AMFiBiENii (batracienii) Broasca de lac PROF. CHERCIU MARICELA Ş COALA SOMOVA - TULCEA Amfibienii (Batracienii) - презентация

1 AMFiBiENii (batracienii) Broasca de lac PROF. CHERCIU MARICELA Ş COALA SOMOVA - TULCEA Amfibienii (Batracienii)

2 Denumirea de amfibian (de la gr=amphi=dublu; bios=viată). Trăieşte atât în apă cât şi pe uscat, având un areal de răspândire foarte mare de unde şi zicătoarea: Lac să fie că broaşte sunt destule. Este un animal vertebrat - tetrapod (are patru picioare). Culoarea asemănătoare mediului face ca ea să nu fie uşor observată de către numeroşii duşmani. Mediul de viaţă

3 Alc ă tuirea corpului Cap triunghiular Trunchi turtit dorso-ventral Membre anterioare Nări cu căpăcele Ochi bulbucaţi Partea dorsală Abdomen Gura largă Membre posterioare Urechi

4 corpul este acoperit cu o pliele subtire, bogat vascularizată, umedă şi alunecoasă; capul mare, triunghiular prins direct de trunchi; ochii au 3 pleoape: inferioară, superioară şi o membrană care are rol de apărare; urechile în spatele ochilor,ca nişte membrane circulare, lipsite de pavilioane; nările mici, situate în vârful botului, se pot închide prin nişte căpăcele; gura largă, cu dinţi marunţi pe maxilar, mandibulă şi chiar pe cerul gurii; limba lată, cleioasă, lipicioasă, despicată la vârf şi fixată în partea anterioară, iar partea posterioară este liberă; trunchiul este lipsit de coadă, turtit dorso- ventral; membrele: -anterioare scurte terminate cu 4 degete libere; - posterioare se termină cu 5 degete unite cu o membrană interdigitală, servind la înot. Culoarea asemănătoare mediului este o adaptare la mediul de viaţă. Caractere de recunoaştere:

5 STRUCTURA INTERN Ă : sistemul nervos mai dezvoltat ca la peşti; inima cu 3 camere(2 atrii si 1 ventricul), circulaţia se face prin artere, vene, capilare. Sângele oxigenat se amestecă cu cel neoxigenat; temperatura corpului variabilă; scheletul mai diferenţiat: are coaste slab dezvoltate, nu are stern şi nici cutie toracică. coloana vertebrală inima şi vasele de sânge intestinul stomacul sistemul nervos sistemul reproducător plămânii ficatul sistemul excretor

6 Când vede o insectă, deschide gura larg si proiectează limba în afară prin răsturnare; pe suprafaţa ei lipicioasă insectele se prind cu usurinţă. Se opresc în gură datorită dinţilor de pe maxilare. 123 Hrănirea Se hrăneşte cu insecte, păianjeni, melci, icre, peştişori etc, pe care le prinde cu limba. Este folositoare distrugând un număr foarte mare de insecte.

7 Respira ţ ia La amfibieni există două tipuri de respiraţie: - una pulmo - cutanee caracteristică adulţilor; - una branhială, caracteristică larvelor; - există cazuri când respiraţia se face numai prin piele sau toată viaţa prin branhii. Adulţii respiră prin plămânii (slab dezvoltaţi cu aspect de saci încreţiţi) înghiţind aerul şi prin pielea ( care este umedă,bogat vascularizată şi subţire). ATENŢIE ! Respiraţia prin piele completează pe cea prin plămâni

8 INMUL Ţ IREA se face prin metamorfoz ă Ouă Mormoloc Adult O femelă poate depune până la de ouă. Metamorfoza are loc după 3-4 luni. Maturitatea sexuală poate fi atinsă începând cu al doilea an. Uneori mormolocii pot atinge dimensiuni de cm (mormoloci gigantici) şi pot hiberna în acest stadiu.

9 Alte broa ş te far ă coad ă Broasca roşie de munte Broasca râioasă dobrogeană Broasca râioasă verde

10 Brotăcelul Se hraneşte pe arbori, se inmulteşte în apă şi iernează în pamânt. Brotăcelul cu ochi roşii Ochi enormi si roşii, cu pupila verticală, cap rotund, piele fină, picioare lungi, degetele se termină cu pernuţe care funcţionează ca nişte ventuze,pentru fixarea pe suprafeţe alunecoase. Femelele sunt mai mari decat masculii. Trăieşte în America Centrala si nordul Americii de Sud

11 Broasca orientală (chinezească) cu burta de foc În China, Coreea, Federatia Rusa, Thailanda, Japonia

12 Broasca de Surinam cu coarne Are câte o excrescenţă în formă de corn deasupra fiecărui ochi, picioare scurte. Masculii sunt mai mici decat femelele si emit in perioada de imperechere un sunet asemanator cu mugetul. Bolivia, Brazilia, Surinam, Columbia, Ecuador, Peru

13 Broasca păroasă Trăieşte în Camerun. Denumirea vine de la prezenţa formaţiunilor dermice filiforme, care îi atarnă în partea posterioară a coapselor şi în regiunea şalelor, unde formează o încâlcitură păroasă, ce atinge o dezvoltare maximă în perioada împerecherii, ajungând pană la o lungine de cm.

14 Piele fină, 4 degete la fiecare picior, care se termină cu pernute late. Costa Rica, Nicaragua, Panama, introdusă şi in Hawaii. Broasca săgeata otrăvită verde Femelele sunt usor mai mari decat masculii. Brazilia, Costa Rica, Surinam, Nicaragua, Panama Broasca săgeata otrăvită albastră

15 Broa ş te cu coad ă Salamandrele, mai mult terestre, trăiesc ascunse pe sub rădăcini, trunchiuri putrede, sub muşchi şi pământ afânat. Se hrănesc mai mult noaptea cu râme, limaci, insecte. Tritonii au un regim micst (terestru şi acvatic) trăind la fel ca salamandrele. Primăvara, când are loc şi reproducerea, devin acvatici şi pot fi găsiţi în ochiuri limpezi de apă stătătoare, ape lin curgătoare. bălţi nu prea mari şi cu oarecare vegetaţie. Salamandra Tritonul Salamandra Tritonul

16 Proteul Singurul loc unde îl întâlnim este Slovenia în peşterile Skocjan si Postojna. Condiţiile de viaţă au dus la reducerea ochilor şi decolorarea pielii animalului. Respiră prin branhii externe. Imagini din Peştera Postojna Slovenia

17 În Brazilia trăieşte singura specie de ce latră broască şi muşcă asemenea câinilor? În Columbia trăieşte o broască veninoasă, a cărei piele secretă o otravă de 30 de ori mai puternică decât curara? În Camerun, Gabon şi Congo trăieşte broasca cu păr ( cm. Lungime). Se pare că perii îndeplinesc rolul unor branhii externe? În lacul Titicaca din Munţii Anzi populaţia de broaşte este de o mie de milioane? În preajma cascadelor din Rio-Muni (Africa ecuatorială) trăieşte cea mai mare broască – broasca gigant, care atinge 3,5 Kg, iar lungimea corpului, 75 cm.? Broaştele de uscat consumă un mare număr de insecte? Astfel, în 24 de ore o broască înghite circa 300 de insecte (adulte sau larve)?

18 Caractere generale ale amfibienilor: Sunt animale care trăiesc în apă şi pe uscat; Respiraţia este dublă:pulmonară si cutanee; Pielea subţire, puternic vascularizată, glandulară şi umedă, serveşte la respiraţie; Având patru membre se numesc vertebrate tetrapode; Se inmulţesc prin ouă;larvele se dezvoltă prin metamorfoză ; Temperatura corpului este variabilă (poikiloterme); Iarna, broaştele trec printr-o stare de amorţire.