Alimentaţia nou n ă scutului. ALIMENTAŢIA NATURALĂ Orice nou-născut la termen şi sau prematur sanatos, peste 30 saptamani, care nu prezinta una din urmatoarele: - презентация

1 Alimentaţia nou n ă scutului

2 ALIMENTAŢIA NATURALĂ Orice nou-născut la termen şi sau prematur sanatos, peste 30 saptamani, care nu prezinta una din urmatoarele: -deregl ă ri de matabolizm; -asfixie la nastere,detresa respiratorie,convulsii, enterocolita ulcero- necrotica,sepsis,orice malformatie de tub digestiv ce necesit ă suport ventilator,alimentare parenteral ă ;

3 Termeni care definesc alaptarea Alaptare = hranirea sugarului la san. Alaptare exclusiva = hranirea sugarului numai la san, fara nici un alt aliment lichid sau solid, fara ceai, apa; exceptie fac vitaminele sau medicamentele care NU VOR FI PUSE IN BIBERON Alaptare preponderenta=hranirea sugarului la san sau lapte colectat; se ofera si apa/ceai/suc de fructe; Alaptare partiala = hranirea sugarului la san dar si cu alt tip de lapte, fara alimente solide. Intarcare = incetarea alăptarii; Ablactare = inlocuirea treptata a laptelui matern cu alte alimente necesare sugarului; Alimentatie diversificata = introducerea alimentelor diferite de lapte, in alimentatia sugarului, initial fluide apoi semisolide-solide.

4 Importanţa alapt ă rii precoce, contactului timpuriu Widström et al (1990) au sugerat c ă atingerea timpurie a mamelonului şi areolei de c ă tre copil (în termen de 30 de minute de la naştere) are influenţ ă pozitiv ă asupra relaţiei mama/copil in primele zile dupa naştere. Iniţierea alapt ă rii precoce poate creşte activitatea uterin ă post-partum şi reduce riscul hemoragiei post-partum.Chua et al.(1994) au înregistrat activitatea uterin ă a 11 femei din Singapore, imediat dupa eliminarea placentei, înainte, in timpul şi dup ă al ă ptare sau stimularea manual ă a mameloanelor. Valoarea median ă a stimul ă rii manuale a fost de 66% şi a alapt ă rii de 93%. Christensson et al (1992) au constatat c ă nou-n ă scuţii care au fost în contact cu mamele lor au avut temperatura axilar ă şi a pielii mai mare, nivelul de glucoz ă din sânge mai ridicat la 90 de minute şi au plâns mai puţin faţ ă de copiii care au stat lânga mam ă, dar in alt pat.

5 Importanţa contactului În trecut nou n ă scuţii au fost separaţi la naştere de mamele lor şi nu sunt puşi la sân multe ore dup ă aceea sau, uneori, se aşteapt ă zile pentru ca laptele "sa vina. Aceast ă practic ă are un potenţial d ă un ă tor pentru al ă ptare dar şi pentru relaţia mam ă -copil, relaţie adesea numit ă "bonding (termenul tradus înseamn ă angajament, nepotrivit în contex, aşa c ă îl vom utiliza în limb ă englez ă ). Contactul timpuriu al mamei cu copilul skin-to-skin(,,piele la piele,,), precum şi posibilitatea de a al ă pta în prima or ă dup ă naştere sunt foarte importante. Contactul mamei cu nou-nascutul imediat dup ă naştere joaca un rol important in menţinerea comportamentului maternal la mamifere şi exista dovezi c ă este important si pentru oameni (Rosenblatt,1994).

6 Rata alăptării la sân a

7 Nutriţia Compoziţia fetală Descreşte cu avansarea vîrstei de gestaţie şi masei la naştere Apa totală în organism Lichidul extracelular Conţinutul de Sodiu Conţinutul de Clor Creşte odată cu avansarea vîrstei de gestaţie şi masei la naştere Lichidul intracelular Proteina Grăsimi Calciu Fosfor Magneziu Fier Necesităţi pentru creşterea fetală Aportul de nutrienţi trebuie să asigure necesităţile pentru procesul de creştere şi înlocuirea pierderilor. Procesul de creştere include conţinutul depozitat în ţesuturile noi plus pierderile procesului de creştere. Pierderile de energie pentru creştere constituie 10 kcal/kg/zi. Cheltuielile energetice fetale şi sursele Cheltuielile energetice fetale estimete constituie: kcal/kg/zi Sursele de energie: Glucoza maternă Lactatul placentar Aminoacizii materni (rămaşi) Healty eating dduring pregnancy and lactation,WHO

8 ROLUL BIOLOGIC ŞI SOCIAL AL LAPTELUI UMAN: Factorul alimentar Factor imunologic al laptelui matern Factor reglator al funcţiilor specifice umane la nou- născuţi Factor de comportament psihoemoţional Feeding of early childhood,WHO,REG.REVIEV, 2004

9 9 Laptele de mam ă este ideal pentru copil. Dar de ce? Ajută la stabilirea unei relaţii strânse mamă-copil Asigură nevoile nutriţionale ale copilului În LM există o mare biodisponibilitate pentru unii nutrienţi (fier) Compoziţia LM se schimbă cu vârsta copilului şi în cursul fiecărei mese LM are componente antiinfecţioase şi antiinflamatorii Conţine factori bioactivi Favorizează dominanţa Bifidobacteriilor în flora intestinală Alimentaţia naturală mai mult de 3 luni scade gravitatea infecţiilor digestiveAlimentaţia naturală mai mult de 3 luni scade gravitatea infecţiilor digestive Continuarea alimentaţiei cu LM mai mult de 6 luni incidenţa alergiilorContinuarea alimentaţiei cu LM mai mult de 6 luni incidenţa alergiilor

10 10 LM Scade riscul pentru anumite boli la adult (obezitate, hipercolesterolemie, HTA) Creşte performanţele cognitive ale copilului Pierre Royer: LM are 3 calit ă ţi foarte c ă utate azi : – preţul cel mai mic – calitatea cea mai bun ă – modul de prezentare cel mai atractiv

11 11 Privit din perspectiva nutriţiei, sugarul este vulnerabil: – are nevoi energetice mari – e incapabil s ă se hr ă neasc ă singur – are funcţii de digestie şi absorbţie imature Creşterea= indicator nespecific, dar sensibil al st ă rii de s ă n ă tate Ipoteza Barker: Aportul nutriţional din perioada intrauterin ă şi din perioada de sugar vor programa la adolescent şi adult : – HTA, bolile cardiovasculare – Concentraţia de fibrinogen – Toleranţa la glucoz ă

12 12 Recomand ă rile internaţionale ale experţilor ESPGHAN privind alimentaţia artificial ă (2005, Journal of Pediatric Gastroenterology and Nutrition) Laptele matern (LM) alimentul ideal pentru sugarul mic Formulele de lapte praf: substitute ale LM pentru sugarul care nu poate fi hr ă nit la sân sau care nu are voie s ă fie hr ă nit la sân

13 13 Cunoaşterea compoziţiei laptelui matern al unor femei s ă n ă toase şi cu stare de nutriţie bun ă şi imitarea în linii mari a compoziţiei acestuia de c ă tre preparatele industriale nu e o garanţie c ă formula de lapte va asigura o nutriţie adecvat ă. Calit ă ţile unei formule pentru alimentaţia sugarului ar trebui s ă fie evaluate prin comparaţia efectelor sale asupra unor elemente: – fiziologice (creşterea), – biochimice (markeri plasmatici) şi – funcţionale (r ă spunsul imun) Consideraţii generale

14 Al ă ptarea la sân Cum sugarul obţine laptelui

15 CARE SUNT REFLEXELE DE BAZĂ ALE SUGARULUI ?

16 pensareacordonului ombilical; plasarea copilului pe burta mamei cu scopul de a prelungi contactului biologic; prima al ă ptare; contactul dintre mam ă prunc şi familie.

17 ASIGURAREA LANŢULUI CALD 1.REDUCE RISCUL HIPOTERMIEI 2.REDUCE RISCUL INFECŢIILOR ÎNCRUCIŞATE, NOSOCOMIALE 3.AMELIOREAZ Ă DEZVOLTAREA PSIHO-MOTORIE 4. FACE SOMNUL MAI BUN, COPILUL PLÂNGE MAI PUŢIN ŞI MAI BINE SPOREŞTE ÎN GREUTATEA. Dup ă naştere este important: - A ţine copilul piele ia piele" învelit cu un prosop uscat şi cald şi cu capul,piciorele îmbr ă cate cu c ă ciuliţ ă,cior ă pei. - A utiliza metoda Kangur pentru copiii stabili cu GMN, prematuri sau pentru înc ă lzirea nou n ă scuţilor la termen - A explica familiei cum s ă stimuleze iniţierea al ă pt ă rii s ă evite hipotermia, cum s ă recunoasc ă semnele acesteia şi cum s ă ataşeze nou n ă scutul la s ă n,s ă înc ă lzeasc ă copilul. Familia trebuie s ă aib ă grij ă ca picioarele copilului s ă fie calde.

18 Frecventa efectuarii contactului precoce mama-tata ( ruda)– copil Un rol important îl are tat ă l şi familia, în general - este important ca membrii familiei s ă nu acorde toata atentia lor noului venit, ci s ă se ocupe şi de mam ă, s ă aiba grija s ă -i ar ă te în continuare dragostea lor, s ă o menajeze şi chiar s ă o rasfeţe. tat ă l şi familia S-a detactat c ă frecvenţa efectu ă rii contactului precoce mam ă -tat ă -copil dup ă naştere fiziologic ă constituie 92%,cezarian ă constituie 36%; Iar în 10%cazuri contact cu bunica(ruda). Dac ă copilul este în contact strâns cu mama sa şi nu arat ă semne c ă ar -fi preg ă tit s ă sug ă, nu exist ă motive de a fi forţat s ă o fac ă. Forţând copilul s ă sug ă atunci când el nu este preg ă tit poate avea un efect advers asupra al ă pt ă rii(Widstrom&Thingstrom- Paulsson,1993).

19 Persoana de suport rostpartum Un aport important în îngrijirea cuplului mamă- copil îl are prezenţa persoanei de support în perioada postnatală. S-a dovedit că ceia mai binevinită persoană este tata copilului – 48 %; rudele - 23%; În lipsa persoanei de support – 29% perioada postnatală atît pentru mamă cît şi pentru copil necesită o atenţie deosebită ce duce la întîrzierea iniţierii lactaţiei,cît şi la o dezadaptare a nou născutului la viaţa extrauterină.

20 Metode de alăptare a nou nascutului Pentru iniţierea secreţiei au fost utilizate diverse metode de alăptare a nou nascutului in prima zi de viata.Alăptare exclusive la săn 95%;–c-z 65%; prin metoda de alăptare cu supliment (metoda,,sondei,,) – 28%; utilizarea canuţei sau seringei – 12%; utilizarea sticluţei si biberonului – 5%.

21 Factori care afecteaza alaptarea includ: Sc ă derea in greutate in timpul al ă ptarii. Aceasta ar trebui sa fie gradat ă şi s ă nu compromit ă s ă n ă tatea mamei sau a copilului. Este necesar ă o alimentaţie echilibrat ă ce include suficiente calorii. Activitatea şi odihna. Dureri, oboseala. Operaţia cezarian ă,bolile somatice,duplexul presupune un efort considerabil, iar ca urmare, imediat dupa nastere, mama se simte, de regula, foarte obosita şi necesit ă îngrijiri speciale. Exercitiile fizice şi odihna sunt ambele importante pentru refacere şi pentru un al ă ptat optim.

22 Care sunt /Rezultatele unei poziţion ă ri incorecte? Dureri şi v ă t ă marea mameloanelorDureri în mamelon Fisuri Laptele nu este extras eficient Obstruare Copilul e nesatisf ă cut. Vrea din ce în ce mai mult lapte. Oferta de lapte este aparent mic ă Copilul e stângenit. Refuz ă s ă se al ă pteze. Sânii produc mai puţin lapte Copilul nu reuşeşte s ă sporeasc ă în greutate.

23 CARE SUNT SEMNELE CE INDICĂ CĂ SUGARUL NU PRIMEŞTE DESTUL LAPTE? SEMNE POSIBILE sugar care plânge frecvent sugar nesatisf ă cut la sfârşitul suptului mese foarte frecvente mese foarte lungi sugar care refuz ă sânul sugar cu scaune tari, uscate sau verzui sugar cu scaune rare, în cantitate mic ă la stoarcerea sânului nu vine nici o pic ă tur ă de lapte sânii nu şi-au m ă rit volumul (în timpul sarcinii) lactaţia nu s-a instalat (dup ă naştere) SEMNE SIGURE Creştere în greutate nesatisfăcătoare sub 500 grame/lună greutatea mai mică decât la naştere după 2 săptămâni de viaţă sub 6 micţiuni pe zi, urină galbenă şi puternic mirositoare Urină concentrată, în cantitate mică Feeding of early childhood,WHO,REG.REVIEV,2004

24 CUM SĂ AJUTĂM MAMA AL CĂRUI COPIL NU PRIMEŞTE DESTUL LAPTE? G ă siţi cauza Etapele necesare Ce putem afla: Ascultaţi şi aflaţi Factorii psihologici, ce simte mama Faceţi anamneza Desf ă şurarea al ă pt ă rii, medicaţia mamei Evaluaţi o al ă ptare Prinderea sânului, capacitatea copilului de a suge, leg ă tura emoţional-afectiv ă mam ă -copil Examinaţi sugarul Semne de boal ă, malformaţii, curba de creştere Examinaţi mama şi copilul Starea de s ă n ă tate, nutriţie, patologia mamar ă Insuflaţi mamei încredere şi asiguraţi-o de sprijinul dumneavoastr ă Sugeraţi soluţiile potrivite: al ă ptaţi copilul mai mult şi mai frecvent în timpul nopţii opriţi utilizarea biberonului şi a tetinei (folosiţi metoda tubului când e necesar) reduceţi sau opriţi alte alimente (dac ă sugarul are mai puţin de 6 luni) reduceţi stresul şi anxietatea Oferiţi-v ă s ă discutaţi cu familia Rezolvaţi cazurile mai rare de patologie a mamei şi sugarului, supravegheaţi cuplul mam ă -copil zilnic, apoi s ă pt ă mânal, pân ă când copilul creşte în greutate şi mama are încredere c ă poate oferi suficient lapte copilului ei.

25 Ajutorul familiei Deşi primele 2 saptamani ale alaptarii sunt cele mai solicitante, pot fi mai multe momente cand mama necesit ă ajutor suplimentar. Contactarea unor persoane, ca persoane de suport-prieteni si familie care sunt informati sau a unui consultant in lactatie.

26 Factori psihologici. Stresul, grijile de orice fel, anxietatea etc. constituie factori care inhiba lactatia. In perioada de lauzie este indicat ca singura grija a mamei sa fie bebelusul si refacerea propriului organism. Depresia este un fenomen foarte des intalnit dupa operaţie cezarian ă ; cauzele sunt in special de natur ă hormonala, cel mai frecvent depresia instalandu-se odata cu aparitia laptelui. O depresie severa poate influenta negativ secreţia lactata, la fel ca si factorii mentionati mai sus. Este important ca mama sa stie ca aceasta depresie este normala şi trecatoare; mama nu trebuie sa se invinov ă ţeasc ă pentru ceea ce simte şi nici s ă se sperie.

27 Concluzii 3. Mama şi copilul nu ar trebui s ă fie separaţi dup ă naştere, excepţie f ă când cazurile când exist ă un motiv medical inevitabil. Dup ă operatie cezariana este optim pentru copil s ă fie l ă sat continuu cu mama sa şi s ă i se permit ă s ă se ataşeze spontan la sân ori de câte ori el arat ă semne c ă are disponibilitatea de a o face. O recomandare practic ă minimal ă ar fi c ă dup ă operatie cezarian ă contactul mam ă -copil s ă înceap ă în termen de o jum ă tate de or ă dupa operatie cezariana şi s ă continue timp de cel puţin 30 minute.

28 Concluzii 4. Contactul timpuriu mam ă -copil include şi atingerea mamelonului mamei cu efecte importante asupra comportamentului maternal şi a bonding - ului. 5. Contactul mam ă - tat ă -copil (skin-to-skin) imediat dup ă naştere fiziologic ă, operatie cezariana este foarte valoros şi trebuie încurajate atât mamele care vor s ă al ă pteze, cât şi cele care nu intenţioneaz ă s ă o fac ă.

29 CEI ZECE PAŞI PENTRU PROTEJAREA, PROMOVAREA ŞI SUSŢINEREA ALIMENTAŢIEI LA SÂN. ROLUL MATERNITĂŢILOR Declaraţia comun ă a OMS/UNICEF (1989) Fiecare instituţie, efectuând servicii de maternitate şi îngrijire a nou-n ă scuţilor, trebuie: S ă aib ă o politic ă scris ă referitor la alimentaţia natural ă, care s ă fie comunicat ă frecvent întregului personal de îngrijire a s ă n ă t ă ţii. S ă preg ă teasc ă întregul personal de îngrijire a s ă n ă t ă ţii privind capacit ă ţile necesare implement ă rii acestei politici. S ă informeze toate femeile gravide referitor la beneficiile şi conduita alimentaţiei naturale. S ă ajute mamele s ă iniţieze alimentaţia natural ă în prima jum ă tate de or ă de la naştere. S ă arate mamelor cum s ă al ă pteze şi cum s ă menţin ă lactaţia chiar şi atunci când ele sunt separate de copiii lor. S ă nu ofere nou-n ă scuţilor alimente sau alte lichide decât laptele matern, cu excepţia cazurilor în care este indicat medical. S ă practice roomingul permiţând mamelor şi copiilor lor s ă stea împreun ă 24 de ore din 24. S ă încurajeze alimentaţia natural ă la cerere. S ă nu ofere suzete, tetine copiilor care sug. S ă susţin ă crearea grupului de sprijin pentru alimentaţia natural ă şi s ă orienteze mamele c ă tre acestea, la externarea lor din spital sau clinic ă.

30 ZECE PAŞI PENTRU PROTEJAREA, PROMOVAREA ŞL SUSŢINEREA ALIMENTAŢIEI LA SÂN PRIN ASISTENŢA MEDICALĂ PRIMARĂ 1.Adoptarea de către dispensar sau de către cabinetul de medicină de familie a unei politici privind alăptarea, formulată în scris şi adusă sistematic la cunoştinţa întregului personal (medici de familie, asistente medicale de medicină generală, de pediatrie, de obstetrică-ginecologie şi asistente de ocrotire). 2.Formarea competenţelor necesare fiecărui membru al personalului medico-sanitar pentru punerea în practică a acestei politici. 3.Informarea tuturor femeilor gravide, în timpul consultaţiei prenatale, despre avantajele alimentaţiei la sân şi ale practicării alăptării, prin consiliere individuală şi de grup şi în colaborare cu maternitatea. 4.Ajutarea mamelor să continue şi să menţină, după externare, alăptarea iniţiată în maternitate. 5.Instruirea mamelor: cum să alăpteze şi cum să menţină lactaţia atunci când, pentru îndeplinirea altor responsabilităţi, sunt despărţite de copiii lor o parte din zi. 6.Încurajarea alăptării exclusive până la vârsta copilului de 6 luni şi apoi continuarea alăptării concomitent cu diversificarea alimentaţiei (şi în al 2-lea an de viaţă, dar nu mai puţin de 1 an) atât timp cât copilul şi mama doresc acest lucru. 7.Încurajarea mamei să doarmă în aceeaşi cameră cu copilul pe care îl alăptează. 8.Încurajarea alăptării la cererea sugarului (nu mai des de 2 ore şi nu mai rar de 3 ore, între alimentări, fără pauză de noapte) 9.Neoferirea biberonului, sugarilor alimentaţi la sân, este recomandabilă utilizarea metodei prin tub la nevoie. Încurajarea constituirii de grupuri comunitare de susţinere a alimentaţiei la sân şi promovarea colaborării între dispensare/cabinete şi comunitatea locală

31 CE ESTE ALĂPTAREA OPTIMĂ? Iniţierea alăptării în prima ½ oră de la naştere. Alăptarea frecventă, la cererea copilului, inclusiv noaptea. Alăptarea exclusivă până la 6 luni de viaţă. Diversificarea alimentaţiei cu alimente potrivite atunci când copilul are aproximativ 6 luni de viaţă. Menţinerea alimentaţiei la sân până la doi ani.

32 Întroducerea urm ă toarelor reguli 1.Nu limit ă m num ă rul şi frecvenţa al ă pt ă rilor. 2.Mameloanele nu se spal ă pân ă şi dup ă al ă ptare. 3.Nu se folosesc unguente

33 Referiri la poziţie Aşezat bine, copilul prinde fără nici un efort, cu ajutorul buzelor, o parte din areolă. Gura copilului trebuie să fie larg deschisă, iar buzele – întoarse în exterior. Limba copilului trebuie să se afle în zona maxilarului inferior, astfel ca împreună cu el să facă o mişcare văluroasă de stoarcere a laptelui, prin comprimarea rezervelor de lapte contra palatului gurii. Limba trebuie să se vadă în spaţiul dintre buze şi sân. Copilul suge încet şi profund. Înghiţiturile lui pot fi văzute sau auzite. Ţinut prea aproape de mamă, copilul poate atinge sânul cu bărbia sau năsucul. Mama nu trebuie să-şi facă griji în privinţa respiraţiei copilului. Nasul copilului are o astfel de structură, care îi permite să respire anume dintr-o astfel de poziţie. Doar în cazuri de excepţie, copilul va respira cu greu, începând să fie agitat din cauza imposibilităţii de aşi mişca liber capul: (de exemplu – copilul este blocat într-o anumită poziţie de către mâna mamei). Când copilul este bine poziţionat, laptele curge bine, iar alăptarea nu provoacă dureri.

34 Ce sunt /Dificultăţi de alimentare? Problemele de alimentare sunt frecvente la copii în primele zile ale vieţii. Dificultăţile sunt asociate cu tehnica incorectă de alăptare, greutatea mică sau boala..

35 Diagnosticul diferenţial Feeding of early childhood,WHO,REG.REVIEV,2004 Rezultatele examinărilor a Diagnosticul de probabilitate AnamnezaExamenul Alimentarea proastă sau lipseşte după ce s-a alimentat bine Debutul în prima zi sau mai târziu Infecţia intrauterină la mamă sau febra în orice moment de la debutul travaliului, până la trei zile după naştere sau ruptura membranelor cu mai mult de 18 ore înainte de naştere Copilul arată bolnav Voma Distensia abdominală Dereglare respiratorie Temperatura anormală a corpului Iritabilitatea sau letargia Convulsiile sau starea de inconştiinţă Suspecţie la sepsis, Nou-născut gemen sau mic (cu greutatea mai mică de 2,5 kg la naştere sau născut înaintea termenului de 37 de săptămâni de gestaţie) Copilul nu se trezeşte la ora alimentării, se alimentează foarte încet şi oboseşte repede Tehnica de alăptare este corectă, însă copilul încă nu este pregătit pentru alăptare Nou-născut mic sau gemen,

36 Mama nu a fost capabilă să alăpteze cu succes (adică, copilul nu se poate fixa la sân; copilul întinde buzele în căutare în zădar pentru că nu reuşeşte să sugă cât de puţin lapte) Mameloanele mamei sunt inflamate Debutul este din prima zi sau mai târziu Copilul arată bine în rest Copilul nu este poziţionat şi alipit bine în timpul alăptării Poziţionarea şi alipirea incorecte, Adaosul ponderal al copilului este mai mic de 15g/kg masă corp pe zi, timp de trei zile Copilul arată bine în rest Adaosul ponderal inadecvat, Copilul regurgitează o cantitate din lapte sau se îneacă şi tuşeşte în timpul alimentărilor Debutului este din prima zi sau mai târziu Buză dehiscentă sau palat dehiscent Dehiscenţa buzei sau palatului, Copilul a tuşit, s-a înecat şi a regurgitat laptele de la prima alimentare Laptele este regurgitat în formă spumoasă şi nedigerat după fiecare alimentare Debutul este la naştere Sonda gastrică nu trece sau vârful ei se întoarce în cavitatea bucală Secreţii spumoase din cavitate bucală, chiar dacă copilul nu este alimentat Suspecţie la malformaţie sau ocluzie gastrointestinală,

37 Dacă copilul primeşte soluţii intravenoase şi nu este la alimentare exclusiv enterală (sau nu primeşte defel alimente pe cale orală) şi pierde zilnic mai mult de 5%, măriţi volumul total de lichide cu 10 ml/kg masă corp, timp de o zi, pentru a compensa administrarea inadecvată de lichide. -Dacă copilul este alimentat printr-o metodă alternativă de tratament, asiguraţi-vă că el primeşte volumul corect de lapte;

38 CE Metode de alimentare pe cale oral ă SUNT? Săptămâni, Greutatea Metode de vârsta de aproximativă alimentare pe gestaţie cale oralăÎnainte de 30 Tub naso-gastric 30 – 32 Alimentare cu cană / g Alăptarea e posibilă / g Alăptarea este bine coordonată

39 CE Contraindicaţii alimentaţiei la sân EXISTA? Contraindicaţiile alimentaţiei la sân: Din partea mamei: Absolute Infectarea cu HIV temporare Patologia infecţioasă (herpes,tuberculoza,hepatita..) perioada acută. Decompensarea maladiilor somatice ale mamei- Cancer la mamă şi mama primeşte citostatice. Diabet zaharat cu întrebuinţarea antidiabeticelor orale. Boli psihice la mamă în acutizare. Candidoza mamelonului şi areolei. din partea copilului: absolute: erori de metabolism ( fenilcetonuria, galactozemia, ) temporare: afecţiunele grava a nou-născutului ce necesită ventilaţie artificială şi alimentaţie parenterală

40 NB! LAPTELE MATERN – ESTE GINGĂŞIA MATERIALIZATĂ A MAMEI FAŢĂ DE COPIL NB! Laptele şi dragostea sunt de neînlocuit

41 Care sunt Dezavantajele alimentaţiei artificiale? Prejudiciaz ă leg ă tura mam ă - copil Diaree şi infecţii respiratorii frecvente Diaree persisetnt ă Malnutriţie Lips ă de vitamina A Probabilitate mai mare de deces Alergie şi intoleranţa florii lactante Risc sporit de maladii cronice Greutate sporit ă Scor mic la testele de inteligenţ ă Risc sporit de criminalitate, abandonarea copiilor şi maltratarea copiilor în viitor

42 COPIII ALIMENTAŢI LA SÂN NU AU NEVOIE DE APĂ? copiii alimentaţi la sân primesc suficientă apă ? Acesta conţine apă în proporţie de 90%. administrarea de apă sugarului creşte riscul de infecţie? prin posibilitatea introducerii unor germeni patogeni. Contaminarea poate veni direct din apă sau de la alte ustensiele folosite (biberon, cană, linguriţă). Copiii care nu sunt alimentaţi exclusiv la sân se îmbolnăvesc în proporţie mai mare. Numai apa conţinută în laptele matern este suficient de pură. dacă dăm copilului apă, cum va fi starea lui de nutriţie ?. Stomacul sugarului este mic. Atunci când i se dă apă, copilul nu mai poate consuma la fel de mult lapte şi astfel el va primi mai puţină energie şi mai puţini nutrienţi. dacă sugarul primeşte apă, va primi suficienţi anticorpi? Laptele matern conţine agenţi antimicrobieni şi antivirali şi acţionează ca prima vaccinare a copilului. Dacă apa înlocuieşte laptele de mamă, copilul nu va putea beneficia de maximă protecţie împotriva bolilor. dacă dăm copilului apă poate diminua secreţia lactată a mamei poate diminua. Ea depinde în principal de solicitarea copilului. Dacă dăm copilului apă şi mai puţin să sugă, mama va începe să secrete mai puţin lapte. administrarea de apă periclitează protecţia contraceptivă oferită de alăptarea frecventă, iar mama care dă copilului apă nu va fi protejată de o nouă sarcină la fel de mult timp cât ar fi putut fi alăptând exclusiv dacă sugarul are o diaree uşoară, alăptaţi-l mai des. Dacă diareea este moderată sau severă, alăptaţi mai des, dar faceţi şi rehidratări orale. NU UITAŢI! Un copil normal nu trebuie să primească nimic altceva în afară de laptele matern timp de aproximativ 6 luni. Dacă mama crede că îi este sete copilului, ea însăşi trebuie să bea apă şi să-l alăpteze mai des. Feeding of early childhood,WHO,REG.REVIEV,2004

43 43 Recomand ă rile OMS privind noile h ă rţi de creştere ale sugarului alimentat la sân Exist ă diferenţe între h ă rţile OMS faţ ă de h ă rţile CDC (Centre of Disease Control) elaborate în SUA Motivul: Copiii hr ă niţi la sân cresc mai rapid în primele 2 luni de viaţ ă şi mai lent între 3 şi 12 luni, iar dac ă creşterea e evaluat ă dup ă curbele CDC, s- ar putea considera c ă progresia ponderal ă e insuficient ă. Curbele CDC nu au fost realizate pentru copii alimentaţi natural. OMS a publicat în 2005 curbe de creştere pentru sugarul alimentat la sân.

44 44 Curbă CDC

45 45 Curbă OMS

46 46 Aspect comparativ al alurii celor două tipuri de curbe CDC OMS

47 47 Compoziţia în proteine recomandat ă pentru formulele de LP ComponentMinimum- maximumUnitate de măsură Energie60- 70kcal/100 ml Proteine Proteine din LV1.8- 3g/100 kcal Proteine din soia g/100 kcal Proteine hidrolizate din LV1.8- 3g/100 kcal Formule chimice AA LM furnizează 650 kcal/l Limita minimă a necesarului de proteine la formulele din soia e mai mare, pentru a corecta digestibilitatea mai redusă şi valoarea biologică mai mică.

48 48 Compoziţia în lipide recomandat ă pentru formulele de LP ComponentMinimum- maximumUnitate de măsură Lipide Conţinut total de grăsimi4.4- 6g/100 kcal Acid linoleic * g/100 kcal acid α linolenic*50- NSmg/100 kcal acizi lauric + miristicNS- 20% din lipide acizi graşi transNS -3% din lipide Lipidele ar trebui să asigure 40-54% din aportul energetic zilnic. NS= nespecificat

49 49 Compoziţia în lipide recomandat ă pentru formulele de LP LC- PUFA ( long chain polynesatutated fatty acids) din formulele de lapte Acid αlfa linoleic acid arahidonic- important pentru ţesutul nervos Acid linolenic acid docosohexanoic DHA- important pentru ţesutul nervos şi retină Acidul linoleic, dacă depăşeste limitele recomandate, va avea efecte nocive asupra metabolismului lipoproteinelor (LP), a funcţiei imune În LM există cantităţi suficiente de ac. arahidonic şi DHA În LM există cantităţi suficiente de ac. arahidonic şi DHA Prematurul şi nou născutul la termen sintetizează cantităţi insuficiente din aceşti acizi graşi (sunt acizi graşi condiţionat esenţiali)

50 50 Compoziţia în lipide recomandat ă pentru formulele de LP Acidul lauric şi miristic au efecte negative asupra nivelului de colesterol şi de lipoproteine – limitarea aportului la 20% din totalul de lipide ingerate. cis/trans (cu cât proporţia de acizigraşi trans e mai mare, cu atât o grasime e mai solidă şi are efecte mai nocive cardiovasculare) Acizii graşi trans nu aduc beneficii nutriţionale, şi, în plus, produc tulburări în metabolismul lipoproteinelor şi afectează creşterea sugarului mic.

51 51 Compoziţia în glucide recomandată pentru formulele de LP (1) ComponentMinimum- maximum Unitate de măsură Glucide (carbohidraţi) Total glucide9- 14g/100 kcal Glucoza e esenţială pentru nevoile SNC. Doza recomandată asigură nevoile SNC, limitând contribuţia gluconeogenezei. Glucidele ar trebui să asigură 56% din necesarul zilnic de energie.

52 52 Compoziţia în glucide recomandat ă pentru formulele de LP (2) În laptele de mamă predomină lactoza, care asigură 40% din energie. Lactoza are efecte benefice: efect probiotic, înmoaie scaunul, creşte conţinutul de apă al scaunului, creşte absorbţia Ca şi Na. Nu sunt stabilite pe baze ştiinţifice valorile optime de lactoză din laptele praf. Glucoza (Glc) există în LM în cantităţi infime. Glucoza adăugată în LP încălzit dă naştere la combinaţii nonenzimatice Glc- Proteină, cunoscuţi sub numele de produşii Maillard, cu efecte nocive. 1 g de Glc la 100 ml LP cresc osmolaritatea cu 58 mosm/kg Deci, NU SE RECOMANDĂ ADAOSUL DE GLUCOZĂ!

53 53 Compoziţia în glucide recomandat ă pentru formulele de LP (3) Nu se recomandă nici adaosul de fructoză şi zaharoză în primele 4- 6 luni de viaţă.

54 54 Compoziţia în vitamine liposolubile recomandat ă pentru formulele de lapte ComponentMinimum- maximumUnitate de măsură Vitamine Vitamin A μg /100 kcal Vitamin D31- 2,5μg/100 kcal Vitamin E mg /100 kcal Vitamin K4 -25μg/ 100 kcal Vitaminele liposolubile A,D,E, K sunt depozitate în ţesutul adipos. Cantităţile prea mari sunt de asemenea nocive. În lipsa datelor suficiente, se preferă vitamina D3 în formulele de lapte, vitaminei D2. Necesarul de vitamină E creşte direct proporţional cu numărul dublelor legături ale acizilor graşi din formula de lapte.

55 55 Compoziţia în vitamine hidrosolubile recomandat ă pentru formulele de lapte (1) Nivelul necesar minim de vitamine hidrosolubile s-a calculat pornind de la modelul unui sugar de 5 kg, alimentat artificial, care are un aport energetic de 500 kcal/zi Pentru că vit. hidrosolubile în exces nu pot fi utilizate sau stocate, ci se excretă, s- a stabilit că : Nivelul admis de vitamine= maximum de 5x nivelul minim.

56 56 Compoziţia de vitamine recomandat ă pentru formulele de lapte (2) ComponentMinimum- maximumUnitate de măsură Vitamine Vitamina B1 (Thiamina) μg/ 100 kcal Vitamina B2 (Riboflavina) μg/ 100 kcal Vitamina B3 (Niacina) μg/ 100 kcal Vitamina B6 (Piridoxina) μg/ 100 kcal Vitamina B12 (Cobalamina) μg/ 100 kcal Vitamina B5 (Acid Pantothenic) μg/ 100 kcal acid folic10- 50μg/ 100 kcal Vitamina C8- 30mg/100 kcal Biotină μg/ 100 kcal !! Vitamina C în exces poate induce deficit de cupru.

57 57 Compoziţia de fier recomandat ă pentru formulele de lapte ComponentMinimum- maximum Unitate de măsură Fier în preparate pe bază de Proteine din lapte devacă (PLV) şi hidrolizate din PLV mg/100 kcal Fier în preparate pe bază de proteine din soia mg/100 kcal Nu există dovezi ştiinţifice că există diferenţe între sugarii hrăniţi cu LP cu 0,6 mg de fier /100ml kcal şi cei cu 1 mg de fier/100ml. Fitaţii din preparatele de soia inhibă absorbţia fierului. Pentru că funcţia de reglare a absorbţiei fierului nu e matură pâna la vârsta de 9 luni, excesul de fier în alimente e potenţial nociv la sugar.

58 58 Efectele carenţei de fier la sugar sunt cunoscute Anemia feripriv ă Carenţa în fier consecinţe pe termen lung în ceea ce priveşte : – dezvoltatea neurocognitivă – comportamentul E demonstrat că e fectele adverse ale carenţei de fier la sugar pot fi prezente şi la 10 ani de la corectarea deficitului!!!

59 59 Compoziţia de minerale şi oligoelemente recomandat ă pentru formulele de lapte ComponentMinimum- maximum Unitate de măsură Calciu mg/100 kcal Fosfor în preparate pe bază de PLV şi hidrolizate din PLV mg/100 kcal Fosfor în preparate pe bază de proteine din soia mg/100 kcal Raport calciu/fosfor1:1 - 2:1mg/mg Magneziu5 -15mg/100 kcal Sodiu20 -60mg/100 kcal Clor mg/100 kcal Potasiu mg/100 kcal

60 60 Compoziţia de oligoelemente recomandată pentru formulele de lapte ComponentMinimum- maximumUnitate de măsură Oligoelemente Mangan1 - 50μg/ 100 kcal FluorNespecificat -60μg/ 100 kcal Iod10- 50μg/ 100 kcal Seleniu1-9μg/ 100 kcal Cupru35- 80μg/ 100 kcal Zinc mg/ 100 kcal Alte substanţe colină7- 50mg/ 100 kcal Mio-inositol4- 40mg/ 100 kcal L- Carnitina1,2- NSmg/ 100 kcal

61 61 Diversificarea alimentaţiei Între 4 şi 6 luni Când e posibil, se continu ă alimentaţia exclusiv cu LM pân ă la 6 luni Sugarul e gata s ă înceap ă diversificarea atunci când are o anumit ă coordonare ochi- mân ă şi când dispare reflexul de extruzie al limbii Sugarul alimentat natural e la risc dup ă 6 luni pentru a avea deficit de Fe, Zn şi deficit caloric logic ar fi să se înceapă diversificarea cu carne tradiţional se începe cu cereale fortifiate cu Fe ( ! biodisponibilitate redusă, lipsa Zn)

62 62 Probleme în alimentaţia copilului mic Copilul, atunci când i se ofer ă o nutriţie adecvat ă, îşi regleaz ă singur apetitul ( este concluzia Studiului FITS pe 3022 copii) ? De ce nu vedem animale sălbatice obeze ?

63 63 CONCLUZII : Superioritatea laptelui de mama rezida in satisfacerea ideala a aportului in acizi aminati Necesita atentie deosebita, alimentatia sugarului pana la 6 luni, aportul proteic fiind diferentiat pe categorii de varsta, pentru a evita excesul, dar si deficitul! Laptele de mama are compozitie in proteine de 0,89 g%, comparativ cu laptele de vaca ce contine 3,3 g% Triptofanul are nivel crescut in laptele de mama (140 mg AA/gram N), iar in laptele predominant cazeinic este de 99 mg AA/gram N

64 64 Proteinele in exces: – Initial creste secretia de insulina ulterior acesta scade – IGF1 (insulin growth factor): excesul favorizeaza obezitatea – mai ales dupa 8 ani Aaminoacizii secretagogi de insulina: arginina, leucina, izoleucina, fenilalanina, valina. Noile formule de lapte praf prevad reducerea acestor aminoacizi, atenuind in acest sens tulburarile metabolice si renale in special la prematuri si favorizeaza echilibrul florei intestinale Preventia dermatitei alergice, a rinitei alergice si astmului bronsic la copiii din familii cu antecedente alergice si la primele semne manifeste de alergie trebuie facuta!!!

65 65 PROBIOTICELE SI IMUNOLOGIA Mediu Flora microbiana Dieta Antibiotice Stress Varsta Bacterii exogene (Ex. Probioticele) Raspuns imun Nutritie Stari patologice Infectii Eficienta terapeutica

66 66 PROBIOTICELE = bacterii exogene (lactobacili,bifidobacterii) Rol antiinfectios (potenteaza excluderea patogenilor prin ocuparea receptorilor, reglare imuna, si inclusiv cresterea IgAs Stimulare imuna Preventia si tratamentul alergiilor Modularea inflamatiei Lactobacillus rhamnosus are rol in preventia eczemei atomice PREBIOTICE = suport pentru dezvoltarea bacterilor endogene SIMBIOTICE = substrat pentru probiotice sinergie pre-probiotice CONTROLUL APORTULUI ALIMENTAR – PROBLEMA OBEZITATII Echilibrul hormonilor orexigeni-anorexigeni prin intermediul neurotransmitatorilor si receptorilor

67 Al ă ptarea la sân – copil s ă n ă tos psihomotor şi intelectual ideal dezvoltat cu comportament psihoemoţional echilibrat