MANIFESTĂRILE CLINICE ALE INFECŢIEI PARAGRIPALE ÎN FUNCŢIE DE SINDROMUL REALIZAT Sindroame cliniceManifestări clinice Laringotraheita stenozantă Tuse lătrătoare Voce răguşită Dispnee inspiratorie Respiraţie zgomotoasă Insuficienţă respiratorie acută Cianoză, acrocianoză

Sindroame cliniceManifestări clinice Sindrom bronhoobstructiv (astmatiform) Tuse uscată neproductivă Dispnee expiratorie Paliditate a tegumentelor Cianoză periorală Catar respirator superior Febră moderată, subfebriliate (3-5z) Tuse uscată, zgomotoasă din prima zi Voce răguşită Nas înfundat Eliminări seroase din nas Dureri în gât

Sindroame cliniceManifestări clinice Bronşiolita acutăFebră moderată Semne de catar respirator superior (tuse uscată, frecventă; rinoree) Tahipnee Dispnee expiratorie Cianoză periorală Retracţii toracice

Infecţia adenovirală (Adenoviroza) este determinată de adenovirusuri şi se manifestă prin febră, intoxicaţie, semne clinice respiratorii şi extrarespiratorii variate (conjunctivită, adenopatie, diaree, etc.).

Etiologia Adenovirusurile (familia adenoviridae) cuprind 80 de serotipuri din care 41 serotipuri pot provoca boala la om. Conţin ADN. În ultimii ani tipurile 40 şi 41 au fost izolate frecvent de la copiii cu diarei acute fiind denumite AV enterice.

MANIFESTĂRILE CLINICE ŞI PARACLINICE ALE INFECŢIEI ADENOVIRALE Sindroame cliniceManifestări clinice Catar al căilor respiratorii superioare (cel mai frecvent) Strănut. Obstrucţie nazală Rinoree - secreţii nazale sero mucoase, abundente Tuse umedă din debut Dureri în gât Hiperemie şi edem moderat al pilierelor Peretele faringeal posterior granulat.

Sindroame clinice Manifestări clinice Febra faringo- conjunctivală Debut brusc Febră o C – îndelungată, ondulantă (1,2săptămîni). Dureri în gât. Obstrucţie nazală. Secreţii nazale seroase abundente care devin uşor mucopurulente Hiperemie moderată a pilierilor şi amigdalelor Conjunctivită (eritematoasă, foliculară, membranoasă) Tuse umedă Faringită granuloasă Limfadenită cervicală Uneori spleno-hepatomegalie Evoluţie lentă

MANIFESTĂRILE CLINICE ŞI PARACLINICE ALE INFECŢIEI ADENOVIRALE Sindroame cliniceManifestări clinice De neurotoxicoză (encefalopatie toxiinfecţioasă) Febră malignă Vome repetate Cefalee Fotofobie Agitaţie, iritabilitate, delir Convulsii tonicoclonice Tulburări de conştienţă Hiperestezie cutanată Mialgii, artralgii Semne meningiene (redoarea cefei, semnele Kernig, Brudzinscki) Tahicardie Tahipnee

MANIFESTĂRILE CLINICE ŞI PARACLINICEALE INFECŢIEI ADENOVIRALE Sindroame cliniceManifestări clinice Conjunctivita şi kerato- conjunctivita Debut acut: Febră semne de iritaţie conjunctivală, senzaţie de nisip în ochi congestie puternică edem al mucoasei conjunctivale conjunctivită catarală sau foliculară conjunctivită membranoasă (cu membrane fibrinoase alb-surii pe pleoapa inferioară, care nu se răspândesc în afara conjunctivei) Keratoconjunctivita: semne toxice generale dureri în globii ocularifotofobieafectare bilaterală peste zile opacifierea corneei

Sindroame cliniceManifestări clinice Rinofaringita cu amigdalită acută Modificări orofaringiene Dureri la deglutiţie Depuneri albicioase pe amigdale Ganglioni limfatici cervicali tumefiaţi

Sindroame cliniceManifestări clinice Sindromul diareicFrecvent la copiii mici Sindrom respirator Sindrom de enterită acută: scaune lichide de 3-4 ori pe zi, fără incluziuni patologice Durata diareii – 3-4 zile

Sindroame cliniceManifestări clinice Sindroame rar înregistrate Limfadenita mezenterică (mezadenita) Sindromul de crup Sindromul bronhoobstructiv Meningita seroasă Sindromul pertusoid Cistită acută hemoragică

Infecţia cu virusul respirator sinciţial este o maladie respiratorie acută manifestată clinic prin bronşiolită cu sindrom bronhoobstructiv pronunţat, febră şi sindrom de intoxicaţie moderată, dar de o severitate deosebită la nou- născuţi şi sugari.

Manifestările clinice ale infecţiei cu virus respirator sinciţial în funcţie de sindromul realizat Sindroame cliniceManifestări clinice Rinofaringita acută Subfebrilitate Strănut Obstrucţie nazală Iritabilitate Rinoree Vome Apetit scăzut

Sindroame cliniceManifestări clinice Rinofaringita acută Copilul mai mare de 3 ani prezintă: Febră moderată Tuse uscată, în accese Cefalee Dureri musculare Astenie Durere în deglutiţie Durere faringiană permanentă

Sindroame cliniceManifestări clinice Sindrom bronhoobstructiv (astmatiform ) Febră moderată Tuse uscată neproductivă Dispnee expiratorie Paliditate a tegumentelor Cianoză periorală

Sindroame cliniceManifestări clinice Bronşiolita acutăFebră moderată Debut progresiv în 1-2 zile Catar respirator superior Tuse uscată, chinuitoare, uneori în accese Tahipnee – FR mai mult de 70 resp/min Retracţii toracice Cianoza tegumentelor sau paloare pronunţată Flotaţii ale aripilor nazale

Sindroame cliniceManifestări clinice Pneumonie viralăFebră o C; În debut - rinoree, tuse Tuse seacă, iritativă Expectoraţii absente sau sero- mucoase Semne fizicale în plămâni discrete

TRATAMENTUL COPIILOR CU IRA FORMA GRAVĂ LA ETAPA PRESPITALICEASCĂ I.Amestec litic i.m. sau i.v.: Sol. Metamizol 50% – câte 0,1 ml/an Sol. Difenhidramină 1% – câte 0,1ml/an Sol. Papaverină 2% – câte 0,1 ml la anul de viaţă, sau Antipiretic/analgezic: Paracetamol 500mg – mg/kg doză unică copiilor, per os sau Ibuprofen 200 mg – câte 5-10 mg/kg (doză unică), per os. II.Anticonvulsivante (la necesitate) i.m. sau i.v.: Sol. Diazepam 0,5%/2 ml – copiilor în vârstă (doza unică) sau Diazepam rectal 10mg/2 ml – (doza 0,5 mg/kg)

III.Diuretice: Sol. Furosemid 1% - cîte 0,1-0,2 ml/kg /24 ore, i.v. IV.Corticosteroizi Prednisolon 30 mg – cîte 1-2 mg/kg/24 ore i.m. Dexametazonă 4 mg/1 ml – cîte 0,2-0,5 mg/kg/24 ore i.v., sau i.m. V.Oxigen prin cateter nazal sau mască VI.Salbutamol (în bronşiolită acută sau sindrom bronhoobstructiv): Salbutamol în aerosol (inhalator) – 20 mg/10 ml - 1 doză (0,1 mg -1 puf) Sol. Aminofilină 2,4% – cîte 6-8 mg/kg/24 ore i.v.

Preparate antivirale în tratamentul gripei PreparateDoze Durata curei de tratament (zile) Rimantadină 50 mg 7-10 ani câte 50 mg (1 comprimat) de 2ori/zi10-14 ani câte 50 mg de 3 ori/zi14 ani > 100 mg de 2ori/zi, după masă, per os 5 zile Rimantadină, pulvis 20 mg 1-10 ani 5 mg/kg/zi10-14 ani mg/zi de 2 ori, după mâncare, per os 4-5 zile Rimantadină, (Alghirem) sirop 100 ml (10 mg în 5ml) 1-3 ani, după schema:-I zi 10 ml de 3 ori/zi-a II-III-a zi 10 ml de 2 ori/zi-a IV-a zi 10 ml /zi3-7 ani, după schema:-I zi 15 ml de 3 ori/zi-a II-III- a zi 15 ml de 2 ori/zi-a IV-a zi 15 ml/zi 4 zile

PreparateDoze Durata curei de tratament (zile) Arbidol, 50 mg 2-6 ani câte 50 mg de 3-4 ori/zi6-12 ani câte 100 mg de 3 ori/zi12 ani şi adulţii – câte 200 mg de 3-4 ori/zi 3-5 zile Oseltamivir, capsule 75 mg, suspensie orală 12 mg/ml Greutatea corpului:< 15 kg 30 mg de 2 ori/ziDURATA kg kg < 40 kg, adolescenţi, adulţi 45 mg de 2 ori/zi 60 mg de 2 ori/zi 75 mg de 2 ori/zi, 75 mg de 2 ori/zi 5 zile

Principii de tratament a IRA Tipul de tratament: Tratament nemedicamentos: Regimul zilei. Dieta. 2.Tratament medicamentos: Antipiretice/analgezice şi spalmolitice (la febra 38, C): Paracetamol 500 mg – mg/kg doză unică copiilor, sau sol. Litică: sol.Metamizol 50%, sol.Difenhidramină, sol.Papaverină. sau Ibuprofen. Vitamine:Acid ascorbic Vasoconstrictoare în picături nazale: Sol. Nafazolină 0,05% Tratamentul conjunctivitei virale: Interferon. Mucolitice: Mucaltin, Ambroxol. Antitusive/expectorante (în tusea chinuitoare): Bronholitină sau Glaucina sau Pertusină Antihistaminic (la necesitate): Cloropiramină

Vaccinarea antigripală Se recomandă a fi efectuată anual începând cu 15 octombrie. Este indicată (şi asigurată gratuit) copiilor după vârstă de 6 luni cu un risc sporit în dezvoltarea formelor grave şi a complicaţiilor gripale: afecţiuni cronice cardiovasculare, bronhopulmonare; afecţiuni de rinichi, ficat, metabolice (diabet zaharat), stări imunodeficitare, HIV-infectaţi, HIV-SIDA, tuberculoză, transplant de organe, trataţi cu imunodepresante; copii instituţionalizaţi, inclusiv în sanatorii. Vaccinarea antigripală este recomandată tuturor copiilor de la vârsta de 6 luni. Notă: Orice vaccin antigripal poate fi administrat concomitent cu oricare alt vaccin injectat în copilărie, dar cu seringi diferite şi în locuri diferite sau cu un interval de 30 de zile între acestea.

Vaccinuri antigripale Vaccinuri antigripale cu virioni fragmentaţi : Fluarix Vaxigrip Influsplit Vaccinuri antigripale cu subunităţi antigenice: Influvac Agripal

Diuretice: Sol. Furosemid 1% - cîte 0,1-0,2 ml/kg /24 ore, i.v. –Corticosteroizi Prednisolon 30 mg – cîte 1-2 mg/kg/24 ore i.m. Dexametazonă 4 mg/1 ml – cîte 0,2-0,5 mg/kg/24 ore i.v., sau i.m. –Oxigen prin cateter nazal sau mască –Salbutamol (în bronşiolită acută sau sindrom bronhoobstructiv): Salbutamol în aerosol (inhalator) – 20 mg/10 ml - 1 doză (0,1 mg -1 puf) Sol. Aminofilină 2,4% – cîte 6-8 mg/kg/24 ore i.v.

Tratamentul stărilor de urgenţă în gripă la etapa prespitalicească 1.Antipiretice:Sol. Metamizol 50% cîte 0,1 ml/an.Sol. Difenhidramină 1% cîte 0,1ml/an.Sol. Papaverină 2% cîte 0,1 la anul de viaţă, i.m. sau i.v. 2.Anticonvulsivante (la necesitate):Sol. Diazepam 0,5% 0,1-0,2 ml/an doză unică:copiilor în vîrstă pînă la 1 an – 0,3-0,5 ml;1-7 ani – 0,5-1 ml;8-14 ani – 1,2-1,5 ml i.m. i.v.sau Diazepam rectal 10mg/2 ml (doza 0,5 mg/kg):pînă la 4 luni – 0,5 ml;de la 4 pînă la12 luni – 1 ml;1–3 ani – 1,25 ml;3-5 ani – 1,5 ml. 3.Diuretice: Furosemid 0,1-0,2 ml/kg /24 de ore, i.v. 4.Corticosteroizi Prednisolon 1-2 mg/kg/24 de ore i.m.Dexametason–0,2-0,5 mg/kg/24 de ore i.v./ i.m. 5.Oxigen prin cateter nazal sau mască.

PROFILAXIA GRIPEI Profilaxia specifică Imunoprofilaxia: Activă vaccinarea. Pasivă cu imunoglobulină antigripală.

PROFILAXIA NESPECIFICĂ Depistare precoce şi activă: epidemiologic, clinic, laborator. Declarare: numerică, trimestrială; săptămînală sau zilnică în epidemii. Izolare: 5-7 zile: -formele uşoare şi medii, la domiciliu; -cele grave se spitalizează în saloane boxate. Aerisirea încăperilor, curăţenia. Spălarea pe mîini cu apă şi cu săpun. Dezinfecţia veselei bolnavului. În epidemii: se închid temporar şcolile, cinematografele şi alte instituţii, pentru a evita aglomerarea copiilor în încăperi închise. Supravegherea persoanelor de contact – 5 zile; Măşti din tifon.

Ozeltamivir (Tamiflu) Copiii mai mari de 12 ani şi copiii > 8 ani – cîte 1 compr. (75 mg) – 1 data pe zi, enteral (în timpul epidemiei de gripă –6 săptămîni) 5-7 zile GripferonCopiii de 1 an-14 ani – cîte 2 pic. nazale de 2 ori pe zi 5-7 zile Unguent Oxolină0,25% Copiii de toate vîrstele – de 4 ori pe zi 5-7 zile

INFORMAŢIA EPIDEMIOLOGICĂ Gripa este răspândită pretutindeni şi se caracterizează prin epidemii şi pandemii. Pe parcursul ultimilor 12 ani, procesul epidemic prin gripă în Republica Moldova manifestă un caracter ciclic cu o sporire a incidenţei la fiecare 4 ani. În aa , în circulaţie se aflau tulpinile de virusuri gripale A(H3N2), A(H1N1) şi tulpina B, cu predominarea agentului gripal A(H3N2). Cei mai afectaţi de gripă au fost copiii de vârstă şcolară (7-14 ani). Sursa de infecţie o reprezintă bolnavul cu semne manifeste de gripă şi cu forme inaparente şi purtătorii de viruşi. Perioada de contagiune începe cu ultimele 1-2 zile ale incubaţiei şi durează 3-5 zile. Transmiterea este aeriană, prin picături de secreţii nazofaringiene, şi indirectă, prin mâini şi obiecte proaspăt contaminate cu secreţii infectate (rar, datorită rezistenţii mici a virusului în ambianţă).

INFORMAŢIA EPIDEMIOLOGI Receptivitatea este generală. Copiii sunt cei mai eficienţi vectori ai gripei. Sunt mai receptivi copiii în vîrstă > 3 luni, adolescenţii, bolnavii cronici. Copiii în vîrstă de < 3 luni fac gripa foarte rar. Contagiozitatea este destul de mare, mai ales în colectivităţi. Sezonalitatea: vizează lunile octombrie-decembrie – aprilie; mai – septembrie în emisfera sudică; iarna, începutul primăverii (iulie 1968). Imunitatea postinfecţioasă obţinută în urma infecţiei naturale este specifică faţă de serotipuri, subtipuri sau faţă de varianta antigenică de virus gripal şi presupune o durată de la 2-3 ani până la 20 ani, pentru virusul gripal A, şi 3-5 ani, pentru virusul gripal B. Imunitatea postvaccinală este tranzitorie cu o durată medie de 1 an faţă de tipurile aflate în vaccin. Schimbarea anuală a structurii antigenice a virusului gripal A dictează necesitatea vaccinării anuale.

INVESTIGAŢII PARACLINICE ÎN GRIPĂ Investigaţia paraclinică Rezultatele scontate Formele medie şi gravăGripa cu neurotoxicoză Analiza generală a sîngelui. Leucopenie, limfocitoză, neutropenie, VSH uşor crescută. Leucopenie, limfocitoză, neutropenie, VSH uşor crescut. TrombociteleScăzute Analiza generală a urinei. Leucociturie, rareori albuminurie, în formele grave microhematurie. leucociturie, rareori albuminurie, în formele grave microhematurie.

Investigaţia paraclinică Rezultatele scontate Formele medie şi gravăGripa cu neurotoxicoză Detectarea antigenului gripal în testul de imuno- fluorescenţă cu anticorpi fluorescenţi Izolarea virusului gripal din lavaje nazofaringiene pe culturi celulare Evidenţierea formării anticorpilor serici specifici faţă de virusurile gripale A şi B Detectarea ARN virusului gripal Determinarea antigenului sau ARN gripal. Identificarea formării anticorpilor serici specifici faţă de virusurile gripale A şi B Determinarea antigenului sau ARN gripal Evidenţierea formării anticorpilor serici specifici faţă de virusurile gripale A şi B

Investigaţia paraclinică Rezultatele scontate Formele medie şi gravăGripa cu neurotoxicoză Analiza serologică (RFC, RIHA, RIE).. Creşterea titrului de anticorpi de 4 ori şi mai mult în seruri pare Creşterea titrului de anticorpi specifici de 4 ori şi mai mult în seruri pare LCR (la necesitate), fără modificărihipertensivБ fără modificări

Sistemul respirator Sistemul ORL Sistemul nervos Alte complicaţii Bronhopneu monie acută Otite medii purulente Meningita bacteriană Secundară Infecţie renourinară Bronşită cronica (acutizare) NeuropatiiŞTI rareori Astm bronşicMielităSCID Bronşită acută Convulsii febrile Miocardită

SECHELE ÎN GRIPĂ Hipertensiune intracraniană Hidrocefalie Sindrom epileptiform Sechele psihice, retard mintal