Ministerul Sănătăii al Republicii Moldova IP Universitatea de Stat de Medicină i Farmacie Nicolae Testemianu Facultatea Stomatologie Catedra Chirurgie OMF pediatrică, Pedodonie i Ortodonie TEZA DE LICENĂ Tema: Candidomicoză acută la copii Iaan Liudmila anul V, grupa nr Coordonator: evcenco Nina d..m.,confereniar universitar Chiinău, 2015

Introducere: Studiului infecției Candida a devenit o problem ă actual ă de s ă n ă tate public ă, datorit ă creșterii în continuu acestei patologii, r ă spândit ă și la copii. În fiecare an, în lume se înregistreaz ă circa 2 mln. de bolnavi cu micoze, ce se sfârșesc letal în 0,1 % cazuri (Лукиных Л.М., 2000; Сергеев Ю.В., Сергеев А.Ю., 2001) Fungiile din genul Candida sunt larg r ă spândite în mediul înconjur ă tor și permanent vegeteaz ă ca saprofite în cavitatea bucal ă și pe piele.

Scopul lucr ă rii: Determinarea fregvenței afecțiunilor micotice a cavit ă ții bucale la copii și eficienței tratamentului candidomicozei. Obiective: Studierea mai profund ă a factorilor etiologici a candidomicozei. Aprecierea eficienței tratamentului aplicat. Analiza datelor statistice de fregvența afect ă rii cu candidomicoza.

Definiție Candidoza – afecțiune micotic ă a mucoaselor și a pielii provocat ă de ciuperci patogene din genul Candida. Cea mai fregvent ă specie care determin ă patologie uman ă este candida albicans. Aceast ă afecțiune se mai numește candidomicoz ă, monilioz ă, m ă rg ă rit ă rel (muguet) etc.

Etiologia și patogenia candidozelor Factorii predispozanți locali, ce pot transforma microorganismele în patogene, pot fi: Corticoterapie topic ă, antibiotico terapia îndelungat ă ; Xerostomia; Igiena insuificient ă a cavit ă ții bucale; pH local dereglat (mediu acid); Produse alimentare preponderent de natur ă glucidic ă ; Parodontite, stomatite; Cavit ă ți carioase.

F actorii predispozanți generali, ce pot transforma microorganismele în patogene, pot fi: Sc ă derea imunit ă ții; Patologii endocrine (diabet zaharat, boala Addisson); Antibiotice cu spectru larg de acțiune; Tumori, radio- și chimioterapie; Gastrite hiperacide; Anemii, hipovitaminoze ale vitaminelor din grupa B; Mod de transmitere: maternofetal; prin introducerea de obiecte contaminate în gur ă ; folosirea în comun a obiectelor de igien ă dentar ă și a tacâmurilor de mas ă.

Patogenia Infecția sever ă cu Candida se produce in mai multe etape: colonizarea suprafețelor mucoase sau a tegumentului. lezarea integritații barierelor cu permiterea accesului speciilor de Candida în sânge. candidemia – prezența fungilor în sânge. invadarea diverselor organe.

Clasificarea candidozelor: A.Marcenko și M. Rudenko (1972), clasific ă candidomicozele dup ă localizare în urm ă toarele forme: 1) Cheilita micotic ă, z ă b ă luța; 2) Glosita micotic ă : eroziv – infiltrativ ă, deascuamativ ă, eritematoas ă, hipertrofic ă ; 3) Stomatita micotic ă – afecteaz ă toat ă mucoasa bucal ă. Dup ă evoluție Candidoza bucal ă se manifest ă în 2 forme: 1) Forma acut ă (pseudomembranoas ă, atrofic ă și m ă rg ă rit ă relul); 2) Forma cronic ă (hiperplastic ă, atrofic ă ).

Candidoza acut ă la copii (m ă rg ă rit ă rel, muguet, stomatita pseudomembranoas ă ) Tabloul clinic: usturime în cavitatea bucal ă ; dureri în timpul aliment ă rii (mai ales de la bucatele picante și fierbinți); prezența depunerilor.

Dup ă gravitatea destingem: 3 forme candidozei acute ușoar ă medie grav ă sectoare limitate de hiperemie depunerilor sub form ă de pelicule afectare difuz ă a mucoasei cavit ă ții bucale. depuneri punctiforme, albe depuneri, de culoare cenușie, cu infiltrarea țesuturilor se m ă resc și se contopesc formând pelicule asem ă n ă toare cu laptele coagulat. Depunerile nu întotdeauna se detașeaz ă, în locul lor r ă mânând o suprafața eroziv ă, uneori cu hemoragie. sunt localizate pe toate suprafețele limbii, buzelor, obrajilor.

Diagnosticul diferențial: Diagnosticul diferențial se face cu: Stomatita alergic ă cataral ă ; Bolile însoțite de cheratoz ă (leucoplazie, lichen roșu plan, lupus eritematos); Leziuni traumatice, fizice, chimice ale mucoasei bucale; Sindromul Fordyce; Cheilita exfoliativ ă ; Cheilite angulare de alt ă natur ă ; Sifilisul- diferite localiz ă ri și perioade; Glosita descuamativ ă ; Anomalii ale limbii (limba romboid ă,geografic ă ).

Tratamentul candidozei Tratamentul local: Se folosesc soluții care modific ă mediul acid al lichidului bucal într-un mediu alcalin: soluție 1-3% bicarbonat de sodiu. Sunt administrate preparatele iodului: soluție 1% iodinol; soluție Lugol în glicerin ă, soluție Kastellani; soluție 1 % clotrimazol (canesten) etc. Unguente antimicotice: nistatin ă U/g; 5% levorin ă ; 5% decamin ă ; amfotericin ă U/g; 1% clotrimazol; 1-5% micoheptin ă, miconazol gel 2 % etc. Tratamentul general: (preparate antimicotice) Nistatini U 5-6 ori pe zi; Amfotericini U de 2 ori pe zi; Micoheptini U de 2 ori pe zi; Ketakonazol (nizoral) în pastile de 200 mg timp de 10 zile de 2 ori pe zi, apoi câte o pastil ă pe zi; Fluconazol câte 50 mg de 2 ori pe zi.

Profilaxia candidozei În perioada prenatal ă, la gravide – se trateaz ă micozele organelor genitale. Nou- nascuților la a 2- 5 zi de viaț ă se administreaz ă suspensie de nistatin ă per os. Respectarea igienei orale corecte și sanarea cavit ă ții bucale. Administrarea corect ă și argumentat ă a antibioticelor. Respectarea regimului sanitar- igienic în maternit ă ți, spitale, creșe de copii.

Obiecte și metode de cecetare. În cadrul cercet ă rilor lotul de studiul s-a efectuat pe 10 pacienți cu vârsta pân ă la 1 an. Obiecte de cercetare: servesc membranele albicioase și depunerile pseudomembranoase din regiunile afectate. Prelevatul se recolteaz ă de pe mucoasa bucal ă cu o spatul ă steril ă sau chiureta Volkmann la un raclaj intensiv, f ă r ă a provoca trauma țesuturilor și apariția hemoragiei. Materialul pentru cercetare va fi prelevat de preferinț ă pe nemâncate pân ă la cur ă țarea dinților și cl ă tirea gurii sau, în cel mai r ă u caz, peste 4 ore dup ă mâncare sau cl ă tirea gurii.

Metode de cecetare Diagnoza se stabilește în baza anamnezei, datelor clinice și a celor de laborator (microscopic). Examenul microscopic se efectueaz ă prin cercetarea prelevatelor în frotiu la microscopul optic, utilizînd de regul ă colorația Gram, Ziehl-Neelsen sau Romanovski- Giemsa. Astfel, examenul microscopic direct pune în evidenț ă prezența Candidei sub form ă de levuri – mici celule izolate, rotunde sau ovale, însoțite sau nu de filamente miceliene. Apariția filamentelor permite a pune diagnosticul de Candidoz ă cu certitudine.

Examenul microscopic Fig. 2.1Fig. 2.2

Partea personal ă, experimental ă, clinic ă și teoretic ă În cadrul lucr ă rii de diplom ă am efectuat studiul asupra afecțiunilor candidomicotice bazat pe registrul medical al pacienților, efectuat pe parcursul anilor 2012 – Copii examinați sunt de la nou – n ă scuți pân ă la 1 an. Copii examinați în anii 2012 – Tabelul 3.1

Fig. 3.2 Prezentarea grafic ă a copiilor examinați.

Copii examinați pe baza diagnosticului : Tabelul 3.3

Prezentarea datelor din tabelul 3.3 în diagrama mai jos: Fig. 3.4

Caz clinic: Pacient: N. Data nașterii: februarie, 2015 Obiectiv: pe mucoasa neschimbat ă sau mai des hiperemiat ă a limbii, obrajilor, buzelor, palatul apar depuneri albe, puctiforme. Acuze: prezența depunerilor; refuzul aliment ă rii; Tratamentul: Local- soluție 1-3% bicarbonat de sodiu. General- Fluconazol câte 3 mg/kg zilnic.

Înainte de tratament: Fig. 3.5

Dup ă tratament: Fig. 3.6

Concluzii și recomand ă ri practice Concluzii: 1. Am studiat factorii etiologici a candidomicozei.Cele mai des întâlnite sunt: nerespectarea regimului sanitar-igienic și administrarea incorect ă a antibioticelor. 2. Am apreciat eficiența tratamentului aplicat. 3. Am analizat datele statistice de fregvența afect ă rii cu candidomicoza. În ultimele ani a crescut num ă rul bolnavilor de candidoz ă. Recomand ă ri practice: vizita la medicul stomatolog în mod regulat; o diet ă s ă n ă toas ă echilibrat ă ; menținerea unei igiene orale riguroase.Dac ă pacientul a prezentat în antecedente candidoza bucal ă, se recomand ă shimbarea periuței de dinți; administrarea corect ă și argumentat ă a antibioticelor. respectarea regimului sanitar- igienic în maternit ă ți, spitale, creșe de copii.

V ă mulțumesc pentru atenție!