Tesut muscular

Fig.3.1. Structura muşchiului striat (în stare de repaus)

Fig.3.2.Modificările structurale a sarcomerelor în repaus (II), alungire (I) şi scurtare (III). a) distribuţia benzilor în miofibrila intactă; b) după extracţia chimică a miozinei; c) aranjarea filamentelor de actină şi miozină în secţiunea transversală a diferitor zone a sar-comerului.

Caracteristicele fibrelor musculare roşii (tipI), intermediare (tip II A) şi albe (tip II B). Caractere Roşii (tip I ) Intermediare (tip IIA) Albe (tip IIB) Dimensiunilemiciintermediaremari Mioglobinamultămoderatăredusă Glicogenulredusintermediarprezenţă mare Capacitatea oxidativăînaltă mică Capacitatea glicoliticăredusăintensăfoarte intensă Vascularizaţiabogată redusă Viteza contracţieimicărapidă Miozin ATP-azascăzutăcrescută Respiraţiaaerobă anaerobă Rezistenţa la obosealăînaltăintermediarăjoasă

Fig Miofilamentul de miozină

Fig.3.4. Miofilamentul de actină

Mecanismul contracţiei Cuplarea exci9taţie-contracţie Desfăşurarea ciclică a glisării miofilamentelor de actină printre cele de miozină Relaxarea

Fenomenele electrochimice a.Generarea potenţialului de acţiune. b.Propagarea potenţialului de acţiune spre sistemul T. c. Stimularea electrică a complexului tubul T şi reticulul sarcoplasmatic determină o eliberare masivă de ioni Ca 2+, care difuzează către miofibrile.

Fenomenele mecanochimice a.Combinarea ionilor Ca2+ cu troponina C şi descoperirea zonelor active ale miofilamentelor de actină. b. Ataşarea capului globular miozinic de locul activ de pe miofilamen-tul de actină. c. Alunecarea miofilamentelor de actină printre cele de miozină, scur-tarea sarcomerelor şi scurtarea fibrei musculare în contracţiile izotonice (descrisă mai jos). d. Rotaţia miofilamentelor de actină faţă de cele de miozină, în con-tracţiile izometrice (descrisă mai jos).

Fig Placa motorie ter-minală în muşchiul striat Invaginaţiile plasmalemei (sarcolema fibrei musculare) formează fanta sinaptică în care neurotransmiţătorul (Ach) se eliberează din veziculele terminaţiei axonice; receptorii proteici pentru acetilcolină şi acetilcolinesteraza (AchE) sunt asociate cu membrana postsinaptică

Proprietăţile fizice ale muşchilor scheletici a.Extensibilitatea b.Elasticitatea c. Forţa musculară d. Relaţiile lungime - forţă şi sarcină – viteză.

Fig. 3.7.A. Raportul lungime- tensiune în muşchii scheletici. Lungimea sarcomeru-lui: a – 1,25 μm; b – 1,65 μm; c – 2,0 μm; d – 2,25 μm; e – 3,65 μm. Fig. 3.7.B. Raportul sarcină- viteză în muşchii scheletici. Creşterea sarcinii provoacă diminuarea vitezei de contracţie.

Proprietăţile fiziologice ale muşchilor scheletici a.Excitabilitatea b. Conductibilitatea c. Labilitatea

Fig.3.8. Etapele secusei musculare a-latenţa; b-contracţia; c-relaxarea.

Fig Contracţia muşchiului gastrocnemian de broască, la excitaţii cu diverse frecvenţe

Fig Electromiografia elementară (sus) şi globală (jos)

Fig Producerea de căldură în timpul contracţiei musculare şi a recu-perării metabolice. 1-contracţia musculară; 2-căldura de activare; 3-căldura de întreţinere; 4-căldura de relaxare; 5-căldura tardivă.

Fig Compararea a trei căi de sinteză a ATP în celula musculară

Fig Oboseala aparentă la contracţiile frecvente.În condiţii de contracţii izotonice (A) şi contracţii izometrice cu apariţia tetanosului (B).

Fig Muşchii netezi de tip visceral (A) şi de tip multiunit (B) (după A.C.Guyton).

Fig Relaţiile dintre potenţialul de membrană (Em) şi forţa (F) con-tracţiei în diverse tipuri de muşchi netezi. A - undele lente provoacă apariţia unui tren de potenţiale de acţiune şi activitatea contractilă ritmică în muşchii netezi fazici; B - modificările tonice ale potenţialului de membrană în muşchii netezi tonici nu provoacă apariţia potenţialului de acţiune.